12,743 matches
-
Kant, acest "eu" poate fi în același timp judecător și judecat, actor pe scenă și totodată spectator în sală. Sunt limitele indicate (Mueller) ca fiind cele proprii pentru pozitivismul rațional al filosofiei kantiene, care au negat legitimitatea trecerii conștiinței de la "eu"-l cartezian la activitatea conceptuală, gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofiei kantiene, care au negat legitimitatea trecerii conștiinței de la "eu"-l cartezian la activitatea conceptuală, gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut, dumnezeiesc, de manifestare a vieții sufletești. Pe de altă parte, omul concret, în lucrarea de căpătâi a lui Hegel, Fenomenologia Spiritului care a apărut în 1807 a fost abordat dintr-o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu ele dă naștere unui "eu", generator de activitate spirituală, de raporturi spațio-temporale conștiente. Obiectele din jur există doar în raport cu acest "eu", ca realități de conștiință care acționează asupra organelor de simț și care nu dispar odată cu pierderea conștiinței. Existența "eu"-lui se păstrează contrar marii variații stimulatorii a obiectelor, care se pot individualiza cu ajutorul conceptelor. Acest "eu" se definește prin sine, prin puterea sa de a uni și numi conceptual elementele concretului universal, de a avea în același timp conștiința
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
există doar în raport cu acest "eu", ca realități de conștiință care acționează asupra organelor de simț și care nu dispar odată cu pierderea conștiinței. Existența "eu"-lui se păstrează contrar marii variații stimulatorii a obiectelor, care se pot individualiza cu ajutorul conceptelor. Acest "eu" se definește prin sine, prin puterea sa de a uni și numi conceptual elementele concretului universal, de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Funcționarea acestei conștiințe este pusă pe seama relațiilor dintre limbaj și gândire, inseparabile una
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Funcționarea acestei conștiințe este pusă pe seama relațiilor dintre limbaj și gândire, inseparabile una de alta. Limbajul este, pentru Hegel, o concretizare a sensului universalului, care se produce prin inter-comunicare, prin care "eu"-ul se completează cu dimensiunea lui "noi". Conștiința "eu"-lui este întotdeauna mai puțină decât cea a lui "noi", care astfel ajunge să se poată reflecta în conștiința altora, ca o sursă de exaltare a "inimilor" și de generare în ele de idealuri ce altfel, doar individual, s-ar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
individuale. Ca rezultat al intervenției conștiinței, viața poate reînvia doar prin viață. Viața pentru el este esențialmente o relație, este stabilirea unei legături cu un altul, care după aceea nu va mai putea fi niciodată un "altul", ci un alt "eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
relație, este stabilirea unei legături cu un altul, care după aceea nu va mai putea fi niciodată un "altul", ci un alt "eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele, unde se pot genera stări de conștiință primară, de somn sau somnambulice, de premoniție în totalitatea lor imediată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale "eu"-lui conștient. Un gest de nedreptate față de fiziologie, care cu această ocazie atunci i-a dat psihologiei un drept nemărginit, necesar înființării ei, de a avea la dispoziție date și metode ale fiziologiei, necesare abordării obiective a fenomenelor de comportament
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Henri Bergson (1859-1941). Creațiile lor se constituie ca părți ale unei psihologii metafizice, îndreptate spre descoperirea "interioarelor" universului spiritualității oamenilor, a imenselor energii care se pot ascunde în spatele problematicilor legate de experiența acestora, a conștientizării propriei lor acțiuni, a dinamicii "eu"-lui fiecăruia, ca parte a sistemului social din care făceau parte. O asemenea metamorfoză a "interioarelor" acestei vieți sufletești a avut darul să bulverseze echilibrul ordinii ecleziaste, teologia și reprezentații bisericii au fost prinși pe picior greșit. Se creează premisele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de la lucrurile cele mai nevinovate și până la cele mai scabroase și psihoterapeutice. În acord cu aceasta, Freud le-a cerut subiecților să-și reamintească evenimentele la care se raporta tulburarea mentală acuzată, care își făceau cel mai greu loc în eul bolnavului, față de care acesta se simțea rușinat sau penibil. Problema care s-a formulat în fața psihanalistului a fost aceea de a da la o parte această reținere, această rezistență sau pudoare. El spune că o asemenea eliberare de orice rezistență
