114,448 matches
-
de a purta medalia pentru 15 ani. În 2000, prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României" completată ulterior cu "Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru funcționari publici" a fost instituit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari și subofițeri care preia, într-o formă readaptata, machetă medaliei instituite în 1912.
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
părinții lor, și bărbați între 16 și 60 ani. Au fost arestați și bolnavi aflați internați în spitale. Un număr mare de evrei, care fuseseră în pericol de a fi prinși, s-au salvat, fiind între altele, preveniți de unii funcționari ai poliției. Mulți evrei fuseseră avertizați dinainte de diverși factori, din politie, din rezistență, zvonuri, crezând că arestările îi vor atinge numai pe bărbați, și din această cauză femeile și copiii nu au fost ascunși. Ca prim loc de concentrare a
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
ambarcațiune și nu în interiorul ei. La origine, ceea ce a fost cunoscut pentru prima dată drept "scuter acvatic", a fost dezvoltat în Europa la mijlocul anilor 1950. Conceptul actual de design și propulsie a fost creat însă în anii '60 de către un funcționar bancar american amator de motociclism, "Clayton Jacobson II". Acesta a pornit de la modificarea unor scutere acvatice europene din fibră de sticlă și care aveau atașat un motor cu elice, internalizând motorul - care era înlocuit cu o pompă ce crea un
Scuter acvatic () [Corola-website/Science/330308_a_331637]
-
cămin național evreiesc în Palestina și s-a opus în mod deschis politicii britanice de restrângere a imigrației evreiești. Ziarul a fost considerat multă vreme o sursă de informații serioasă nu numai pentru publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic, pentru arabi palestinieni, creștini și musulmani, pentru evreii din Diaspora, pentru turiști și pelerini creștini. "Palestine Post" a fost în acea perioadă și un purtător de cuvânt neoficial al Agenției Evreiești. În anii celui de-al Doilea Război
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
că trebuie să încerce să își croiască un drum prin birocrația Castelului, însă Olga îi atrage atenția că asupra familiei lor apasă un trecut incomod și ostracizant. Cu trei ani înainte, Amalia nu a dat curs avansurilor sexuale ale unui funcționar al Castelului, iar acest refuz a periclitat iremediabil statutul social al întregii familii. Olga compară acest episod din viața surorii cu relația dintre Frieda și domnul Klamm, dar K. ripostează: «Frieda l-a iubit cu adevărat pe Klamm. [...] Îl iubește
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
ale tatălui de a reabilita imaginea familiei. Cum nicio cerere adresată Castelului nu le-a dobândit iertarea, tatăl a decis să stea zile întregi pe postamentul de piatră al unui gard aflat lângă drumul ce duce la Castel, astfel încât un funcționar care trece în trăsură l-ar observa poate și i-ar asculta scuzele. Acest deziderat nu s-a împlinit însă, iar tatăl, care s-a îmbolnăvit între timp de reumatism, este îngrijit acum de Amalia. Ieșind din locuința lui Barnabas
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
Frieda a reluat slujba de la „Curtea domnească”. Din acest punct, romanul devine din ce în ce mai fragmentat. Într-un capitol, Barnabas planifică o întâlnire între K. și unul din prim-secretarii lui Klamm, Erlanger, dar protagonistul o ratează, adormind la poveștile fastidioase ale funcționarului Bürgel. La finele romanului, Pepi îi relatează lui K. propria teorie despre Frieda: această femeie nu ar fi vrut decât să-și consolideze puterea în fața lui Klamm, arătându-i că nu se rușinează să fugă cu om neînsemnat precum așa-
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
din Madrid, iar în 2010 și 2011 au avut loc în "Palacio Municipal de Congresos de Madrid. "În 2012, extragerile s-au mutat la "Teatro Real" din Madrid. Elevii școlii Sân Ildefonso (în trecut școală pentru orfani și pentru copiii funcționarilor publici) extrag numerele și premiile corespunzătoare, "cântând" cu voce tare rezultatele în fața tuturor. Până în 1984 numai băieții de la Sân Ildefonso participau la extragere; în acel an Mónica Rodríguez a devenit prima față care să cânte rezultatele. Câștigătorii donează de obicei
Loteria spaniolă de Crăciun () [Corola-website/Science/330399_a_331728]
-
primul templu budist din China. Curând, tot mai mulți călugări au fost hirotoniți, iar din India au venit noii misionari. În perioada de divizare care a urmat căderii dinastiei Han, budismul s-a răspândit foarte repede, în ciuda unor încercări ale funcționarilor confucianiști de a-l interzice. Totuși , budismul a ajuns la apogeul influenței sale în China abia în timpul dinastiei Tang. Împăratul Taizong din dinastia Tang a fost primul împărat chinez care a promovat budismul, convertindu-se la această religie. În anul
