13,415 matches
-
puterea noastră de înțelegere, întocmai cum și Weltanschauung-ul european transcendent și istoric îi va depăși întotdeauna pe americani. Tot așa cum țările Lumii a treia nu vor reuși niciodată să-și însușească valorile democrației și progresului tehnologic. Există anumite separații ideologice care sînt definitive și nu pot fi depășite." Este de remarcat aici modul în care Baudrillard utilizează tipologia ideală a Americii, a Europei și a Lumii a treia, pe care el le menține în forma lor pură, afirmînd că există
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înglobate în proiecte și problematică. Pedagogie critică media Studiile culturale au diminuat adesea importanța dezvoltării unor pedagogii pentru promovarea unei "alfabetizări" media de orientare critică. În vreme ce Școala de la Frankfurt considera că industriile de cultură aveau un caracter excesiv de manipulativ și ideologic, alte variante ale studiilor culturale susțin că media nu face altceva decît să ofere resurse pentru uzul și plăcerea publicului. Evitarea acestor imagini și mesaje pare să fie urmarea criticii Școlii de la Frankfurt; pe de altă parte, anumite forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de tip critic și o tentativă de a ne obișnui noi înșine și pe alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să le urmărim efectele extrem de complexe. Este foarte important să avem capacitatea de a percepe diferitele voci ideologice și coduri care operează în produsele culturii noastre și să distingem între ideologiile hegemonice și acele imagini, discursuri, texte care subminează aceste ideologii dominante. Este, de asemenea, important să învățăm să deosebim între ceea ce are mai bun și ce are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și le achiziționa. Însuși conceptul de "autostrăzi informaționale" prezintă un nucleu democratic care poate face loc dezbaterii. Ideea că "autostrăzile informaționale" vor garanta în mod automat existența unui șuvoi de informații abundente și folositoare are în mod evident un caracter ideologic și este un discurs promoțional superficial destinat să vîndă programele produse de corporații; pe de altă parte însă, această metaforă a "autostrăzilor informaționale" are o anumită semnificație pentru lupta democratică. Căci spațiul șoselelor este unul public, deschis, accesibil tuturor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost dezvoltat în special de către juriști în timpul Renașterii în vestul Europei pentru a stabili supremația guvernărilor centrale (de fapt a regilor) asupra aristocraților, altor grupuri sociale și comunităților locale care încercaseră să-și mențină autonomia. Astfel, conceptul de stat este ideologic și prin urmare normativ. Mai concret, atunci când se pretinde că statul are un monopol de coerciție (legală), sau că are autoritatea supremă în cadrul teritoriului său și este prin urmare diferit de orice altă grupare, acestea sunt presupuneri juridice, iar nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ocupate în acest spațiu au variat în decursul timpului și vor continua să varieze. Cele cinci poziții în jurul cărora se grupează sistemele politice contemporane nu sunt acelea în jurul cărora se grupau sistemele politice din trecut. Schimbările tehnice, economice, sociale și ideologice petrecute în secolele XIX-XX justifică în mare parte atât apariția sistemelor liberale democratice, cât și a celor autoritare egalitare. Anterior, sistemele politice tindeau să fie tradiționale inegalitare sau autoritare inegalitare. În prima din aceste două categorii intră monarhiile puternice în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pretinsa valoare a democrațiilor liberale era produsul exploatării lumii a treia de către Vest. Astfel, "dezvoltarea" democrațiilor liberale s-a realizat prin menținerea altor părți ale lumii într-o formă de dependență economică. La aceasta urma să se adauge o dependență ideologică prin care statelor non-occidentale li se transmitea că modelul vestic de guvernare era superior din punct de vedere politic (Chilcote, 1981: 296-312; Hopkins și Wallerstein, 1982: 41-82). CASETA 4.2 Caracterul inerent subiectiv al dezvoltării politice Un exemplu viu al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe baza căror norme politice urmau să fie organizate. Valori și scopuri ale dezvoltării socio-economice O astfel de abordare întărit perspectiva conform căreia nu putea exista un acord privind constituentele dezvoltării politice, iar evaluarea problemei depindea în întregime de preferințele ideologice personale. Totuși, valabilitatea acestei concluzii este discutabilă. Pentru început ar trebui examinat aparentul contrast între caracteristicile dezvoltării sociale și economice și cele ale dezvoltării politice. La prima vedere, în timp ce dezvoltarea politică se bazează pe puncte de vedere subiective, dezvoltarea socială
