13,065 matches
-
și lagărelor din Transnistria În care au fost deportați o parte a evreilor români și că aceste experiențe care l-au marcat În mod covârșitor sunt ilustrate În mod firesc În proza sa. După ce descrie conținutul volumului, cu care autorul debutează În spațiul cultural german, prezentarea editurii Steidl din Göttingen continuă subliniind apropierile care au fost făcute de către criticii literari Între proza lui Manea și aceea a unui Musil sau Malcolm Lowry. Informațiile publicate de editura Steidl amintesc de asemenea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de crezut, și În excursii cu mașina la Țăndărei, la Târgoviște, În jurul Bucureștiului. Receptorul rămânea Însă, constant, teatrul fonic de zi și de noapte, parte a corpului și minții irezistibilului palavragiu. „Mi-a cerut Tia un articol pentru România liberă”, debutează, fără altă introducere, o conversație din octombrie 1980. „Mi-a cerut și Michaux un articol despre Sadoveanu. Patru pagini. Am zis să-i dau, că la centenarul viitor tot nu mă mai prinde. Mă sună și de la Televiziune. Se recomandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
la tratament la Brașov, publică, În revista locală Frize, aforisme și traduceri din Apollinaire și Richard Arlington. Îi apăruse deja la Paris, În revista de avangardă a lui André Breton, o prozopoemă scrisă direct În franceză. Tot În această perioadă, debutează editorial cu volumul de poezii Corp transparent, În manieră suprarealistă. Întâlnirea la Brașov, În 1934, cu Geo Bogza suscită În Blecher „noi elanuri de viață și binefăcătoare tensiuni interioare”. Din Îndemnul lui Bogza, reia lucrul la noua sa carte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Să transcriem Începutul unei fraze care trăiește de aproape un secol În memoria lectorului român, datorită unuia dintre artiștii cei mai mari ai acestei țări. „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele”, așa debutează Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. „Când privesc mult timp un punct fix pe perete, mi se Întâmplă câteodată să nu mai știu cine sunt nici unde mă aflu”... acesta este startul Întâmplărilor În irealitatea imediată a lui Blecher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cu totul noi viețuiri. New York, 11 mai 2000 (Familia, nr. 7-8/2000) Partea a douatc " Partea a doua" Către Ernesto Sábatotc "Către Ernesto Sábato" Romanul lui Sábato Abaddón, el exterminador conține un dens capitol epistolar, destinat unui virtual confrate, care debutează prin adresarea „Dragul și depărtatul meu tânăr prieten”... Textul-răspuns (apărut În Vatra, 20 martie 1984) preia idei directoare, teme și chiar fraze, formulate În acest și În alte romane ale lui Ernesto Sábato, ca repere ale unei solidarizări publice. „Scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
atunci când Își va da seama că nu există alternativă pentru a ușura familia de povara prezenței sale și că doar astfel cei dragi ar putea reîncepe o existență normală, fără anormalitatea pe care el o Întruchipează. În cursul povestirii, care debutează prin faptul Împlinit al metamorfozei, un alt proces, mult mai insidios, al schimbării, se desfășoară, cel În care ființa umană devine „altceva”, anume... celălalt, infernul sartrian. Mesajul narațiunii ține de această percepție a „celuilalt”, de felul cum rutina se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
pare opera unui Rinocer. Argumente convingătoare, deși ceva Îmi spune că a greșit ținta” - scria pe alt bilet, implicând că autoarea lucrării fusese identificată („she” - ea); se adăuga un ezitant B/-B. Un +B rămânea necomentat. Caligrafia atrăgătoare, fără notă, debuta cu o Întrebare: „Transgresie sau transcendență? Autorul lucrării poate fi stalinist sau fascist, dar nu Îl cred revoluționar. Da, există destule motive pentru a provoca gălăgie Într-o societate. Dar Rinos-Rinocerii (contravenienții) nu sunt nici progresiști, nici revoluționari. Structura caracterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
până și de această drastică deosebire? Să fi devenit operațiile ei atât de subtile, Încât să folosească până și un conspirator deloc conspirativ, care - cine știe - poate nici habar n-avea de fantoma care trăgea invizibilele fire ale magiei? Acțiunea debutează la Începutul anilor ’80, când volumul meu Octombrie, ora opt, apărut la Editura Dacia din Cluj, ajuns pe căi misterioase În Germania, printr-un transfug balcanic cu nume de cod Dieter Schlesak (același cu numele său real), trece la legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În privința traducerilor. Paul Schuster a adăugat celor peste cinci mii de pagini excelent traduse din literatura română părți din Roboterbiographie, volumul de eseuri Colwns, dificilul roman Der schwarze Briefumschlag. Lucrând, În 1983, la