11,999 matches
-
H2SO4 și la alți acizi anorganici și organici la temperaturi de până la 850oC. In industria chimică se utilizează cu rezultate bune tablele placate. In locul tablelor din oțel aliat masiv, se utilizează o combinație între un oțel carbon sau slab aliat și un placaj de oțel anticoroziv înalt aliat. Grosimea placajului trebuie să fie aproximativ 10% din grosimea materialului de bază. Tablele placate se pot obține prin mai multe metode: laminare la cald sau la rece, turnare, sudare sau explozie. Tehnologiile
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
la temperaturi de până la 850oC. In industria chimică se utilizează cu rezultate bune tablele placate. In locul tablelor din oțel aliat masiv, se utilizează o combinație între un oțel carbon sau slab aliat și un placaj de oțel anticoroziv înalt aliat. Grosimea placajului trebuie să fie aproximativ 10% din grosimea materialului de bază. Tablele placate se pot obține prin mai multe metode: laminare la cald sau la rece, turnare, sudare sau explozie. Tehnologiile de fabricare a tablelor placate urmăresc îmbinarea cât
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
să fie mai atenți la procesul cognitiv al copiilor, decât la rezultatele la care aceștia ajung În domenii diferite de preocupări și interes―. (Edwards / Gandini / Froman 1998: 34-40) Acest comentariu este cu atât mai interesant cu cât vine din partea principalului aliat al abordării din Reggio Emilia, abordare educativă care a impresionat prin calitatea produselor creative ale copiilor (Upitis / Garbati / Lanthier 2006). De altfel, literatura de specialitate conține numeroase exemple de sfaturi și direcții pentru cei interesați În sporirea creativității la copii
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
Sovietice făcea ca aceasta să fie în mod automat expansionistă și ostilă. Regimurile totalitare pot fi foarte bine pragmatice și defensive în afacerile externe. Pare ca și cum el ar fi interpretat politica externă sovietică ca o reacție la acțiunile antisovietice ale Aliaților, pornite începînd cu 1917. Erau multe astfel de acțiuni. În primul rînd, intervenția militară aliată în războiul civil rus de la sfîrșitul primului război mondial, menită să anihileze revoluția comunistă; apoi instalarea acelui cordon sanitaire (zonă tampon) în Europa Centrală; în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
periculoase. Axiomele de la Riga ajung să predomine: cele trei faze Apogeul diplomației lui Roosevelt a fost Yalta. În timpul acestei conferințe, Roosevelt a determinat URSS să accepte Organizația Națiunilor Unite (cu drept de veto în Consiliul de Securitate), să se alăture aliaților în războiul împotriva Japoniei și să semneze Declarația asupra Europei Libere, cu recunoașterea implicită a sferelor de influență. Dar ambiguitatea politicii lui Roosevelt a ieșit repede la suprafață. Încercînd să evite soarta politicii lui Wilson, el a construit cu grijă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ambele. Guvernul sovietic a făcut în așa fel încît ultima opțiune să iasă învingătoare. Pe de altă parte, sovieticii erau preocupați de tergiversarea fără sfîrșit a occidentalilor în privința deschiderii unui al doilea front împotriva Germaniei: "Din punct de vedere marxist, aliații au făcut exact ce trebuiau să facă, adică să amîne al doilea front pînă cînd Uniunea Sovietică și Germania se vor fi epuizat una pe alta. Apoi cele două puteri occidentale puteau să debarce în Franța, să pătrundă fără vărsare
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tradiția imperialistă a țarilor, în care ideologia comunistă este folosită pentru legitimare și pentru scopuri tactice. În același timp, așa cum observa Leffler (1992: 108-9, 191), Kennan a înclinat balanța către considerarea URSS ca un dușman, și nu doar ca un aliat care nu inspiră încredere. Acest lucru a făcut ca asupra URSS să se producă un transfer de imagini, simboluri, dar și de opțiuni politice de la foștii inamici, mai ales de la Germania nazistă. În viziunea administrației americane, evenimentele au confirmat teoria
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
presiune externă, cu scopul de a provoca în cele din urmă schimbarea din interior (Gaddis 1978). Prioritatea majoră era recîștigarea încrederii acelor state afectate direct de expansionismul (politic) sovietic. Aceasta se putea realiza prin întărirea financiară și econo-mică a potențialilor aliați. În plus, Statele Unite puteau încerca să sustragă aceste țări influenței sovietice exploatînd dezbinările din interiorul socialismului, precum și naționalismul antisovietic. În a doua etapă, Statele Unite trebuiau să încerce să creeze o balanță a puterii stabilă și multipolară. Era nevoie de aliați
