12,214 matches
-
Høffding, care ulterior s-a alăturat pozitivismului. Printre alți adepți ai lui Kierkegaard se numără Jean-Paul Sartre, care a fost impresionat de ideile lui Kierkegaard despre individ, și Rollo May, care a contribuit la fondarea psihologiei umaniste. Un alt important filosof danez este Grundtvig, ale cărui idei au dat naștere unei forme de naționalism neagresiv în Danemarca, și care a fost cunoscut pentru lucrările sale teologice și istorice. Mass media daneze sunt dominate de câteva mari corporații. În print, JP/Politikens
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
se poate aplica unui cuvânt prin înlocuirea părții stângi cu cea dreaptă prenumele ale unor artiste și actrițe ruinele unei curți fortificate resedință a cnezilor români din localitate chiar și astăzi este unanim acceptat ca unul dintre cei mai mari filosofi și esteticieni indieni adesea în loc de portret el face caricatură cei patru sfinți prezenți în acest tablou de la stânga la dreapta eva va întrerupe studiul științelor economice și începe un curs ca actriță întârzierea creșterii staturale este un element constant al
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
modern), dar sunt mai degrabă intuite decât demonstrate. Cert rămâne faptul că Heidegger a luat atitudine împotriva nihilismului, pe linia sugerată de Nietzsche. În 1942 Walter Biemel scria: "Heidegger cunoaște România din buna reputație de a fi o țară a filosofilor, căci mereu îi vin de acolo studenți în filosofie... Pe când bulgarii vin la Freiburg să studieze economia politică, iar maghiarii medicina, românii își reprezintă țara pe frontul spiritual". Mai mulți studenți români au avut privilegiul de a studia cu , pe parcursul
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
(n. 22 aprilie 1724, Königsberg/Prusia Orientală - d. 12 februarie 1804, Königsberg), a fost un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania. Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
Kant cu deismul. Alți critici au remarcat în concepția morală a lui Kant o trecere de la deism la teism, de exemplu Allen W. Wood și Merold Westphal. În ceea ce privește cartea lui Kant intitulată "Religia în limitele rațiunii", a fost evidentiat că filosoful Kant reduce religiosul la rațional, religia la morală și pe aceasta la creștinism.. Kant se înscrie în rândul celor mai mari filozofi ai istoriei timpurilor moderne. Dezvoltarea ulterioară a filozofiei europene, în special a idealismului german (Schelling, Hegel) și a
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
evreii fiind covârșitor monoteiști începând cu perioada Macabeilor (secolul al II-lea î.e.n.). Existența sau inexistența lui Dumnezeu, în special al Dumnezeului creștin și iudaic, este un subiect imens al literaturii filosofice. După ce în antichitate și în evul mediu numeroși filosofi și teologi au urmărit cu preponderență demonstrarea existenței lui, în zilele noastre accentul se pune pe demonstrarea inexistenței. Formularea „a făcut...după soiul lor” implică o creare "simultană" a "tuturor" acestor forme de viață de către Dumnezeu, ceea ce contrazice dovezile materiale
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
de-asta mi s-a părut interesant să invit la București, în programul curatorial, artiști eterogeni, cu pregătiri si abordări diferite, care au ca focus cercetarea asupra corporalității și a diverselor ei extensii. Ați avut întâlniri cu artiști vizuali, performeri, filosofi în cadrul masteratului? În primul an am avut „intensives”- cu practicieni, pedagogi, artiști, care fie țin ateliere cu metodele lor de lucru sau ale altor pedagogi, dar și întâlniri cu scenografi, arhitecți, curatori, filosofi, cursuri de teorie în seminarii și lecture-uri
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
Ați avut întâlniri cu artiști vizuali, performeri, filosofi în cadrul masteratului? În primul an am avut „intensives”- cu practicieni, pedagogi, artiști, care fie țin ateliere cu metodele lor de lucru sau ale altor pedagogi, dar și întâlniri cu scenografi, arhitecți, curatori, filosofi, cursuri de teorie în seminarii și lecture-uri. Tot programul se structurează pe module: Diagnostic- care înseamnă reperarea practicii si ariei de interes, Compoziție, Teorie, etc. Cei trei profesori de bază, Rhys Martin, Sophia New, Boyan Manchev, conduc la rândul lor
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
