12,966 matches
-
a dat dovadă de animozitate față de homosexualitate, susținând că atrage "blestemul Zeiței", însă în prezent aceasta se bucură de acceptare în rândul tuturor tradițiilor wiccane. Wiccanii cred în existența celor cinci elemente în mod metaforic (nu literal ca în Grecia antică). Elementele sunt considerate reprezentări ale stărilor de agregare ale materiei. Multe ritualuri magice presupun invocarea elementelor, cel mai important fiind sfințirea cercului magic. Cele cinci elemente sunt aerul, focul, apa și pământul, alături de spirit, care le unește pe primele patru
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
anume "electronic mail", în engleză poștă electronică, o abreviere uzuală pentru comunicarea electronică în epoca Internetului. Emailarea este o tehnologie larg cunoscută și aplicată încă din antichitatea timpurie, numeroase grupuri umane cunoscând și aplicând tehnica. Începând cu asiro-babilonienii și egiptenii antici, continuând cu hitiții și grecii antici, respectiv trecând prin toate timpurile antichității și Evului Mediu până în zilele noastre, emailarea a fost cunoscută și folosită constant în foarte multe culturi și civilizații. Tehnica emailării a fost cunoscută și aplicată pentru decorarea
Email () [Corola-website/Science/297252_a_298581]
-
electronică, o abreviere uzuală pentru comunicarea electronică în epoca Internetului. Emailarea este o tehnologie larg cunoscută și aplicată încă din antichitatea timpurie, numeroase grupuri umane cunoscând și aplicând tehnica. Începând cu asiro-babilonienii și egiptenii antici, continuând cu hitiții și grecii antici, respectiv trecând prin toate timpurile antichității și Evului Mediu până în zilele noastre, emailarea a fost cunoscută și folosită constant în foarte multe culturi și civilizații. Tehnica emailării a fost cunoscută și aplicată pentru decorarea vaselor de sticlă din timpul Imperiului
Email () [Corola-website/Science/297252_a_298581]
-
este un oraș în cantonul -Dalmația, Croația, având o populație de locuitori (2011). Split este cunoscut pentru Palatul lui Dioclețian și Catedrala sa cu faimosul turn cu clopot. În prezent, Split este locul unde trăiește arhiepiscopul. În ciuda existenței vechii cetăți antice Salona (astăzi Solin) la nord de Splitul de astăzi, construcția orașului a început prin palatul împăratului roman. Dioclețian, care a condus între 284 și 305 a ordonat construcția sa în anul 300. În secolul VII, imensa clădire a fost inaugurată
Split () [Corola-website/Science/297264_a_298593]
-
al Moldovei, ci negustori greci din Istanbul, numiți fanarioți. Astfel, cultura greacă a influențat dezvoltarea literaturii române. De exemplu, unul dintre marii poeți români ai acestui secol a fost Alecu Văcărescu, care a scris cântece de dragoste în stilul poetului antic grec Anacreon. Tatăl lui, Ienăchiță, a fost și el poet, dar a scris și prima gramatică a limbi române, iar fiul său, Iancu, a fost poate unul din cei mai mari poeți ai generației sale. O comedie umană a fost
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea „evreu” care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană („ebreo”), rusă („yevrey”), sârbă, bulgară și greacă
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în antichitate Țara lui Israel, cunoscută în limbile lumii și sub denumirile Canaan sau Palestina. El este numit în limba ebraică עם ישראל, ('Am Israel) "„poporul (lui) Israel”", cu atestări archeologice din perioade antice (cea mai veche a fost găsită în Egipt și e datată în jurul anului 1213 î.e.c.) sau העם היהודי - Ha'am Hayehudí). În Scrisorile de la Amarna este amintit un popor cu numele de "habiru/apiru". Există teorii care, pe baza
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
în jurul anului 1213 î.e.c.) sau העם היהודי - Ha'am Hayehudí). În Scrisorile de la Amarna este amintit un popor cu numele de "habiru/apiru". Există teorii care, pe baza unor date și a similitudinii etnonimice, consideră că evreii preistorici și antici ar fi fost identici cu acesta sau poate unul dintre triburile poporului "habiru". Termenul „apiru” se referă la făcătorii de fărădelegi care existau la marginea societății, la relativ adăpost față de autoritățile politice. Potrivit tradiției sale, poporul evreu ar avea la
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
că, poate, un număr important de indivizi din acest mare grup lingvistic american ar fi avut strămoși înrudiți cu evreii sau chiar de origine evreiască. De remarcat, însă, că populația evreiască a Spaniei nu era așkenază. Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască și cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri arheologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are încă destule dovezi arheologice și sunt istorici care cred că
