15,499 matches
-
acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității în punctul de emergență, în chiar focarul ei. E o reprezentare a talentului, a "darului" poetic, însă privit ca facultate relativă, amenințată de variabilitate, de diminuare și în cele din urmă de pierdere. Bolliac descrie "doza de poezie" cu spectrul dispariției în față, sau în cuvintele lui, cu viziunea căderii în "brutalitate". Ca și cum acțiunea corozivă a temporalității s-ar fi instalat în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folclorul au fost modalitățile "tehnice" prin care timpul care trece, clipa și sentimentul diafan al prezenței ființei au fost captate și transformate în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o prezență amenințate de dispariție, se putea transfigura ca să devină o capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evocă spațiul recluziunii și tentația retragerii din viața publică, și în același timp regimul "mărturisibilului", enunțarea provizorie menită să dispară prin mărturisire. Biograful subliniază, în reconstituirea tabloului istoric, un mod al creației care e specific lumii vechi și care e amenințat în permanență cu pierderea: Toate aceste scrieri au meritul lor în privirea versificării și a limbei, ades mlădietă cu mult talent; dar nu a putut exercita vreo influență salutară asupra gustului pentru literatură în epoca de care vorbim fiind nerăspândite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba aici de recunoașterea socială a valorii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost supus fără nicio vină. Am vrut să aflu: durata anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile de presiuni psihice la care au fost supuși, dacă au fost amenințați că vor avea de suferit familia, copiii, dacă au fost ispitiți să denunțe alte persoane în schimbul reducerii pedepsei, dacă au fost păcăliți de informatorii introduși de către securiști în celule pentru acumulare de informații suplimentare, tipurile de presiuni fizice la care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tot și nu era primit pe niciunde să lucreze, și mai avea acasă și un copil, doi de întreținut. Sau la presiunile pe care le făceau cei din partid și securitate asupra soțiilor de deținuți politici pentru a divorța, fiind amenințate cu pierderea locului de muncă dacă nu divorțau. Iar pierderea locului de muncă în perioada comunistă nu era echivalentă cu șomajul de astăzi și se puteau trezi dintr-o dată într-un comunism sălbatic și nu mai aveau din ce trăi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu un transsiberian au fost transportați în Uniunea Sovietică iar abia de acolo au fost trimiși în țară. În transsiberianul ăsta din China până în Uniunea Sovietică, pentru că au fost tocmai în partea vestică, au fost cu unul care i-a amenințat: "Las' că ajungem noi în țară, vă aranjez eu pe voi, cine sunteți și ce ați făcut?" Și pentru că erau în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
părțile: de la comandanți, gardieni, turnători, lipsă de hrană, muncă epuizantă, boală, slăbiciune fizică și psihică, izolare, bătaie, banalitatea și "normalitatea" răului care nu mai provoacă reacția normală de groază. S. Ț: Sigur că nu puteai dormi chiar liniștit, când erai amenințat în acest fel, deși o tratai cu un fel de indiferență, dar subconștientul era cel care o înregistra și era prezent. C.I.: Și, mai târziu, cei din familie ce v-au spus despre comportamentul dumneavoastră de după detenție? S. Ț.: Mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la mine: că de ce am semnat, că mă iau la bătaie de uit și cum mă cheamă. Dar nu s-au atins de mine cu niciun deget. A fost numai așa vorbărie, m-au înjurat... C. I.: Nu v-au amenințat că băiatul dumneavoastră va avea de suferit? S. Ț.: Nu, nu! Mi-au zis: "Vrei să pleci din țară?" La care am răspuns: "Țara mea este aici, că de aia am semnat scrisoarea lui Goma, pentru că dacă eu aș fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
M-am dus la sediul partidului, i-am dat actele ăstuia, numai că în buletin aveam o mică iconiță pe care o luasem de la Brașov. Ei și când ăsta a văzut iconița: "păi, tovarășe, dumneata umbli cu icoane?" M-a amenințat să nu se mai întâmple treaba asta, dar nu mi-a rupt-o, mi-a dat-o înapoi. I-am răspuns că n-am știut care-i regula, că așa am apucat de la părinți, dar dacă trebuie să abandonăm chestia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avut rezultate și să știți că la Miroslava tot ceea ce este făcut este făcut de mâna mea. Au venit și ziariștii de au făcut fotografii, le am și acum. C. I.: În acea perioadă v-ați mai simțit vizat sau amenințat cumva? D. B.: După cum v-am mai spus, am stat cu frică tot timpul. De aceea am făcut gard aici la Miroslava: de frică! Am fost odată într-un concediu și un inginer care era membru de partid, M. O., n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mici, pentru prima și ultima înfățișare, totul mergea la Divan". Aici fixarea ordinei de zi nu era atât de reglementată. Chemările în judecată erau tărăgănate pentru că pârâtul venea sau nu la judecată, fapt pentru care aprozii alergau după împricinați, îi amenințau cu plata „ciubotelor". Când părțile erau prezente, pentru aflarea adevărului, procedurile erau severe. Se citeau cărțile domnești care începeau de la veleatul lui Adam, se ascultau martorii care erau puși să jure, iar cine nu o făcea era dovada lipsei dreptății