traducerea Puloverului, povestirea cu care aveam să debutez În Occident, Paul Îmi scria: „M-am scufundat cu toată firea Într-o dulce durere, uitată de mai bine de 12 ani: dragostea mea pentru limba română”. O dragoste pasionată, ca Îndrăgostitul Însuși. Iat-o, exprimată În 1992: „Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nr. 1/2003; Halbjaresschrift, nr. 1/2003) 2. La Stockholmtc "2. La Stockholm" Cuvântarea ținută de Imre Kertész la Stockholm, cu ocazia primirii Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2002, pe care am citit-o la câteva zile după eveniment, debutează printr-o mărturisire În care aș fi putut recunoaște, probabil, câteva dintre propriile mele momente festive de după 1989, În care „aporia” Între distincție și opera distinsă părea confuză, pentru că, cum spune Imre Kertész, „trăind poate prea multă vreme sub dictaturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
analitic și moral asupra Întrebărilor, eșecurilor și opțiunilor supraviețuitorului. „Ai fi fost o fetiță cu ochii negri? Sau un băiețel Încăpățânat, cu ochii adânci și veseli, ca niște pietricele albastre-cenușii?”, Își Întreabă, ca un refren, naratorul, copilul nenăscut. Noaptea când debutează acuta introși retrospecție este bezna acelui răspicat „Nu!” adresat semenilor avizi de acomodări. Un Nu care Înseamnă refuzul paternității, sigiliul existenței naratorului În suferință și solitudine, luciditate și integritate. Încercând să restabilească o logică a evenimentelor care i-au marcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ultima epistolă, doar de referința la timiditatea de a scrie În germană. Kertész era un exersat traducător din germană În maghiară. Vorbisem În germană, cu câțiva ani În urmă, la Budapesta. O scrisoare primită În iulie 2000 de la Imre Kertész debuta cu vorbe În engleză și continua, Într-o germană perfect articulată, nu fără a se scuza, Însă, prevenitor, pentru că nu mi se adresează În engleză cum, probabil, imprudent, procedasem când i-am scris. Exista În scrisoarea sa o referință la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Încărcat cu sticle de bere, În sala de mese a profesorilor, sau amuzantele eforturi ale proprietarului modestului restaurant din vecinătate care, italian americanizat și provincial, Încerca să onoreze, cât se poate, oaspetele venit din țara strămoșilor. Orele noastre de seminar debutau printr-o prezentare, În care scriitorul relata cum s-a născut cartea și cum o vede astăzi. Urmau Întrebările și comentariile studenților, dialogul dintre profesor, invitat și clasă. Claudio pregătise incitante scurte eseuri În jurul temei și subtemelor fiecărui volum, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Conferința lui Magris la Bard: „Between the Danube and the Sea. The Itinerary of a Writer” („Între Dunăre și mare. Itinerarul unui scriitor”) reamintea articularea noastră europeană. Cu mai mulți ani În urmă, cursul meu intitulat Dunărea - o călătorie europeană debuta prin dezbaterea volumului său, devenit celebru În toată lumea, dedicat fluviului care, tânjind spre mare, străbătea și conecta țări și istorii, unind Vestul cu Estul Europei. Dunărea albastră Își Încheie și astăzi traseul În Marea Neagră, la al cărei țărm depusesem, ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Bard, studenții dezbătuseră deja În clasă cărțile sale. Înaintea fiecărui curs, redactau o notă scrisă, cu una-două Întrebări pe care le considerau importante În analiza cărții, structurând astfel discuțiile din clasă și conferind o formă coerentă impresiilor de lectură. Seminarul debuta prin două referate studențești complementare, unul dintr-o perspectivă strict estetică, celălalt dintr-una moral-social-psihologică. Preliminarii incitante ale Întâlnirii cu autorul. * Romanul Marginea orizontului li s-a părut tinerilor lectori mai puțin important prin trama sa detectivistă, de decodarea identității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Zé) din America, include fictiva scrisoare către Fernando Lopes (regizorul filmului realizat după Marginea orizontului), adresată Animatografo Film, Ruda de Rosa, 22, Lisabona, de către un pretins medic italian, domiciliat actualmente În Statele Unite, care rezumă vechea sa amiciție cu Tabucchi. Epistola debutează prin a exprima admirația corespondentului pentru filmul lui Lopes, care făcuse din romanul lui Tabucchi „ceea ce Mondrian a reușit să facă cu crengile Încâlcite ale unui copac, transformându-le În linii orizontale și verticale”. Prin această „geometrizare”, regizorul ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a Întâmplat să-l am, uneori, În fața ochilor: exilatul, ajutat În dificila sa adaptare la noile locuri și coduri de resentimentele pe care țara sa natală i le Întreținuse, dar tulburat, totuși, continuu de memoria magicei Inițieri În existența care debutase, cândva, În vechiul tărâm. Tărâmul fără Întoarcere al timpului? Îl vedeam aplecat peste harta Bucureștiului și peste Dicționarul Limbii Române, Într-un soi de irepresibil extaz infantil, dar bombănind, cu bătrânească și neputincioasă furie, Împotriva „blestemului” pe care Îl locuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