Budismul în China () [Corola-website/Science/329048_a_330377]
-
și legi emise de către suverani creștini sau musulmani. Sufletul imperiului era reprezentat de palatul imperial. Serviciul era asigurat de mai multe persoane: spahii, "kapıcı" (gardieni ai porților Palatului), ceauși "(çeavuș-i)"-emisari ai suveranului sau chiar ambasadori, responsabilii cu aprovizionarea Curții, funcționari ai Trezoreriei etc. Serviciul Palatului era îndeplinit în mare parte de un personal de origine creștină, însă islamizat, al cărui număr a crescut în secolul al XV-lea. Statul era împărțit în provincii "(sangeac)", fiecare fiind încredințată unui guvernator "(sangeacbei
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
1893, Wels - d. 1 iulie 1960) a fost un politician nazist austriac care a îndeplinit mai multe misiuni diplomatice pentru cel de-Al Treilea Reich. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, el a fost numit în funcția de înalt funcționar al Ministerului German de Externe pentru Balcani (în special în Grecia, Serbia, Albania și Muntenegru). Născut în Wels, el a fost educat la Kremsmünster și Viena, apoi a fost încrorporat în armată și a participat la operațiunile militare din Italia
Hermann Neubacher () [Corola-website/Science/329097_a_330426]
-
din Consiliul de Mediere făceau parte următoarele persoane: Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Mediere este Gabriela-Gyongy Mihuț. Secretariatul tehnic este asigurat de 18 persoane, cu următoarele funcții: referent de specialitate în administrație publică, economist, contabil, administrator, arhivist, consilier juridic, funcționar administrativ, specialist în relații publice; directorul executiv al secretariatului tehnic este Cornel Pavel. Consiliul de Mediere a înființat 7 comisii consultative cu caracter permanent: Consiliul de Mediere își acoperă cheltuielile de organizare și funcționare din venituri proprii, de tipul:
Consiliul de Mediere () [Corola-website/Science/329154_a_330483]
-
care sabia Szczerbiec a fost folosită la ceremoniile de încoronare, este expusă astăzi și este un alt artefact din această perioadă. În această perioadă pe deal au fost dezvoltate și alte structuri, în calitate de a sluji ca cabine pentru numeroși clerici, funcționari regali și meșteșugari. Zidurile de apărare și turnurile, cum ar fi Jordanka, Lubranka, Sandomierska, Tęczyńska, Szlachecka, Złodziejska și Panieńska au fost ridicate în aceeași perioadă. Oamenii au trăit pe Dealul Wawel în locul unde acum se află Castelul încă cincizeci de
Castelul Wawel () [Corola-website/Science/329161_a_330490]
-
(n. 9 decembrie 1885, Saratov, Imperiul Rus - d. 13 iulie 1944, Moara Domnească, comuna Găneasa, județul Ilfov) a fost o sculptoriță română de origine rusă, cunoscută pentru realizarea Monumentului Eroilor Aerului din București. Lidia, fiica lui Nicolae Suhanov, funcționar la primăria orașului, s-a născut în 1885 în orașul Saratov. S-a căsătorit pentru prima oară înainte de Războiul Ruso-Japonez, conflict la care a participat ca infirmieră voluntară la spitale de campanie și rămas văduvă. În această perioadă l-a
Lidia Kotzebue () [Corola-website/Science/329261_a_330590]
-
Regiunea Argeș. Studii: 4 clase primare, urmate de 3 clase - Școala Normală "Preda Buzescu" din Slatina. După o perioadă în care este muncitor necalificat la pepiniera Drăgășani (1931-1934), urmează un curs de contabilitate la Orșova (Severin). În perioada 1936-1937 este funcționar la Institutul Cooperației din București. Este încorporat și trimis pe frontul de Est în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial unde funcționează ca telegrafist. Decorat cu "Virtutea Militară", cl. III pentru că a menținut o legătură telefonică între două unități combatante
Eugen Alimănescu () [Corola-website/Science/329347_a_330676]
-
ʿAlī la Paris. Rifă‘a Răf‘i al-Țahțăwī a studiat la Universitatea Musulmană al - Azhar, într-o perioadă în care aceasta manifesta o anumită deschidere către lumea modernă. Era momentul când Muhammad Ali a considerat necesară formarea unei clase de funcționari în administație care să corespundă epocii și a hotărât să îi pregătească în Franța. Se spune că al-Țahțăwī a fost trimis în Franța cu un grup de candidați la aceste funcții, în calitate de ghid spiritual. De-a lungul șederii sale la
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
construirea în 1881 a "Hofburgflügels gegen den Kaisergarten", așa cum era denumit oficial noul palat. După moartea lui Hasenauer, lucrările au fost continuate mai mult sau mai puțin reușit de discipolii săi Bruno Gruber și Otto Hofer (1894-1897) și apoi de funcționarii imperiali Emil von Förster și Julian Niedzielski (1897-1899), după care Friedrich Ohmann a fost numit în 1899 ca arhitect al Hofburgului. El a reușit să construiască, printre altele, pavilionul de sticlă din grădina castelului. Clădirea a devenit, de asemenea, foarte