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzaționale. Astfel, el descoperă că inconștientul nu este un simplu receptor mecanic de informații, un înmagazinator simplist de amintiri, trecute între timp în uitare sau părăsite pentru repulsia pe care o generau. Inconștientul era ceva diferit de locul în care eul individual al conștiinței depozita amintirile ca într-o bibliotecă națională; era un domeniu cu o fenomenalitate dinamică foarte vie, aflată sub influența tendințelor și dorințelor celor mai vii ale vieții psihice cotidiene, aflate acolo într-o luptă deschisă cu o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai putea fi explicată doar în termenii inițiali ai teoriei. Psihanaliza freudiană a ajuns astfel cu necesitate încadrată de cea individuală a lui Adler și de cea analitică a lui Jung. În anul 1923, Freud publică eseul său cu titlul Eul și Supraeul, care stă dovadă a turnurii care a avut loc în teoria sa psihanalitică. Aici el a formulat "principiul plăcerii", esențial pentru motivarea și pentru dinamizarea comportamentului, un principiu aflat în opoziție cu "principiul realității", cel care impune comportamentului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la deschidere crescută și la un înalt spirit critic față de remanierile aduse de Freud teoriei sale a psihanalizei. Este vorba de contribuțiile sale recunoscute de psihologi în unanimitate la cunoașterea personalității umane, la subdivizarea acesteia în cele trei structuri: sinele, eul și supraeul. La debutul psihanalizei, cum am prezentat, toate eforturile erau centrate pe afirmarea inconștientului ca o realitate fenomenală cu influență asupra dinamicii comportamentului, relevant în cazul tulburărilor de comportament, al nevrozelor, etc. După deceniul al doilea al secolului trecut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
energiile comportamentale, aflate sub influența agenților stimulatori interni și externi, realizată într-o manieră direcționată, selectivă, în strânsă legătură cu o parte distinctă de reflectare a conștiinței, cunoscută sub numele de "eu". Aceasta nu înseamnă că o parte importantă a "eu"-lui nu poate să existe în afara câmpului de reflectare clară a conștiinței, de unde acesta intră în rol doar la nevoie. Se află acolo într-o stare preconștientă de reflectare, la nevoie devenind disponibil, voluntar sau mediat de psihanalist. În preconștient
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
său psihic. Aici el își declară deja orientarea psihanalitică diferită, o psihanaliză centrată pe individ. În timp ce Freud era centrat pe rolul sexualității în etiologia bolilor nervoase, Adler a considerat că această importanță o are un instinct diferit, al dominării, al "eu"-lui, aflat într-un câmp deschis de rivalități individuale. El a considerat că personalității umane îi este caracteristică o anume finalitate, orientarea din fragedă copilărie spre un anume scop. El formulează ipoteza unui plan de viață, de orientare fundamentală în raport cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
persoana. Acest aspect integrator al conceptului de umbră este central și esențial în terapia jungiană. Umbra este cea care mediază transformarea anumitor visuri în realități, care trasează drumul spre descoperirea rădăcinilor în arhetipurile ființei, unde sunt refulate dorințelor egoiste ale eului. De aici, din aceste abisuri arhetipice își are originea ceea ce la Jung este esențial în vis. Teoria jungiană deosebește două tipuri de vise: pe de o parte cele reprezentative pentru conflictele pe care subiectul le are cu sine însuși, pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acceptat ca un produs al divinității. Acolo, în cele reflectate, s-a descoperit existența unor monade, unor esențe ultime ale lucrurilor, fapt care a însemnat pasul cel mai important spre găsirea drumului către descoperirea și investigarea obiectivă a sinelui, a "eu"-lui individual. În concepția și gândirea oamenilor s-a născut un nou raționalism, care, în ceea ce privește cunoașterea psihologică, a avut nevoie de contribuțiile științelor naturii, cu deosebire de cele de fiziologie nervoasă. Progresele realizate în acest domeniu luau tot mai mult
