13,334 matches
-
versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți inconștiente. Când trecem printr-o situație nouă aceste hărți sunt reactualizate în memorie, căutându-se cea care corespunde cel mai bine situației prezente în vederea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care lansează termenul terapie integrativă (apud Vogel, 2008) este H. Petzold. Dar Vogel, prevalându-se de o dublă specializare, psihanalitică și cognitiv comportamentală este pe deplin îndreptățit să realizeze un fericit mariaj între cele două orientări rivale. Norcross și Goldfried (1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic și distilarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9), este obstrucționată de multiple inconveniente, motiv pentru care obiectivul nu este încă onorat la un nivel corespunzător de exigențe. Panoplia amplu diversificată de psihoterapii, în pofida elementelor care le diferențiază, prezintă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba de respectarea dreptului științific elementar la diversitate, la politropie (multiplicarea căii), pe care o prefigura M. Miclea, încă în anul 1998. Poziția acestuia este cu atât mai credibilă și mai autorizată cu cât emană din interiorul însăși al psihologiei cognitive (pe care a consacrat-o în România) și a unei școli (cea clujeană), care prin atracția ei față de experiment și statistică i-a oferit posibilitatea de a testa deopotrivă victoriile și înfrângerile acestor metode. De aceea, pledăm pentru viziunea integrativă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai ales nepartizan, pentru a decanta atât atuurile, cât și fisurile lor. într-o asemenea ipostază privilegiată se află R.T. Vogel, cu dubla sa formație de psihanalist și psihoterapeut cognitiv-comportamentalist, care prin lucrarea pe care am mai amintit-o Psihoterapie cognitiv comportamentală și psihanaliză (2008), demonstrează oportunitatea fuziunii dintre cele două orientări, inclusiv în terapia sindromului de stres posttraumatic. Acest travaliu de integrare este reciproc avantajos pentru fortificarea ambelor curente în zonele lor problematice, dar conferă și terapeutului un surplus de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al integrativității, conform opiniei reiterate de Rothbaum (2000), dacă se conservă granițele de demarcație dintre școlile psihoterapeutice (poziție încă dominantă), pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, preferința clinicienilor se îndreaptă spre hipnoterapie, terapie psihanalitică (cu derivările sale psihodinamice) și terapie cognitiv comportamentală. Dintre acestea, cea mai frecvent și mai pedant verificată, după rigorile enunțate anterior, este desigur terapia cognitiv comportamentală și, ca urmare, este considerată ca având un anume ascendent în ceea ce privește eficiența tratării PTSD, față de celelalte forme de psihoterapie. După opinia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încă dominantă), pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, preferința clinicienilor se îndreaptă spre hipnoterapie, terapie psihanalitică (cu derivările sale psihodinamice) și terapie cognitiv comportamentală. Dintre acestea, cea mai frecvent și mai pedant verificată, după rigorile enunțate anterior, este desigur terapia cognitiv comportamentală și, ca urmare, este considerată ca având un anume ascendent în ceea ce privește eficiența tratării PTSD, față de celelalte forme de psihoterapie. După opinia noastră, asemenea concluzii sunt hazardate și pripite, nu numai pentru că există câteva studii care nu decelează diferențe semnificative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrucât există trei categorii de simptome: fizice, mentale și comportamentale, fiecare categorie își subordonează strategii specifice. Vom oferi, în continuare, spre edificare un inventar selectiv al lor. Iată două strategii fizice: controlul respirației și relaxarea progresivă a mușchilor. Dintre strategiile cognitive, menite să controleze gândurile și amintirile chinuitoare, persistente despre evenimentul traumatic, menționăm că ele se subdepartajează în exerciții de distragere a atenției (ca de pildă, număratul invers, din 7 în 7 sau descrierea mentală a unui moment fericit din propria