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
mare parte din populația evreiască. După aceste exiluri de masă evreii surghiuniți au continuat să-și păstreze religia și să aștepte venirea unor timpuri prielnice pentru revenirea în patrie, unde să reconstruiască Ierusalimul și Templul. Contribuții recente la istoria Levantului antic pun la îndoială realitatea exilului babilonian și/sau acuratețea relatării biblice asupra acestuia. În 539 î.e.c., împăratul persan Cirus a cucerit Babilonul și a permis tuturor popoarelor deportate să se întoarcă în țările lor și să-și refacă templele
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
dar evreii reîntorși din exil au refuzat ajutorul sub motiv că nu puteau fi primiți din cauza căsătoriilor cu cei de alte origini etnice. După ce au fost respinși, samaritenii și-au clădit templu propriu pe muntele Grizim, lângă centrul lor, orașul antic Samaria. Samaritenii moderni, în prezent o comunitate minusculă - câteva sute de persoane- se consideră evrei, dar nu sunt recunoscuți ca atare de către autoritățile rabinice ortodoxe din Israel. Primii creștini s-au ridicat din rândurile populației evreiești din Palestina (Țara Israelului
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
în ascensiunea ei, față de evreii rămași, în minoritate, la cultul mozaic tradițional. Purtătoare a statutului de „israeliții autentici”, în calitatea de purtători veritabili al mesajului profeților evrei, Biserica a ajuns să nege legitimitatea credinței și identității etnico-politice a poporului Israelului antic, despre care credea că ar fi în dizgrația divină. Dogma creștină considera creștinătatea drept "Noul Israel". Schimbări în această concepție au fost adoptate în biserica catolică de către Conciliul Vatican II, care a recunoscut filiația creștinismului din "bunul măslin" al poporului
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
cu grâne și lemn. După eliberare, Nessebar s-a transformat într-un mic oraș de pescari. În timpul existenței sale, orașul a găzduit și un episcop, fiind și centru episcopal. În 1956 orașul a fost proclamat rezervație arhitecturală și arheologică. Ruinele antice ale zidurilor fortificate, cu porți, care datează din secolele III-IV, bisericile din secolele V-VI, cele păstrate din secolele X-XI, din perioada medievală și cele 60 de case din perioada renașterii dau orașului și în prezent o atmosferă cu totul
Nesebăr () [Corola-website/Science/297293_a_298622]
-
loc istoric al orașului. Se caracterizează printr-un amestec de numeroase stiluri artistice și arhitectonice: romanic, manuelin, gotic târziu, baroc etc. A fost zidita aproximativ în anul 1070 prin inițiativa episcopului Pedro cel Sfânt de Braga pe locul unei biserici antice, Santa Maria, ce fusese distrusă de mauri cu patru veacuri în urmă. Lucrările de construcție au fost patronate de conții de Portugalia - Enrique de Burgundia (1093 -1112) și soția sa, Teresa, părinții celui dintâi rege al Portugaliei, Afonso I ( 1112
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
capitala regiunii Emilia-Romagna, se află la o distanță de circa 125 km de Marea Adriatică, 84 km de Ravenna, 105 km de Florența, 152 km de Veneția, 210 km de Milano si 380 km de Roma. Este un oraș de tradiție antică, la început locuit de etrusci și mai târziu de romani, astăzi cunoscut pentru viața sa culturală și universitară (aici se afla cea mai veche universitate din Europa - 1088) precum și pentru gastronomia locală.
Bologna () [Corola-website/Science/297309_a_298638]
-
începând din anul 1995 face parte din patrimoniul mondial și este una dintre cele mai mari centre urbane de pe aceată lista. Centrul istoric are o dispunere dreptunghiulara și a păstrat rețeaua de străzi stabilită de coloniști din Cumae, fondatorii orașului antic "Neapolis". Orașul vechi este străbătuta de trei străzi principale paralele: "Decumano Maggiore" (azi purtând numele de Via Tribunali), "Decumano Inferiore" (azi împărțită în trei secțiuni: Via Maddaloni, Via Croce Benedetto și Via Sân Biagio dei Librai) și "Decumano Superiore" (azi
Napoli () [Corola-website/Science/297313_a_298642]
-
Tribunali), "Decumano Inferiore" (azi împărțită în trei secțiuni: Via Maddaloni, Via Croce Benedetto și Via Sân Biagio dei Librai) și "Decumano Superiore" (azi împărțită în trei secțiuni Via Sapienza, Via Anticaglia și Via Sânți Apostoli), numele acestora derivând din denumirea antică a lor: "decumanus". Denumirea populară a "Decumano Inferiore" este "Spaccanapoli" (despărțitorul Napolii), deoarece practic împarte în două orașul vechi. Aceste străzi principale sunt legate între ele, de străzi transversale, pe vremuri antice numite "cardo". Teritoriul înscris pe lista patrimoniului mondial
Napoli () [Corola-website/Science/297313_a_298642]