reclame: Washington DC, Texas, Los Angeles, Utah, Las Vegas, Kansas, Nebraska, Chicago. În spatele Pacificului, China, Rusia, Japonia par să-și piardă importanța. Într-o altă, complementară imagine, din 1986, În volumul The Discovery of America, accentul autobiografic se amplifică. Lumea debutează chiar În fața blocului de pe 103 East 75th Street... extinzându-se spre Lexington Avenue, apoi pe FDR Drive, East River, Queens, Brooklyn, East Hampton (unde artistul avea casa de vacanță), Oceanul Atlantic, Europa. Nu sunt uitate stații precum Milano, cu străzile Via
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În spate. Taina se află În ghiozdan. După mărturisirea unui alt coleg de liceu, apariția recrutului s-a dovedit, În realitate, deloc comună, cum ar sugera desenul provinciei umile, cu păsăret, burlane și butoaie. Până și numele, ca identitate primă, debutează dadaist, În Țara Dada, țară veche și țară de... exil, pentru a se re-situa, apoi, după traversarea oceanului, Într-o inversare complementară, nu mai puțin paradoxală, În Lumea Nouă. În realitate, fusese un debut stupefiant printre novici, o premieră senzațională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
deși a creat treizeci de piese!), dar personaj impresionant, rubicondul Gustave Își Înțelege, empatic, bovaricii, ajutîndu-i să trăiască și după ce el, Demiurgul de ocazie, dispare; deși modelul său declarat era Moliere, prozatorul nu a avut șansa unui destin dramaturgic asemănător : debutînd În teatru abia la cincizecișitrei de ani, are parte de un eșec răsunător și, după cum precizează Miriam Cuibus, atunci „actorii au părăsit scena cu ochii În lacrimi” (p.201). Ca și compatriotul nostru Caragiale, ghinionist În seara premierelor pieselor sale
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu el. Așa se face că-n 1980 am acceptat postul de regizor la un teatru de păpuși, dintr-un oraș de port: primul meu spectacol aici, eminamente păpușăresc, a fost Turandot, după Gozzi. Inutil să vă spun că, după ce debutasem cu Gogol (Jurnalul unui nebun), și am continuat cu Caragiale (D-ale carnavalului), Sorbul (Patima roșie) și-ncă vreo două texte „de maturi”, după ce semnasem și cîteva scenografii, plus trei-patru scenarii (jucate!),consideram un fleac existențami de regizor Într-un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
face că din cele 40 de texte personale reprezentate, 30 sunt destinate (și) micilor spectatori. Mi-am accentuat spiritul ludic. Mi-am păstrat o anumită ...vigoare a candoa rei . M-am dedulcit, În cei 35 de ani de cînd tot debutez și tot experimentez În landul tuturor posibilităților (artistice!) la un soi de temeritate pe care scena mare nu ți-o stimu lează. Bucureșteanul de mine, intrat În această lume, s-a și ...moldovenizat olecuță, făcînd o irepresibilă pasiune pentru Bazil
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Îmi pică-n mînă un număr vechi din Urzica (8/1962). Pentru cine e tînăr : Urzica era singura revistă de umor care apărea, regulat, pe vremea Împușcatului. Avea un tiraj incredibil - 500.000 exemplare. Un preț modest. Bilunară. CÎnd am debutat, În 1973, toți umoriștii români aveau rubrici acolo. Plătea - și nu rău! Era, sincer vorbind, de cînd o știu, monopolul evreilor. Breslașu, Baranga, Poch, Rodica Tott, Iosif Toth, I. Avian, Sadi Rudeanu , Fred Firea, Mircea Crișan ș.a. erau În redacție
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
trăi o sută de ani, n-aș mai scrie o altă piesă de teatru! În acest domeniu nu voi Înregistra decît eșecuri!”. Din fericire, se Înșela, deoarece chiar În 1897 primea drepturi de autor sub stanțiale de pe urma capodoperei care-a debutat cu ghinion... Și premiera Unchiului Vanea (1900) a fost un succes răsunător. De data asta, autorului Îi plăcuse Întrea ga distribuție, În frunte cu Olga Knipper ( care juca Elena). Mai puțin Înțeleasă a fost, la premiera absolută, Trei surori (1901
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tatăl, Fane, nebun de bucurie, sărind într-un picior, cu un vraf de reviste în mînă. Face atîta zgomot că apare și mama, Geta, din bucătărie cu șorțul pe ea și mîinile pline de făină. FANE: Ura! A apărut! Am debutat! Am găsit de lucru! GETA: Bravo! BUNICA (Își face cruce): Bine c-a dat Dumnezeu! (dispreț) Șomer de 5 ani. BUNICUL: Ce ai găsit de făcut? FANE: Uite. Aici. În pagina 10. Am trimis la revistă o nuvelă scrisă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]