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Spiral of Silence research: Why does research suggest limited empirical support for the theory?", în International Journal of Public Opinion Research 24 (3), 2012, pp. 269-286. Boomgaarden, H., Schuck, A. R. T., Elenbaas, M. și de Vreese, C. H., "Mapping EU attitudes: Conceptual and empirical dimensions of Euroskepticism and EU support", în European Union Politics 12 (2), 2011, pp. 241-266. Boorstin, D. (1961). The Image. A Guide To Pseudo-Events in America, Harper & Row, New York, 1961. Bourdieu, P., Despre televiziune [Sur la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
H., "Between risk and opportunity: news framing and its effects on public support for EU enlargement", în European Journal of Communication 21 (1), 2006, pp. 5-32. Schuck, A. R. T. și de Vreese, C. H., "The Dutch No to the EU Constitution: assessing the role of EU skepticism and the campaign. Journal of Elections", în Public Opinion and Parties 18 (1), 2008, pp.: 101-128. Schuck, A. R. T. și de Vreese, C. H., "Reversed mobilization in referendum campaigns: How positive news
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
actualizate, are avantajul de a reduce subiectivismul unor perspective univoce, mistificatoare. Apelul constant la conținutul/substanța articolelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile textului. Fără ca suprapunerile dintre eul poetic și eul jurnalistic să fie totale, confruntarea celor două ipostaze ale creatorului permite conturarea unei viziuni complexe asupra celui numit "omul deplin al culturii române". Fără intenția de a opera ierarhizări sau de a emite judecăți de valoare, propunem
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a reduce subiectivismul unor perspective univoce, mistificatoare. Apelul constant la conținutul/substanța articolelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile textului. Fără ca suprapunerile dintre eul poetic și eul jurnalistic să fie totale, confruntarea celor două ipostaze ale creatorului permite conturarea unei viziuni complexe asupra celui numit "omul deplin al culturii române". Fără intenția de a opera ierarhizări sau de a emite judecăți de valoare, propunem în lucrarea noastră
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de sensurile acestuia. În încercarea de a surprinde profilul spiritual al gazetarului, interpreții sunt atrași de amănunte biografice sau de impactul unor etichete (antisemit, xenofob, naționalist, reacționar) preluate necritic și fără verificări în planul scrisului eminescian. Se consideră că între eul poetic și eul gazetăresc fractura este atât de adâncă, încât putem vorbi de un nou Eminescu pe care ni-l relevă publicistica, fără nici o legătură cu imaginea creatorului pe care o construiește opera poetică. În aceste condiții, pericolul perceperii fragmentare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În încercarea de a surprinde profilul spiritual al gazetarului, interpreții sunt atrași de amănunte biografice sau de impactul unor etichete (antisemit, xenofob, naționalist, reacționar) preluate necritic și fără verificări în planul scrisului eminescian. Se consideră că între eul poetic și eul gazetăresc fractura este atât de adâncă, încât putem vorbi de un nou Eminescu pe care ni-l relevă publicistica, fără nici o legătură cu imaginea creatorului pe care o construiește opera poetică. În aceste condiții, pericolul perceperii fragmentare a personalității creatoare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele avantaje spirituale sînt de judecat în raport cu acest spectacol, voi face mereu, de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simplificator, ceea ce se potrivește cu o interpretare de proces penal a vieții omului. Cu obișnuitul ei radicalism, într-un pasaj din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]