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aliați. În plus, Statele Unite puteau încerca să sustragă aceste țări influenței sovietice exploatînd dezbinările din interiorul socialismului, precum și naționalismul antisovietic. În a doua etapă, Statele Unite trebuiau să încerce să creeze o balanță a puterii stabilă și multipolară. Era nevoie de aliați în perspectiva unei confruntări de lungă durată: Nu este deloc înțelept din partea noastră să perseverăm în încercarea de a face față singuri, sau aproape singuri, expansiunii sovietice. Este imperios necesar pentru noi să restabilim cît de cît balanța puterii în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe de a fi lipsită de ambiguitate. Politica transnațională versus politica interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra socialistă poate accepta să conviețuiască cu forțe imperialiste, cel puțin pentru o vreme. Coexistența pașnică corespunde unei strategii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alcătuit din Japonia, Europa și SUA. Fiind singurul membru al ambelor triunghiuri, Statele Unite jucau rolul principal, pentru că puteau conexa aceste triunghiuri și obține avantaje în ambele direcții: folosind echilibrul economic pentru îngrădirea militară a adversarilor și folosind dependența militară a aliaților pentru concesii economice. Dat fiind caracterul global și interdependent al politicii internaționale, conexarea a devenit un concept central al politicii externe de destindere a lui Kissinger, aplicată deopotrivă prietenilor și dușmanilor. Într-adevăr, destinderea poate fi definită ca o politică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din Vietnam, dar mai ales doctrina Guam (sau doctrina Nixon), precum și trecerea de la acțiunile militare fățișe la cele sub acoperire (cum a fost, de pildă, în Chile). În acest spirit, administrația americană și-a înăsprit poziția în ce privește contribuția pe care aliații trebuiau să și-o aducă la cauza comună, mișcare nu lipsită de fricțiuni în cadrul alianței. Pentru SUA, Japonia și Europa erau de obicei parteneri bineveniți cînd era vorba de împărțirea sarcinilor, dar rău primiți cînd era vorba de împărțirea puterii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diplomație este relativ inutilă atunci cînd sînt în joc forțe impersonale și conducerea lor (Hoffmann 1978). Diplomația concertului nu se poate întoarce la vremurile în care politica externă se făcea doar la nivel intern. De asemenea, din moment ce controlul direct asupra aliaților presupune amestecul efectiv în treburile lor interne, ceea ce este de așteptat să întîmpine rezistență, e greu de crezut că aliații vor reuși să se ordoneze în așa fel încît să permită flexibilitatea conexiunii. În fine, subordonarea noilor națiuni emergente, cum
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate întoarce la vremurile în care politica externă se făcea doar la nivel intern. De asemenea, din moment ce controlul direct asupra aliaților presupune amestecul efectiv în treburile lor interne, ceea ce este de așteptat să întîmpine rezistență, e greu de crezut că aliații vor reuși să se ordoneze în așa fel încît să permită flexibilitatea conexiunii. În fine, subordonarea noilor națiuni emergente, cum le-a numit Kissinger, balanței centrale, militare, contrazice dinamica politică independentă. Cu alte cuvinte, pentru a face noul sistem al
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de interes occidental. Nu mai e nevoie să spunem că Anul Europei a fost un dezastru diplomatic. De asemenea, stimulentele și amenințările, care puteau fi folositoare în relația cu o putere rivală, nu erau ușor de folosit pentru sau împotriva aliaților. În criza din Cipru din 1974, americanii nu au reușit să împiedice intervenția greacă (ce a dus la înlocuirea lui Makarios) și au trebuit să facă față celei mai mari presiuni din istoria alianței. Fără îndoială că cea mai importantă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
reușit să împiedice intervenția greacă (ce a dus la înlocuirea lui Makarios) și au trebuit să facă față celei mai mari presiuni din istoria alianței. Fără îndoială că cea mai importantă decizie a fost desființarea sistemului Bretton-Woods (vezi cap. 12). Aliații nu au fost consultați, iar acordul ex post facto asupra unei ordini monetare internaționale nu a fost respectat. În fine, Japonia nici măcar nu a fost informată despre apropierea chinezo-americană înaintea primei vizite în China a lui Kissinger, în iulie 1971