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deși strategia expunerii cumulează multiple avantaje, ea nu este infailibilă și nici omnivalabilă. Așa se explică de ce tehnica respectivă nu trebuie utilizată la persoanele a căror traume s-au consumat în urmă cu mulți ani (Andrews et al., 2007). Restructurarea cognitivă. Travaliul anevoios și epuizant al expunerii, poate escava dintr-o oarecare latență și aduce în prim plan o serie de idei și concepții defectuoase ale pacientului despre lume, semeni și el însuși. Unele sunt corolarul direct al incidentului traumatic, altele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba de o substituire pur mecanică, așa cum, de pildă, un sac se înlocuiește cu altul. Se pune problema realizării unei alchimii interioare, care să comute realmente perspectiva sumbră către una mai optimistă. Interesant de precizat că deși expunerea și restructurarea cognitivă sunt tratate distinct, pentru că ele însele sunt strategii de sine stătătoare, în practica terapeutică, ele funcționează concomitent. Restructurarea cognitivă presupune, de asemenea, eliminarea sau măcar estomparea sentimentului de vină și rușine pe care îl poate trăi victima. Tehnic se pleacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei alchimii interioare, care să comute realmente perspectiva sumbră către una mai optimistă. Interesant de precizat că deși expunerea și restructurarea cognitivă sunt tratate distinct, pentru că ele însele sunt strategii de sine stătătoare, în practica terapeutică, ele funcționează concomitent. Restructurarea cognitivă presupune, de asemenea, eliminarea sau măcar estomparea sentimentului de vină și rușine pe care îl poate trăi victima. Tehnic se pleacă de la un exercițiu pe care pacientul trebuie să-l efectueze la solicitarea clinicianului. Și anume să răspundă în scris
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cumulează pentru persoana în cauză potențialul cel mai patogen, în scopul evitării lor, pe cât posibil; elaborarea în schimb a unui plan de acțiune, în eventualitatea nedorită că totuși se instalează o recidivă (cui se va adresa telefonic, ce strategii fizice, cognitive și comportamentale va folosi etc.). Numărul de ședințe care trebuie alocat în abordarea unui pacient cu PTSD este imprevizibil, în primul rând, datorită unicității de structură a oricărui om. Situația cea mai privilegiată terapeutic este aceea când bolnavul suferă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stresului (TIS, elaborat de Meichenbaum, 1985). Majoritatea studiilor de până acum înclină balanța, în rezolvarea PTSD, către tehnica expunerii, atât comparativ cu cele simple, cât și cu versiunile combinate (Rothbaum, 2000). Scenariul terapeutic descris anterior poartă îndeosebi amprenta școlii comportamental cognitive, a cărei eficacitate în rezolvarea sindromului posttraumatic a fost cel mai mult testată, prin criterii științifice standard. Desigur acest avantaj, nu exclude din cursă celelalte terapii clasice, terapii care s-au soldat cu efecte pozitive, chiar dacă nu suficient validate prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un domeniu special, cel al neuroteologiei. Așa cum menționează Constantin-Dulcan (2008), unul dintre exponenții ei de marcă, și anume, A. Newberg (șef al Clinicii de Medicină Nucleară a Universității Pensilvania, din SUA) se ocupă de studiul experienței religioase și al mecanismelor cognitive pe care le implică. între timp, mai precis în anul 2003, o echipă de cercetători suedezi au stabilit că trăirea religioasă autentică generează producție de serotonină (de aceea ea a fost supranumită „molecula credinței”). De asemenea, s-a studiat, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui Mahoney, dezechilibru care creează șansa schimbării, a construirii unui nou sens. Al treilea model din această categorie este cel care prezintă dezvoltarea pornind de la haos, dezorganizare, confuzie. Toate aceste trei modele susțin ideea dezvoltării ca efect al reorganizării structurilor cognitive și al părăsirii viziunii anterioare asupra lumii și a lucrurilor. Modele ale transformărilor neintenționate; este modelul prezent în teoriile referitoare la schimbările permanente care apar în viețile oamenilor brusc, pe neașteptate. Aceste schimbări pot fi pozitive, oglindind reziliența persoanei, resursele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
împlinire. Confruntarea cu adversitățile are un efect de zguduire a lumii persoanei și determină, conform principiului completării (specific acestei teorii), o integrare a noii informații relative la trauma suferită. Completarea se petrece în acord cu teoria piagetiană privind stadiile dezvoltării cognitive, prin procese consecutive, înlănțuite, de asimilare și acomodare. Asimilarea noii informații, relative la trauma, intruzivă și evitată de persoană, se realizează, printr-un proces dificil de căutare a sensului, conducând la o acomodare (schimbare) a viziunii persoanei asupra lumii și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și asupra ei înseși. Sensul se construiește din înțelegerea evenimentului advers, a persoanei în raport cu evenimentul și cu lumea, și din descoperirea semnificației evenimentului pentru