16,963 matches
-
și, corolar ei, nostalgia arhetipului cultural (Biblioteca - Universitatea - Cultura ca spații formatoare, înțelese elitar). Apoi constatăm un anume conservatorism și inapetența pentru teribilism sau avangarde: "nu-i vorba de o rezistență la ideile inovative, ci de un soi de sensibilitate academică pe care Clujul profund o conține generic și care are forța unei nisus formativus. Consecințele ei vizibile sînt livrescul, în creație, erudiția, în discursul critic, și disciplina învățăturii, în didactica de tip universitar". De altfel, "echinoxismul s-a regenerat prin
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
lupte pentru impunerea binelui și eradicarea răului. Acest ton e într-un fel șocant pentru cei obișnuiți cu strategiile discursive din perioada totalitară: cînd doar discursul oficial dădea verdicte etice, discursul rezistent sau subversiv opunîndu-i-se printr-o neutralitate cît mai academică. Dar dincolo de obiceiurile noastre condiționate istoric, și fără a uita că un anume grad de subiectivism e inevitabil, mi se pare indispensabil, în practica științifică, efortul de a obține măcar un anume grad de obiectivitate, prin multiplicarea și relativizarea punctelor
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
onorabil, însă după ce tirajul inițial s-a epuizat cît ai clipi, nici o insitență n-a mai izbutit - din pricini inexpicabile să ducă la retipărirea lui. Din păcate, nici la noi în țară nu s-a găsit nici un for, nici o instituție, academică sau nu, care să evalueze perniciozitatea acestei carențe și să ia măsurile în consecință. Drept care, o masă imensă de potențiali utilizatori sînt siliți să recurgă la artificii de limbaj, la trimiteri aproximative cuprinse în dicționare din alte limbi, ca să nu
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
Cronicar Dialogic, de fapt heteroglossic În anii ’80, Cristian Moraru se remarca în revistele literare prin articole deosebit de plicticoase, împănate de concepte la modă atunci în teoria literară. Își suplinea lipsa de idei cu un belferism academic indigest. Acum, aflăm din nota de la sfîrșitul textului intitulat "Modelul Cărtărescu" versus "Modelul Patapievici", publicat în OBSERVATOR CULTURAL nr. 177, este "profesor asistent de literatură americană și teoria literaturii și director de studii graduate la University of North Carolina, Greensboro
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
Salonului Internațional de Carte. Încă înaintea acestui eveniment, salutat cu satisfacție de responsabilii politici și de o bună parte a opiniei publice germane ( dar criticat de cîțiva reprezentanți ai partidelor din opoziție), Susan Sontag a intrat în posesia unui titlu academic, la sfîrșitul lunii iunie: cel de doctor honoris causa al Universității din Tübingen, unde a susținut un ciclu de prelegeri de poetica. Iată cîteva din ecourile pe care le-a stîrnit interferență acestor două forme de recunoaștere publică, în Germania
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
culturii afirmate exclusiv în România... Iată bunăoară, numele scriitorilor și al criticilor contemporani citați de un eminent românist încununat cu onorurile Academiei Române: Zaharia Stancu, Marin Preda, Dumitru Micu, Ovid Crohmălniceanu, Urmuz și cîțiva alții. Este drept, apare în discursul său academic și numele lui Virgil Mihăilescu, valorosul întemeietor și director al Bibliotecii române de la Freiburg (pînă astăzi cea mai bine înzestrată și mai solid construită bibliotecă românească din Europa, în afara granițelor noastre). Se pare că o altă însemnată personalitate a studiilor
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
în mod foarte general: "principala slujbă bisericească creștină". De altfel, în același dicționar slujbă e explicat ca "serviciu religios", iar "serviciu divin (sau religios)" e definit ca "slujbă religioasă": perfect exemplu de circularitate non-informativă. Litera M (tomul VI) din dicționarul academic (DLR) apare în 1965: articolele sale, utile pentru atestări și citate, nu sînt tocmai satisfăcătoare în formularea definițiilor care ne interesează. Astfel, mesă (ilustrat printr-un citat din N. Filimon) este doar, în mod vag și generic, "numele unei slujbe
