15,628 matches
-
colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi: „Fundamentul pedagogic al literaturii pentru copii”, „Problema denatalității, aiurea și la noi”, „Sectele religioase, mijloc de subminare a statului”, „Învățătorul român în regimurile eteroglote
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literaturii pentru copii”, „Problema denatalității, aiurea și la noi”, „Sectele religioase, mijloc de subminare a statului”, „Învățătorul român în regimurile eteroglote”, „Învățătorul ca factor cultural, social și politic în stat” ș.a. Se publicau versuri, dar și Statutul Societății Național Culturale „Doina Nistrului”, rubrici ca: Reviste, Cărți, Poșta redacției, Informații, Dări de seamă. Semnau articole: Ion Georgescu, Zoe Georgescu, Dim. D. Scorpan, Filaret Doboș, Gh. Cotor, Alexandru Dănicescu, V. Drafia, iar poezii: Mărășel Georgescu, Gh. I. Tudor, Gh. Stănculescu. Mai semnau cronici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărți și reviste: I. Marțocea, Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea unui articol... de Epaminonda Rodinciuc din ziarul „Viața școalei” din 10 și, respectiv, 25 decembrie 1936. * Revista Doina Nistrului, organ al Societății „Doina Nistrului”. Semnează articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești și Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea unui articol... de Epaminonda Rodinciuc din ziarul „Viața școalei” din 10 și, respectiv, 25 decembrie 1936. * Revista Doina Nistrului, organ al Societății „Doina Nistrului”. Semnează articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești și Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de dnii Georgescu tatăl și fiul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Georgescu Mărășești și Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de dnii Georgescu tatăl și fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de dnii Georgescu tatăl și fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Barbu Lăutaru”, „Surugiul” etc. Lucrări ale lui Alexandru Russo, C. Negruzzi, C. Negri au fost publicate aici de V. Alecsandri, însoțite de note bibliografice întocmite de poet. Poezii de M. Pompiliu, Gh. Tăutu, V. Gr.Pop, Maria Rosetti, L.S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. RantaButicescu și fabule de Gh. Sion, au apărut tot în Foaea Soțietății ... T.V. Stefanelli se ocupă în revistă de muzica ce însoțește unele obiceiuri - Drăgăița și Papaluga. Tot el tălmăcește povestirea „Menia” scrisă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor de sat, dor de țară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
kurdă). O schemă foarte sumară prezintă descendența limbii române și a celei albaneze dintr-un grup primar „eranic-trac-grec”2. E adevărat, uneori interpretările sale ajung, din exces formal, la asemănări exagerate, cum este analogia dintre ir. da¶n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Prin parcuri voioși să se joace,/ Privește-i și-ascultă-li-le rîsul senin/ Căci rîsul lor cîntă: Vrem pace!// Cînd somnul coboară pe gene ușor/ Și noaptea-mprejurul tău tace,/ Gîndește la pace c-adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
coboară pe gene ușor/ Și noaptea-mprejurul tău tace,/ Gîndește la pace c-adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul: Vrem pace!// Ori cînd și ori unde cu-același avînt,/ Din zori pînă noaptea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cîrpe de frecat parchetul." Una din ultimele adrese pe anul 1959 se referă la Ana Blandiana și prezența ei în antologia Sub semnul revoluției. Adresa trimisă de Sfatul Popular al Regiunii Oradea "demască" faptul "că sub acest pseudonim se ascunde Doina Coman, fiica preotului Coman Gheorghe, care în prezent este reținut de organele în drept pentru activitate subversivă îndreptată împotriva statului. Menționăm că în nr.43 al revistei "Gazeta literară" tov. Savin Bratu în articolul "Virtuțile poeziei" o socotește printre "firele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după război. Nemții au devenit conștienți de greșeala lor națională. Și asta deoarece crimele lor au fost condamnate de întreaga omenire". Monica Lovinescu concluzionează: Absurditatea e totală, comunismul dispare, dar cei care l-au servit păstrează mai departe puterea". Cartea Doinei Jela despre procesul de la Canal, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (29 august-1 septembrie 1952), este o analiză și o reconstituire nu atît a faptelor, cît a mentalității "ce-a prins rădăcină în anii '50 putrezind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asigură doar materialul informativ pentru poliția politică, ci, mai grav, deformează societatea. Cum și precizează Monica Lovinescu: Cînd delațiunea intră în moravuri, cînd nu se mai izbește de pragurile conștiinței, teroarea pură poate cădea în cotidian, victima e gata condiționată". Doina Jela nu uită a consemna și reproșa implicarea scriitorilor, ditirambii înălțați de aceștia la adresa muncii forțate de la Canal (să nu uităm că aici munceau, în principal, deținuți politici), dar nu mai puțin a comunismului. Li se impută inclusiv refuzul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
intelectual nu numai că a devenit o realitate, dar a început să dea roade". Stahanovismul este transformat într-un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre poezie (ESPLA, 1953), susține fără argumente sau exemple reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pensiile consistente în liniște, netulburați și să ne rîdă, tot ei, cu nerușinare în față, în timp ce oasele atîtor martiri trecuți prin temnițele și lagărele exterminării stau aruncate în gropi comune, fără o cruce la căpătîi, fără o slujbă de pomenire! Doina Jela, în zguduitoarea ei carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia sovietică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
inapți și de toate, asta în '55". Va fi grațiat și după o încercare nereușită de racolare, pentru aceeași "activitate" ca la nr. 9, va fi îndrumat să se retragă. Mărturisirea a fost făcută fostului deținut politic, profesorul Fronea Bădulescu. Doina Jela împreună cu profesorul vor călători peste cîțiva ani, cu trenul, către domiciliul torționarului, la solicitarea acestuia, dornic a se mărturisi în continuare. Fronea Bădulescu a avut parte de peste douăzeci de interogatorii cu Nicolschi, cunoscut drept cel mai mare criminal din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]