persoană. Numai ulterior descoperirii semnificației evenimentului, persoana se maturizează și se dezvoltă consecutiv traumei, suferinței. Rezultatele cognitive apărute prin soluționarea psihologică a traumei evoluează în următoarele direcții: asimilarea experienței traumatice și reîntoarcerea la nivelul de funcționare din perioada de pretraumă. Persoana rămâne vulnerabilă față de posibile retraumatizări; experiența este „acomodată”în direcții negative, conducând spre suferință și psihopatologie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al evoluției ființei umane, cel mai nou și cel mai sofisticat mecanism de reducere a stresului. Acest model este o încercare de integrare a dovezilor biologice privind natura adaptativă a răspunsului la stresul traumatic, cu nevoia de schimbare a schemelor cognitive, subliniată de psihologie, și cu impactul sprijinului social de care beneficiază persoana, în formularea reacției la stres. 3.4. Caracteristici și factori componenți ai rezilienței individului, familiei și comunității Reziliența este alcătuită dintr-un „ansamblu de caracteristici mergând de la temperament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în relațiile cu ceilalți devin mai adecvate, persoana câștigă experiența pe care o prelucrează devenind cunoaștere cu valențe aplicative și, în același timp, cu valențe de restructurare internă, reorientare externă, în mediu, și o repoziționare în viața proprie. Această prelucrare cognitivă a experienței complexe conduce la sporirea empatiei individului. Empatia acționează ca un liant de calitate în relațiile cu ceilalți. Toate acestea sporesc, la rândul lor, șansa de reziliență într-o viitoare confruntare cu riscul sau adversitățile. Ce stă la baza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se ivește din interacțiunea între factori ce țin de ereditate, caracteristici individuale, și factori ce țin de experiență în timp. Factorii genetici (de exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și deci să se dovedească mai puțin rezilient (Wustmann, 2005). Unii autori folosesc de altfel o terminologie specifică și vorbesc despre: „reziliența emoțională”, „reziliența educațională sau școlară”, „reziliența socială”sau „reziliența comportamentală”(Luthar, Cicchetti, 2000). Deși, la prima vedere, capacitățile cognitive exprimate în coeficientul de inteligență al persoanei par a fi caracteristici de bază ale rezilienței, Rutter (2007) arată că, în cazul copiilor victime ale abuzului fizic sau/și sexual, reziliența nu este dată de un coeficient de inteligență mai mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamentele de risc pentru sănătate”(Kessler et al., 2008, p. 625). 3.5.2. Procese și strategii de coping Coping-ul este capacitatea de face față unor situații provocatoare, dificile, care pun la încercare abilitățile de adaptare ale persoanei. Reprezintă „eforturile cognitive și comportamentale, în schimbare continuă, dezvoltate de o persoană în scopul de a face față unor exigențe specifice externe și/sau interne pe care persoana le consideră ca punându-i la grea încercare sau chiar depășindu-i resursele de care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Uneori sunt considerate varianta pozitivă a mecanismelor de apărare, conducând la soluționarea rezonabilă a situațiilor de disconfort sau suferința. Strategiile de coping sunt teoretizate din perspectivă comportamental-cognitivistă. Ele se bazează pe cunoștințe, pe ceea ce individul a învățat, pe eficiența proceselor cognitive care reușesc să orienteze soluții, dar au la bază o motivație pozitivă de a nu ceda, de a face față, de a-și mobiliza resursele și a avea încredere în succes. Numeroase intervenții eficiente posttraumă sunt ancorate în cadrul teoriilor cognitiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cognitive care reușesc să orienteze soluții, dar au la bază o motivație pozitivă de a nu ceda, de a face față, de a-și mobiliza resursele și a avea încredere în succes. Numeroase intervenții eficiente posttraumă sunt ancorate în cadrul teoriilor cognitiv behavioriste și au ca scop dezvoltarea strategiilor de coping ale persoanei. Se consideră că terapiile de orientare cognitiv-behavioristă sunt cele mai utile în intervențiile posttraumă. Șerban Ionescu (2010, p. 142) sintetizează strategiile de coping în două mari categorii: 1. strategii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intră proceduri cum ar fi: analiza situației; căutarea de informații utile; consultarea specialiștilor în domeniu; elaborarea unui plan de acțiune; stabilirea priorităților; organizarea timpului; sprijinirea unei atitudini combative față de situația dată; găsirea unui sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]