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată (dar formulată din perspectivă exclusiv ortodoxă) rămîne, desigur, explicația din vechiul dicționar academic ( DA), pentru care liturghie (din slava veche, la origine din gr. "serviciu public") e "partea principală (a doua, după "utrenie") a serviciului divin oficiat în chip solemn de preot în biserică în duminicile și sărbătorile mari de peste an și în timpul
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
apărute în decurs de cinci ani: una despre durere și identitate, alta despre frumusețe și adevăr, și în fine a treia - care i-a adus și premiul Capote, despre visare și imaginație. Elaine Scarry e o figură interesantă în peisajul academic și intelectual american: subiectele ei de reflecție trădează idiosincrasii puternice, nestingherite de norme și convenții, iar felul în care autoarea își urmează firul gîndurilor e la rîndul său fascinant. Scarry nu construiește argumente după tiparul obișnuit al stilului academic: rareori
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
peisajul academic și intelectual american: subiectele ei de reflecție trădează idiosincrasii puternice, nestingherite de norme și convenții, iar felul în care autoarea își urmează firul gîndurilor e la rîndul său fascinant. Scarry nu construiește argumente după tiparul obișnuit al stilului academic: rareori citează surse, iar cînd o face, acestea tind să fie Platon sau Kant, Flaubert sau Dostoievski, în lectură directă și puternic personalizată. Logica ideilor e bizară și capricioasă, ipotezele sînt deseori mai interesante decît concluzia ori demonstrația (care nu
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
de cofeină: te simți alert și totodată amețit, mintea-ți vibrează de idei, dar nu toate-ți sînt, nici măcar ție, clare. Ultima carte a autoarei, Dreaming by the Book, confirmă perfect această metaforă. În Philosophy and Literature, o prestigioasă revistă academică, Dennis Dutton scrie o cronică severă, cu reproșuri grave la penultima carte a lui Scarry, cea despre frumusețe. Articolul lui se încheie cu un verdict teribil, conform căruia o astfel de carte nici nu merită să fie publicată. Nici Dreaming
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
Politicienii nu pot fi apreciați decît comparativ. Din moment ce opțiunile nu erau decît Iliescu ori Constantinescu, ambele imperfecte, din punctul meu de vedere, era profitabil ca România să fie reprezentată de un ferm, de un "bățos", chiar dacă controversat, nu de un academic neexperimentat și nedecis. Dacă ești ochi în ochi cu liderii lumii, trebuie să ai prestanță - cum trebuie să am și eu, dacă vreau să fiu egalul artiștilor de aici. Constantinescu nu avea prestanță, dar în schimb era copilăros de îngîmfat
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
fost motiv de pușcărie prin simpla ei posesie, studentul din România, străin sau autohton, s-a acomodat prin reprezentanții săi cu dare de mînă, care s-au deprins cu ideea că examenele costă. De curînd, președintele Comisiei Naționale de Acreditare Academică, dl Ion Mihăilescu a atras atenția asupra faptului că studenții care nu-și aleg cu băgare de seamă facultatea particulară pe care o urmează se pot trezi cu o diplomă cu care n-au ce face. Această afirmație e mai
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
diplomelor să stîrnească un cutremur în rîndul profesorilor universitari, pentru a-și lua distanță de acest fapt impardonabil. Disputa s-a purtat exclusiv la vîrf, adică între Ministerul Educației și Universitățile prinse cu ocaua mică. După aceea, Comisia de Acreditare Academică a început să răscolească în dosarele facultăților particulare, dar asta mai curînd parcă pentru a limita proporțiile scandalului. Marele scandal e că în România învățămîntul superior s-a transformat într-o afacere între studenți și profesori și asta nu se
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl tratează la articolul drag, cu temă slavă) și ca substantiv comun (absent din DEX, dar înregistrat în Micul dicționar academic - MDA, II, D-H, 2002), desemnînd o insectă, cunoscută și sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”. În Dicționarul etimologic al limbii române, Al. Ciorănescu propune