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se face o baie și i se dau schimburi curate, la plecare i se oferă car și cai, provizii pentru drum, eventual daruri), și într-un caz și în celălalt, ospitalitatea acestor gazde se dovedește a fi prea zeloasă și amenință să devină un obstacol pentru dorința de întoarcere a oaspetelui, și chiar o apropriere a lui. Și aceasta creează o falie și duce la o ospitalitate excesivă, resimțită ca o violență la adresa oaspetelui. Se poate vorbi chiar de o ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încadrează în tiparul convențional de ospitalitate și are aproape toate elementele, care dovedesc natura generoasă și ospitalieră a acestuia. Eumeu coase o pereche de sandale de piele așezat în fața bordeiului său când Ulise se ghemuiește, poziție înjositoare, fiind atacat și amenințat de câini. Eumeu se repede către oaspetele său și îl roagă să intre, îl conduce în casă și îl invită să ia loc. Pregătește masa și îl invită să mănânce, oferindu-i bucata cea maionorantă, spatele. Îl asigură pe Ulise
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu care Ulise, călătorul fără bagaje, este confruntat. Întreaga Odisee, după cum am văzut, se întemeiază pe chestiunea ospitalității ca paradigmă a identității. Or, Ulise se lovește de multiplele probleme ale propriei sale identități, el care cunoaște morți inițiatice, care este amenințat să-și piardă orice reper prin drog (și chiar de a-și pierde forma umană sub vrăjile lui Circe). Sau și mai rău, este amenințat de uitarea care ar șterge memoria însăși a originii și l-ar condamna la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lovește de multiplele probleme ale propriei sale identități, el care cunoaște morți inițiatice, care este amenințat să-și piardă orice reper prin drog (și chiar de a-și pierde forma umană sub vrăjile lui Circe). Sau și mai rău, este amenințat de uitarea care ar șterge memoria însăși a originii și l-ar condamna la o viață pentru totdeauna fără conștiință. Și țara și Ulise s-au schimbat într-atât încât Ulise este oaspete în propria sa locuință, el nu mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrie pe tot parcursul romanului. Fiindcă acest tată are o poveste care îl obsedează: el a vrut să apere Georgia în timpul celui de al Doilea Răboi Mondial, dar a fost înrolat în armata germană pentru a combate bolșevismul care îi amenința țara. El este omorât de frații lui georgieni. Romanul, scrie Marion Van Renterghen, "are ca rațiune de a fi întâlnirea fantasmată a acestui tată dispărut, și, prin el, tensiunea către un trecut care nu trebuie să moară, a cărei reîntoarcere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Martiriul Sfântului Sebastian evocă într-o scenă foarte lirică ideea pe care o avea împăratul de a-l sufoca pe Sfântul Sebastian sub un morman de trandafiri. Léon Lucain este întrucâtva un nou Sebastian, înconjurat de trandafiri care îl amenință cu mii de răni ambigue, mortale și voluptoase. Scriitorul de piese No moderne a redat acestui gen locul maiestos din tradiție, dar a dezvoltat în întreaga sa operă și viață o estetică fondată pe ideea morții înțeleasă drept operă culturală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a-mi petrece noaptea în stradă și asta mi s-a întâmplat de mai multe ori la Lyon, dar găseam de cuviință să folosesc cei câțiva soli ce-mi rămâneau plătind mai degrabă o pâine decât un adăpost; căci eram amenințat mai puțin să mor de somn, decât de foame")287. "Tocmai îmi făcusem culcușul pe o bancă de acolo, când un abate, trecând pe stradă și văzându-mă culcat astfel, se apropie de mine și mă întrebă dacă eram lipsit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar din cauza statutului de oaspete. Există ici nu numai un paradox (să vrei să te plasezi cu generozitate într-o poziția umilă deși ocupi deja această poziție), dar și de criză (prin aceea că situația aceasta nesigură pare artificială și amenințată de superioritate și de puterea de fapt). Știm cât de mult este jocul social ostil amestecului, eterogeneității, compozitului, disparatului. Cine se aseamănă se adună și invers, cine diferă se ignoră, nu trebuie și nici nu poate să se adune. Străinul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a scris Verdictul constată " Această povestire a ieșit din mine ca o adevărată eliberare acoperită de mizerie și muci" (Jurnal, 2 februarie 1913). Dar a scrie înseamnă totodată să te înfunzi în vizuină, să construiești un refugiu imposibil, un habitat amenințat fundamental din interior. Căci a scrie înseamnă și să spui din nou tot ce îți încleiază și încleioșează existența. În Scrisoare tatălui îi spune celui care pune publicațiile fiului pe noptieră într-o indiferență plictisită: În cărțile mele, era vorba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
putem să nu vedem aici o imagine parentală cu această figură a tatălui invalid a cărui soartă o cunoaștem din Verdictul). Lăsat în voia propriei sale libertăți (omul a renunțat imediat la avertismentele sale), călătorul se simte pierdut, dezorientat și amenințat: "Eram evident dezarmat în fața posibilității de a-mi fi indicată o direcție greșită". Drumurile sunt noroioase, întunericul e tot mai des, următorul sat este foarte departe. Lui îi revine, sub priviri pe care le socotește ostile, să cucerească ospitalitatea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
față de celelalte limbi o politețe care îi șterge extranietatea ("După cât i-am observat pe francezi, nu i-am văzut niciodată să le placă greșelile noastre sau măcar să binevoiască să le audă")615, franceza - ca limbă străină - minează, transformă și chiar amenință limba de apartenență: "Proprietatea pe care o are limba germană de a deveni frumoasă în gura străinilor care nu o posedă și care, în general, nu țin să o posede"616. Limba străină are o putere de subversiune care are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care l-ați numit "Turnul Babel", pentru că nu mai știați sau nu mai vreați să știți că era un plop, se legăna din nou fără nume și trebuie să-l numiți "Noe, pe vremea când era beat"623. Limbajul amenință să se dizolve în hârtie"624. Existența însuși amenință atunci să fie redusă la "niște siluete decupate în hârtie de mătase galbenă".625 Kafka îl cunoștea pe Ba'al Schem Tov, fondatorul chassidism-ului din Europa Orientală a secolului al XVIII
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]