-
Via Sânți Apostoli), numele acestora derivând din denumirea antică a lor: "decumanus". Denumirea populară a "Decumano Inferiore" este "Spaccanapoli" (despărțitorul Napolii), deoarece practic împarte în două orașul vechi. Aceste străzi principale sunt legate între ele, de străzi transversale, pe vremuri antice numite "cardo". Teritoriul înscris pe lista patrimoniului mondial cuprinde deasemenea zona dealului Capodimonte, situată la nord de centrul istoric, respectiv zona costiera Chiaia-Posillipo situată la nord-vest, până la mică insulă Nisida. Centrul istoric cuprinde mai mult de 150 de biserici, aproximativ
Napoli () [Corola-website/Science/297313_a_298642]
-
mai insistent despre "originea transilvăneană". În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat pe opoziția dintre colind și baladă, pe întâietatea uneia în defavoarea celeilalte. Ritualul de inițiere care stă la baza cântecului mioritic datează din perioada preistorică sau antică. În comunitățile pastorale din Transilvania, tradițiile străvechi s-au păstrat nealterate până în zorii mileniului III. O formă rudimentară a cântecului mioritic putea să ia naștere în primele secole ale mileniului II. Cristalizarea "versiunii colind", conservate până în zilele noastre, datează din
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
zona orașului sunt un așezământ din Neolitic (în zona Brignole) din mileniul V sau IV î.Hr. și locuințe din Epoca Bronzului (un perete aproape de răul Bisagno). Orașul a avut originea lângă fortificația ("oppidum") de pe colina "di Castello"(Castelului), aproape de portul antic, întemeiata la începutul secolului V î.Hr.. În antichitate, "Genua" era un orășel al Ligurilor. Aliat credincios al Romei, spre deosebire de alte popoare ligure și celtice din Italia de nord (care se alăturaseră cartaginezilor în Al Doilea Război Punic), Genova și-a
Genova () [Corola-website/Science/297311_a_298640]
-
Peloponezul de Grecia continentală. Corint se află la aproximativ 78 de km vest de Atena. Istmul este traversat acum de către un canal. Corint este și capitala prefecturii Corintia. Orașul este înconjurat de munții Lechaio, Kalamaki, Loutraki și Geraneia. În Grecia Antică, Corintul era cel mai important oraș după Atena, fiind locuit încă din epoca de piatră. Pe atunci era unul dintre cele mai importante centre de comerț est-vest și ale cultului Afroditei. Orașul era cunoscut prin prețurile ridicate aplicate străinilor. De
Corint () [Corola-website/Science/297333_a_298662]
-
interior cu prețioase picturi (printre care opere ale lui B. Luini, G. Ferrari și Morazzone); păstrează în plus și o prețioasă colecție de țesături tip goblen: arazzi). Alte monumente însemnate sunt: În apropierea localității sunt ruinele așa-zisei Ca’merlada, anticul castel Baradello, și neoclasica vilă „Villa dell’Olmo” (finele sec. al XVIII-lea), de câțiva ani buni sediul prestigioaselor manifestări artistice și culturale. "Vezi și:" Listă de orașe din Italia
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
origine ariană, din ramura alano-sarmatică, care la un moment ulterior în timp a fost slavizat și a ocupat teritoriul de astăzi al Croației. Această teorie se bazează pe așa numitele Tăblițe de la Tanais, inscripții în piatră, în limba greacă din anticul oraș Tanais (lângă orașul Rostov pe Don din zilele noastre), datând din secolul III e.n. Aceste inscripții conțin trei nume proprii, care au fost interpretate ca având legătură cu etnonimul „croat”: Χορούαθ[ος], Χοροάθος și Χορόαθος (Horoúathos, Horoáthos și Horóathos
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
sitului arheologic dedicat excavării resturilor fortăreței hazare Sarkel), Douglas M. Dunlop și Abraham N. Poliak; popularizați de Arthur Köstler (în cartea "Al treisprezecelea trib"), consideră că o parte importantă a evreilor vest-europeni, așa-numiții așkenazi (sensul nou nemți; sensul vechi, antic sciți, Saka) - denumiți de turcologii din Turcia musevî türkler, adică turcii mozaici -, sunt descendenții comunităților hazarilor evrei. În lucrarea lui Köstler se subliniază că hazarii "„și-au ales acestă religie (mozaică) în anul 740, deși nu avuseseră nimic în comun
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
sol fertil, cu vegetație bogată; cel mai înalt punct de pe insulă este vârful Atavyros (1.215 m) situat în partea de sud-vest a insulei. Capitala, denumită tot , este situată în nordul insulei și este compusă practic din trei orașe: modern, antic și medieval. Orașul modern are un caracter cosmopolit, cu majoritatea clădirilor ridicate în secolul al XX-lea. Orașul antic, fondat în anul 408 î.Chr. se mândrește cu ruinele templelor lui Zeus, Atena și Apollo, cu Stadionul, Gymnasiumul și Teatrul
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]