114,931 matches
-
anticipată, când mâna de lucru se putea angaja la un preț mai mic decât în sezonul muncilor de vară. Însemnarea aceasta nu trebuia luată și înțeleasă ca o informație ce privește întreaga cantitate de fân, ci doar o sumă de bani dată unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lei, celi mici cu câte 10 lei. Și am trimes dumneata nouăzeci di lei”. Înseamnă că a vândut 5 clăi cu câte 12 lei și 3 clăi cu câte 10 lei. De asemenea, într-o samă a Lupului Manole de banii ce el a luat, sunt consemnate sumele: „5 lei de pe dijma fânului moșiei Umbrărești și alți 47 lei și 69 bani de pe 8 clăi fân ce s-au vândut din 28, fără 1 claie rămasă la Enache Hagiu și fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câte 12 lei și 3 clăi cu câte 10 lei. De asemenea, într-o samă a Lupului Manole de banii ce el a luat, sunt consemnate sumele: „5 lei de pe dijma fânului moșiei Umbrărești și alți 47 lei și 69 bani de pe 8 clăi fân ce s-au vândut din 28, fără 1 claie rămasă la Enache Hagiu și fără 19 clăi ce le-au mâncat vitele”. Iar în alt loc notează „70 lei și 60 bani pe fânul pe 14
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
47 lei și 69 bani de pe 8 clăi fân ce s-au vândut din 28, fără 1 claie rămasă la Enache Hagiu și fără 19 clăi ce le-au mâncat vitele”. Iar în alt loc notează „70 lei și 60 bani pe fânul pe 14 stoguri”. Și toate aceste cantități numai de pe fâneața de la Umbrărești. Deci fânul nu era numai pentru hrana propriilor animale, ci prisosea, și constituia o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau noi. Dimitrie Cantemir, descriind zonele geografice ale Moldovei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câteva probe documentare avute mai la îndemână. În 1841, răzeșii din Țepu, ținutul Tecuciului, se plâng autorităților că li s-a încălcat dreptul de stăpânire asupra părților de moșie răscumpărate anterior de ei de la boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături de pâine albă, și popșoi pentru spiculație cu nădejdea că rodurile ce vor eși să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături de pâine albă, și popșoi pentru spiculație cu nădejdea că rodurile ce vor eși să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază” ei între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii, I.S.) să-i analoghisim pi acești bătrâni și să tragem banii fiiștecari pe câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii, I.S.) să-i analoghisim pi acești bătrâni și să tragem banii fiiștecari pe câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate și moșii, în calitate de organizatori și încasatori de vămi în produse și bani, pe de o parte, dar și de satisfacerea unor necesități simțite de locuitori și satisfăcute prin intermediul producătorilor și negustorilor, pe de altă parte. Am văzut deja mai sus cum, prin 1817 și 1830, stăpâna Umbrăreștilor făcea demersuri pentru înființarea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești, Vasile Hâncu și învățătorul școlii din același sat, Vasile Gâțulescu, ambii dând pe loc câte 20 lei. Suma cea mai mică înscrisă a fost de 10 lei, iar depusă imediat de 1 leu. Este bine să se știe că banii la vremea respectivă erau monede din argint de la 0,50 lei - la 5 lei, iar cele de 10 și 20 erau din aur, deci banul avea valoare mare, era monedă forte. Ar mai fi de consemnat că la Judecătoria ocolului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 10 lei, iar depusă imediat de 1 leu. Este bine să se știe că banii la vremea respectivă erau monede din argint de la 0,50 lei - la 5 lei, iar cele de 10 și 20 erau din aur, deci banul avea valoare mare, era monedă forte. Ar mai fi de consemnat că la Judecătoria ocolului Tecuci, pentru autentificarea documentelor de înființare a băncii, nu s-au prezentat cei numiți în componența organului de conducere, ci, pe 13 ianuarie 1905, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Rurală și 112 săteni, poartă data 27 decembrie 1923, dată la care se vând încă 602,6470 ha, în aceleași condiții ca și cele anterioare. În felul acesta, întreaga suprafață a Casei Rurale a fost împărțită țăranilor în schimbul sumelor de bani convenite prin actele întocmite. În acțiunea de vânzare-cumpărare și de încasare a sumelor eșalonate pe termenul menționat, un rol însemnat l-a avut Societatea Coperativă Agricolă «UMBRĂREȘTI», cu sediul în localitatea noastră. Din punctul acesta de vedere, putem aprecia că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considera, totuși, că nu toți țăranii categorisiți fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar exemplul dat ne îndreptățește să afirmăm că existau la Umbrărești țărani cu gospodării bine întemeiate, cu avere consistentă în diverse obiecte și nu în bani. Spicuim acum câteva date dintr-o diată (testament), făcută puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se poate desprinde cum arăta gospodăria unui sătean de stare materială mijlocie. El lăsa moștenire „o casă cumpărată de la preotul Ilie”, destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cursuri ale apei Bârladului. Un podeț important, ca destinație, pentru că permitea trecerea cirezii satului Umbrărești pe islazul comunal de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal importante sume de bani, dar care se risipeau și luau alte căi decât acelea destinate inițial. Un caz devenit notoriu pentru localnici, prin frecvență și lipsă de scrupule în administrarea bunului public, era procurarea anuală a unor mari cantități de lemn din stejar, aduse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivă se găseau la Torcești 183 suflete de țigani, iar la Blăjeri 165, fiecare ins fiind arătat pe nume. Despăgubirea pretinsă sau oferită de stat era de 3 (trei) galbeni pentru fiecare rob. E posibil ca boierul, cam avid de bani, să fi prins în evidența sa și numele unor oameni ce nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar în lei echivala cu 13.541,45, la cursul din 1856. Din catagrafia cu datele pe care le-am reprodus și din documentele ce o însoțesc (adrese, cereri) nu rezultă dacă boierul și-a primit sau nu suma de bani, rămâne important acum să reținem numărul mare de robi țigani ce se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au fost puși în libertate robii țigani de pe moșia Elencăi Manu, căpătând substanță ipoteza noastră că ei voi fi fost asimilați anterior stării țăranilor clăcași așezați pe moșie. Faptul că în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vâna, să dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate, nu deveneau sate locuite de vecini, ci, pur și simplu, se îndatorau să dea a zecea = dijma și să efectueze stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost cea de la art. 10 prin care „Se desființează odată pentru totdeauna și în toată întinderea României, claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne, și alte asemenea sarcine, datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și 24 parale cel cu 2 boi și o vacă; - 71 lei și 20 parale cel numai cu o vacă. Sumele reprezintă „răscumpărarea clăcei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrau îl aveau, ci ei au cumpărat o cotă din vânzările rezultate din munca sătenilor și alte avantaje ce decurgeau din dreptul cutumiar, dar transformate, cu timpul în obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]