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”. În Dicționarul etimologic al limbii române, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvîntul sîrb drugobrat „cumnat”. Cea mai credibilă explicație rămîne cea a Dicționarului academic (MDA), care înregistrează la cuvîntul-titlu dragobete (cu prima atestare la 1774) variantele regionale bragobete, bragovete, drăgobete, gabrovete. Instabilitatea formei pare legată de adaptarea dificilă în vorbirea populară a denumirii din slava veche a sărbătorii religioase din 24 februarie, Aflarea capului
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
între ortodocși și creștini occidentali, pentru a se găsi un limbaj și o strategie comună, ori totul se va stabiliza la un nivel submediocru și termenul de aderare va fi împins spre 2009 și după. Prof. dr. Viorel ROMAN, consilier academic la Univ. din Bremen, Germania
România după UE 25. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2230]
-
adresat mesaje de felicitare l-au caracterizat, pe drept cuvânt, drept "un strălucit istoric cu diplomă de medic". Textelor de omagiere li s-au asociat așa cum demonstrează prezența lor în carte diplome de onoare, distincții și titluri conferite de către foruri academice naționale și internaționale, ca și numeroase exprimări laudative din partea unor personalități politice, între care figurează cele venite de la Silvio Berlusconi, Președintele Consiliului de Miniștri al Italiei ș.a. Drept consecință, nu doar prefața și lungul interviu cu care începe cartea, nu
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
am fost prezenți la manifestările "Gintei Latine". Și apoi, nu suntem singurii, d-l dr. Vlad Bejan a mai fost sărbătorit, cum este și firesc, în acești ani de strălucite împliniri ai domniei sale și de alte societăți cultural patriotice și academice. Stimați colegi, îmi revine o misiune foarte dificilă, să prezint viața, opera dr. Vlad Bejan, pentru a împrospăta în memoria dumneavoastră personalitatea multilaterală a domniei-sale. Îmi este dificil, în primul rând, pentru că sunt încorsetat de timp, și, în al doilea
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
Iași, Editura TipoMoldova, 2004, 308 p. Cea de-a 14-a carte de specialitate a reputatului profesor arată necesitatea unei abordări a relației cetățeanului cu serviciile publice în ipostază de client personalizat, și nu de cumpărător anonim. Construit în mod academic, de la definirea noțiunii, discursul despre marketingul public accentuează importanța atitudinii participative a oficialității. Sondajul, studiul de piață, studiul de caz sunt propuse ca noi componente, ținând de o atitudine responsabilă a ofertantului, pe baza căreia ar trebui să se construiască
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
ale lunilor anului. Mai mult decât la "patologia singurătății" și la "anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Valentina Sandu-Dediu Nu orice tipărire a unei teze de doctorat în muzicologie are girul valorii: încetul cu încetul, din cauza rigorilor avansării academice, doctoratul obligatoriu pentru cadrele didactice a produs titluri de doctor în serie și o puzderie de teze. Nu multe din acestea duc până la capăt, cu toate cerințele aparatului științific, o idee nouă, sau cel puțin o abordare nouă a unei
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
o palidă măsură, prin intermediul unei prezentări făcute de Ptolemeu" (5). Din hărțile antice nu s-a păstrat nici una care să înfățișeze Dacia veche. În schimb, lucru foarte curios, s-au păstrat cele care reprezintă Dacia de după cucerire. Chiar în mediile academice se vorbește foarte puțin despre strămoșii noștri. De ce? Pentru că sunt „barbari". Dacă vrem în Europa trebuie să susținem că „de la Râm ne tragem", trebuie să ne uităm trecutul și tradițiile. Toți guvernanții de după decembrie 1989 au lăsat în paragină vestigii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
o palidă măsură, prin intermediul unei prezentări făcute de Ptolemeu" (5).Din hărțile antice nu s-a păstrat nici una care să înfățișeze Dacia veche. În schimb, lucru foarte curios, s-au păstrat cele care reprezintă Dacia de după cucerire.Chiar în mediile academice se vorbește foarte puțin despre strămoșii noștri. De ce? Pentru că sunt „barbari". Dacă vrem în Europa trebuie să susținem că „de la Râm ne tragem", trebuie să ne uităm trecutul și tradițiile. Toți guvernanții de după decembrie 1989 au lăsat în paragină vestigii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]