că înțeleg altfel concepte filosofice dintr-o perspectivă experiențială decât din aceea rațională și abstractă. Ca exemplu de practici similare, recomand SenseLab, laboratory for thought in motion laborator pentru gândire în mișcare, cadru inițiat de Erin Manning și Brian Massumi (filosofi canadieni din Montreal). SenseLab este o rețea internațională și multidisciplinară de artiști, profesori, filozofi, scriitori, oameni de știință, un mediu de cercetare și experimentare în regândirea teorie/ practică, și în afara paradigmei antagonice. În (anti)aging, spectacol pe care l-ai
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
Hesiod, "Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta"), istorice ("Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi" a lui Liu An), folcloristice ("Edda Veche, Kalevala"), filosofice ("Veda", ciclul "Upanișad"), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea narațiunii mitice prin alegorie) și eventual includerea în ideile religioase. Intervențiile și influențele reciproce
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
conceptului de ideologie. În fapt, el, în continuarea lui Napoleon, a impus sensul peiorativ. Nici nu putea să se întâmple altfel, Marx fiind constrâns de însăși două dintre notele proprii ale operei sale. Astfel, ideologia presupune idealismul, în vreme ce marca gândirii filosofului german este tocmai materialismul. În al doilea rând, ideologia este alăturată de către Marx cu distribuția inegală a resurselor și puterii în societate: dacă reglementările sociale sunt suspecte, ideologia, ca parte integrantă a lor, este la fel. Deși Marx nu a
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
conștiința de clasă într-o «falsă» conștiință este obiectivă fiindcă este însăși situația clasei respective” . Poziția superioară de clasă a proletariatului nu diminuează caracterul ideologic al punctelor ei de vedere, ci le conferă un aer științific. Ideile economiștilor și ale filosofilor politici, atunci când au dreptate, dar și atunci când se înșală, sunt mult mai influente decât se crede îndeobște. Într-adevăr, lumea este condusă de către acestea. Oamenii practici, care se cred scutiți de influențe întelectuale, sunt, în general, sclavii vreunui economist defunct
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
ai lui Popper pentru a descrie o teorie și o metodologie asociată ei, precum și proba că o teorie este științifică! Evident că lui sir Karl această avalanșa de termeni care se suprapun i-ar fi displăcut total. Și asta pentru că filosoful austriac a fost în primul rând partizan al clarității în exprimarea filosofică și un critic plin de ironie al prețiozității și ambiguității în exprimare . Cert este că el a fost foarte clar în intențiile sale, acelea de a argumenta, în cadrul
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
nu poate deveni om decât dacă este educat”. Pentru pedagogul englez din secolul al XVII-lea, John Locke, educația se prezintă sub forma unei relații interpersonale de supraveghere și intervenție ce se stabilește între „preceptor” (educator) și copil (viitorul „gentleman”). Filosoful german Immanuel Kant, aprecia că educația contribuie la valorificarea naturii umane în folosul societății: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai bine dezvoltată prin educație și că se poate ajunge a i se da o formă
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
că transformarea metalelor de bază în aur este posibilă, lucru care a dus la formarea alchimiei și căutarea pietrei filozofale, despre care se credea că va aduce astfel de transformări la o singură atingere. Începând cu anul 600 i.Hr, filosofii greci au conceput noțiuni menite să determine natură materiei. Anaximandru din Milet (610-545 i.Hr) consideră că aerul este principalul constituent al materiei; Heraclit din Efes (544-484 i.Hr) consideră focul că și constituent, privind lucrurile din perspectiva unei schimbări
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele media digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765 d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura este o bucată din viață, căreia i-a
Literatură () [Corola-website/Science/296566_a_297895]
-
părțile au intrat în conflict și invectivele de-o parte și alta n-au lipsit deloc. Când au căpătat putere și număr, creștinii au lichidat filozofia pe care o percepeau ca fiind păgână, închizând școlile de filosofie, hărțuind sau omorând filosofii vremii. Logica și rațiunea nu sunt, însă, nici păgâne, nici creștine. În consecință, la un moment dat, o parte dintre creștini (anume creștinătatea occidentală) a redescoperit, prin contactul cu civilizația arabă, filozofia și rațiunea "păgână". Europenii, practic, își găseau, astfel
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