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acordul ex post facto asupra unei ordini monetare internaționale nu a fost respectat. În fine, Japonia nici măcar nu a fost informată despre apropierea chinezo-americană înaintea primei vizite în China a lui Kissinger, în iulie 1971. Neamestecul în politica internă a aliaților nu era tocmai o lege sacră a politicii americane. SUA a intervenit în foarte mare măsură în politica mediteraneană prin reacția lor extrem de puternică împotriva eurocomunismului (amplificată după revoluția din Portugalia, în 1974) din Spania, Portugalia și mai ales din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toate acestea, ideea lui Kissinger nu era valabilă în ansamblu (Gaddis 1982: 329 și urm.). Principalul motiv este supraestimarea vădită a voinței sovieticilor și, din nou, posibilitățile limitate ale actorilor balanței centrale, în general, de a-și ține sub control aliații. Exemplul cel mai sugestiv al eșecului conexării în utilizarea balanței centrale pentru a influența lumea a treia s-a ivit în momentul cînd Statele Unite aveau poate cel mai mult nevoie de acest sistem: în Vietnam. Chiar dacă sovieticii erau dispuși - și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sud a Africii, într-o vreme în care Angola și Mozambicul se decolonizau, iar Africa de Sud și Rhodesia se confruntau cu tensiuni interne. Pentru a mulțumi guvernul chinez, îngrijorat ca de obicei de India vecină, care putea fi de asemenea considerată aliat sovietic, americanii au ajutat Pakistanul în criza din 1971, chiar dacă Pakistanul reprimase violent revolta din Bangladesh. Punînd pe primul plan interesele pe termen scurt, administrația americană a permis vînzarea nelimitată de arme Iranului, fără a cîștiga mare lucru în schimb
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca speranțele sale să se îndeplinească. Dar statul pierduse controlul asupra evenimentelor internaționale, iar sistemul internațional nu mai era o agregare de state (dacă fusese vreodată așa ceva). Balanța centrală a superputerilor nu putea guverna relațiile internaționale, iar dependența militară a aliaților de o superputere nu presupunea în mod automat autoritatea acesteia. Relațiile externe nu puteau fi tratate independent de politica internă, așa cum ar fi cerut probabil politica externă. Disciplina relațiilor internaționale și politica deveniseră prea complicate pentru a mai încăpea în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și distribuției creditului, precum și de incertitudinea monetară, și nu de protecționism (1986b). Mai general, Strange atacă tendințele cercetătorilor americani de a se descotorosi de vină: dacă ceva nu merge bine, este din cauza războiului din Vietnam, a generozității guvernului SUA față de aliații săi, a nevoii de lichidități a sistemului Bretton-Woods, a șocului petrolului ș.a.m.d.. "Teoretizarea americană a devenit astfel o ideologie, elaborată pentru a rezista împărțirii puterii monetare americane" (Calleo și Strange 1984: 114). Strange critică teoria regimurilor, considerînd-o o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca ierarhic, deși diferit de un stat. Anticipînd acest lucru, el scrie: Unii ar putea dori să ducă mai departe ideea diferențierii din acest demers, incluzînd în ea diferențieri de rol, cum ar fi puteri mari și puteri mici, neutri, aliați, hegemoni și altele de acest fel. Ar trebui să se reziste acestei tentații. Diferențierea funcțiilor se referă la funcționarea ca unitate și numai în această accepțiune se leagă de esența structurii de profunzime, care privește guvernarea. Diferențierea rolurilor poate fi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
niciodată de a iradia"423 la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Eminescu acordă o atenție deosebită demersurilor guvernului român pe lângă Marile Puteri, pentru recunoașterea independenței naționale, manifestându-și regretul față de atitudinea Rusiei țariste, care refuză să trateze țara noastră ca un aliat, în ciuda sacrificiilor umane și materiale pe care le face în timpul războiului. În acest sens, jurnalistul reproșează guvernului liberal că nu a încheiat un pact oficial cu imperiul vecin, în privința condițiilor de trecere a armatei române peste Dunăre: "Multe am avut
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cât se înjosesc mai mult, cu atât mai mult îi luminează pe alții prin exemplul vieții lor, strălucind ca stelele în noaptea acestui veac, loc învăluit de întuneric. De aceea, Zaharia spune: Mă voi pune paznic împrejurul țării mele împreună cu aliații mei care fac spărturi și reintră în rânduri (cf. Zah 9,8 Vulg). Ei apără de fapt prin cuvânt și fapte Biserica lui Dumnezeu, vagabondând prin viața lor activă și reconciliindu-se cu cea contemplativă printr-un examen al conștiinței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frică să nu fie demis. Când i-a plăcut lui Dumnezeu, de la care ne vin toate lucrurile bune, și unii și alții s-au adunat împreună și l-au demis, așa că i se potrivea versetul lui Ieremia: I-am considerat aliații mei, dar ei m-au trădat (Pl 1,19). Pentru a putea fi realizată această reuniune a tuturor miniștrilor într-un capitul general, cu scopul de a-l demite pe fratele Elia, s-a implicat mult fratele englez Arnolfo, din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]