Noul Hofburg () [Corola-website/Science/328662_a_329991]
-
cu zi”, ușor de înțeles atât de fiul său cât și de înalții oficiali cu care acesta din urmă ar fi ales să împărtă învățăturile cuprinse în lucrare. "De Administrando Imperio" este poate textul cel mai apropiat de cel al funcționarilor care l ucrau la palatul imperial din Constantinopol în secolul al X-lea. Deoarece "De Administrando Imperio" este una dintre foarte puținele surse de informații pentru istoria Balcanilor, textul său a fost analizat cu mare atenție de către istorici, care uneori
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
ajungă ea împărăteasa. În timp ce acest lucru nu este dovedit, evenimentele ulterioare au sugerat că un astfel de act i-a atins scopul . Ca Împărăteasa Consort, Wu s-a instalat rapid pentru a-și consolida puterea . A exilat și executat numeroși funcționari puternici. Ea a fost un consilier în măsura să-l sfătuiască pe împărat . În 660 d.Hr., împăratul a început să sufere de o boală ( unii istorici presupun că a fost cauzată de otrăvirea lentă de către Wu). Wu a demonstrat
Wu Zetian () [Corola-website/Science/328744_a_330073]
-
împăratul Gaozong a murit în 683 , ea a fost incontestabil cel mai puternic om din Chină. După moartea lui Gaozong, Zhongzong ,fiul lui Wu , a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor îngrijorătoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a
Wu Zetian () [Corola-website/Science/328744_a_330073]
-
erau tratate și recomandările către Comitetul Fundației Emanoil Gojdu. A protestat ferm împotriva încercării de încorporare a românilor greco-catolici din Budapesta, în parohia greco-catolică maghiară de Muncaci, reușind să fie puși sub jurisdicția Episcopiei Române unite din Oradea. Deși înalt funcționar de stat, a rămas împreună cu toți membrii familiei sale români devotați în ciuda interdicțiilor de tot felul impuse prin legile maghiarizării forțate. În data de 18 septembrie 1900 a avut loc la Budapesta căsătoria fiicei sale Ecaterina cu dr. Eugen Pătăceanu
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
între anii 1926-1932, pe spațiul actualei piețe. Casa Națională a fost realizată după proiectul arhitectului Konrad Bittner și a reprezentat sediul instituțiilor culturale ale Sucevei: Biblioteca Centrală, Muzeul orașului Suceava și Muzeul „Porumbescu”, Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Casinoul funcționarilor români. Lucrările de excavare executate în anul 2011 în vederea construirii parcării subterane au scos la iveală fundațiile acestui imobil care a fost cândva reprezentativ pentru orașul Suceava. În perioada 1965-1969 a fost ridicată clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, astfel
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
Maghiare și apoi a Republicii Sovietice Maghiare condusă de Bela Kun. Una din cele mai importante acțiuni la care a participat a fost cea a repatrieirii, la schimb, a membrilor Coloniei Române din Budapesta și a sașilor, cu membrii familiilor funcționarilor maghiari din Sibiu. Printre familiile salvate de la moarte iminentă din mâna bolșevicilor unguri, a fost și familia lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent Român din Sibiu. După ocuparea Budapestei de către Armata Română, a fost numit șef al cenzurii militare , de către
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
ofensivei preliminare campaniei din Italia întreprinsă de Justinian în 537. Hinterlandul Salonei avea să cadă în curând pradă raidurilor avare și slave care au sfârșit prin a ataca orașele de pe coastă în ultimele decenii ale secolului al VI-lea. Ultimul funcționar roman atestat la Salona a fost proconsulul Marcellinus, căruia papa Grigore I i-a adresat o scrisoare în 599. Ultima inscripție datată găsită la Salona este epitaful stareței Johanna, refugiată din Sirmium, decedată la 12 mai 612. Deci orașul a
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
și ilustrator de carte în Bulgaria la sfârșitul secolului al XIX-lea, Piotrowski este asimilat ca fiind un cronicar al acestei țări. a fost membru marcant și fondator al Societății artiștilor polonezi „Sztuka”. Tatăl lui Antoni Piotrowski a lucrat ca funcționar public la o oțelărie din Kunów (Nietulisko). Antoni a început să învețe pictura sub directa îndrumare a lui Wojciech Gerson, începând din anul 1869. După 1875 ia lecții de la Wilhelm Lindenschmit la Munchen după care urmează cursurile Academiei de Arte
Antoni Piotrowski () [Corola-website/Science/329383_a_330712]