bou, privire de soim, dintre de lup (diente de lobo) și făcea pe prostul”.A fost numit chiar El Prudente. Circa un milion de spanioli au trebuit să plece din Spania (în Franța, SUA).Scriitori, savanți, istorici de artă, muzicieni, filosofi, oameni politici etc. s-au refugiat în străinătate. Elită Spaniei era în străinătate.Reprezetanți ai naționalismului catalan sau basc au fost epurați.Franco are funcția de șef al partidului unic, de comandant suprem al armatei.La Potsdam s-a discutat
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
, latinizat: Benedictus de Spinoza (n. 24 noiembrie 1632, Amsterdam - d. 21 februarie 1677, Haga) a fost un renumit filosof evreu olandez de origine sefardă cu strămoși de proveniență portugheză ("d'Espinosa"). Spinoza a fost un raționalist și unul din reprezentanții panteismului în timpurile moderne. Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes, însă - spre deosebire de
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
la o singură "substanță". În istoria filosofiei, Spinoza ocupă un loc deosebit, el nu a aparținut unei anumite școli filosofice, nici nu a creat un nou curent în filosofie, neavând discipoli. Totuși, învățătura lui a influențat nu numai gândirea unor filosofi ca Leibniz, Lessing, Fichte și Herder, dar și creația literară a unor poeți ca Goethe, Wordsworth și Shelley. Etica lui Spinoza cuprinde 5 cărți: Chiar de la începutul lucrării, Spinoza demonstrează existența lui Dumnezeu: "Dumnezeu există în mod necesar. Negând această
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
începutul lucrării, Spinoza demonstrează existența lui Dumnezeu: "Dumnezeu există în mod necesar. Negând această frază negăm existența lui Dumnezeu, deoarece natura substanței nu poate fi gândită, fără ca să existe întrucât substanța este cauza ei însăși." A doua teză argumentată de filosof este că Dumnezeu este unic. El există prin el însuși, este cauza sa și este cauza eficientă a oricărui lucru sau activități. El conchide: orice activitate a noastră este fixată de necesitatea naturii divine. Activitatea omului este supusă unor legi
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
folosească spre fericirea lor. Din contra, toate fenomenele se produc ca o consecință logică a legilor naturale. Dumnezeu, subliniază Spinoza, poate fi conceput doar sub atributele de întindere sau gândire deși atributele lui sunt infinite. În cartea a 2-a filosoful subliniază că un corp nu poate să determine sufletul, să gândească, iar mișcarea și ordinea corpului ca și restul operațiunilor sale, dacă mai există, sunt independente de suflet. Trecând dincolo de planul experienței, corpul nostru considerat ca mod al întinderii este
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
nu are altă durată decât cea a corpului, astfel el înlătură ideea imortalității. Analizând genurile cunoașterii, Spinoza pornește de la ideea că mintea omului nu își poate forma imagini distincte despre lucruri deoarece corpul lui este limitat. Primul gen de cunoaștere, filosoful îl definește ca Opinie sau Imaginație. Al 2-lea gen de cunoaștere reiese din faptul existenței noțiunilor comune și a ideilor adecvate despre proprietățile lucrurilor. Ideea pe care o avem despre lucruri privindu-le sub același atribut este adevărată întrucât
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
de cunoaștere reiese din faptul existenței noțiunilor comune și a ideilor adecvate despre proprietățile lucrurilor. Ideea pe care o avem despre lucruri privindu-le sub același atribut este adevărată întrucât însuși atributul sub care raportăm lucrurile este adecvat în Dumnezeu. Filosoful utilizează drept atribut comun al tuturor lucrurilor-întinderea. Al 3-lea gen de cunoaștere este "știința intuitivă". Acela care dobândește o cunoaștere clară și distinctă a lucrurilor și afecțiunilor devine liber, deoarece cunoaște cât mai complet mai adevărat lumea și prin
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
afirmat Knight și Lomas). Una dintre tradițiile masonice susținea că Avraam, patriarhul evreilor, le-a transmis egiptenilor învățături speciale înainte de potop. Mai târziu, învățăturile (despre care se spunea ca ar fi reprezentat opera legendarului Hermes Trismegistus) au fost adunate de filosoful Euclid într-un volum. El le-a studiat sub denumirea „geometrie“. Inițial grecii, apoi romanii, au numit această disciplină „arhitectură“. Legendele masonice plasează formarea organizației în epoca Turnului Babel și în cea a construirii Templului din Ierusalim de către regele Solomon
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]