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rolul jucat de elementele normative, ci de a vedea dacă unele valori au suficientă susținere în sfera politică încât să formeze baza unei abordări intersubiective a conceptului. Este limpede că nu se pot descoperi astfel de valori pornind de la perspective ideologice larg adoptate în anumite regimuri, precum egalitatea, democrația sau "schimbarea ordonată" (Pye, 1966: 29-48). Aceste concepte fac și așa obiectul prea multor dezbateri publice și particulare. Există totuși unele caracteristici mai profunde ale politicii, pe care aproape toată lumea le-ar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al căror sprijin poate depinde de succesul sau eșecul unor politici, așa cum arată în mod repetat sondajele de opinie. Pe de altă parte, sprijinul pentru sistemele politice se bazează mai mult pe obiceiuri, pe dragostea pentru țară sau pe viziunea ideologică întruchipată de națiune. Rezultatul este că acest sprijin este mai stabil, sau, dacă se schimbă, evoluția este lentă de exemplu, ca rezultat al influenței mediului sau al variațiilor condițiilor de viață personale. Deși intuim că se petrec schimbări în nivelurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au afectat comportamentul și totodată ideile creatorilor constituțiilor. Opoziția față de grupuri s-a extins față de partide, care adesea nu erau nici ele recunoscute; în cel mai bun caz, rolul lor era neglijat. Doar autorii heterodocși de la ambele extreme ale spectrului ideologic (fie apărători ai "vechii ordini", fie radicali) și câțiva observatori atenți precum Tocqueville și-au îndreptat atenția spre rolul grupurilor în noua ordine politică "burgheză", în special cel al grupurilor de afaceri. Dar pentru majoritatea teoreticienilor din secolul al XIX
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se bazau pe clientelism, din care au luat naștere în cursul secolului al XIX-lea; atunci și-au obținut propria legitimitate. O evoluție similară a caracterizat cele mai vechi partide conservatoare și liberale ale altor țări vest-europene, indiferent de diferențele ideologice care au apărut treptat între ele. Partidele de acest gen sunt și erau și în trecut asociate cu controlul șefilor și căpeteniilor individuale. Exista de regulă o piramidă, aproape feudală, a supunerii personale. Acest aspect a devenit rar în prezent
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se știe, unele partide există doar în beneficiul liderilor, în timp ce altele pretind că sunt pur pragmatice și că nu adoptă nicio ideologie, privită ca o postură "doctrinară". O absență totală a direcției politice este totuși rară. Pragmatismul este o atitudine ideologică, atât în sensul negativ în care respinge sugestia că țările ar putea fi conduse mai bine dacă există repere generale în determinarea politicilor, cât și în sensul pozitiv în care privește situația curentă ca fiind în linii mari satisfăcătoare. Partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în special dacă liderii sunt, conform distincției lui Weber, tradiționali, legalist-birocratici sau carismatici (Weber, 1968). Structura internă a partidelor Structura internă a partidelor ridică două probleme legate între ele. Una este tehnică și privește "nivelul" de organizare, iar cealaltă este ideologică și se referă la gradul în care partidele sunt mai mult sau mai puțin democratice, mai mult sau mai puțin reprezentative. Legătura apare la nivelul unei a treia probleme, centralizarea: implantarea unui partid va avea un caracter mai mult sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau clasă. Astfel, partidele care au început de la organizații etnice, precum partidele americane, sunt mai descentralizate decât partide precum cele socialiste care se bazau, cel puțin inițial, pe sindicate; partidele bazate pe biserici, precum cele creștin-democrate, constituie cazuri intermediare. Aspecte ideologice ale structurii În organizarea partidelor apare și problema gradului de democrație, care este legată de cea referitoare la centralizare, din moment ce descentralizarea ar putea fi privită ca un mijloc de a facilita membrilor obișnuiți exercitarea unei influențe oarecare. Totuși, un partid
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un impact. O pot obține natural, de la un grup comunitar tribal, etnic, religios sau bazat pe clasă. Ele pot fi de asemenea impuse asupra societății și cu ajutorul puterii statului, datorită popularității liderilor lor. În Vest, partidele liberal-democratice predomină, în ciuda diferențelor ideologice. Aceste partide au rămas stabile, în punctele esențiale, cel puțin în a doua jumătate a secolului XX. Marile partide comuniste din Europa de Est și o parte a Asiei s-au dovedit a fi mai slabe decât se crezuse mult timp. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Austria decât în rândul celor din Germania sau Franța (Bartolini, 1983: 139-75); în general vorbind, elaborarea politicilor pare să fie în toate situațiile puternic constrânsă de nevoia de a fi atractiv pentru electorat, reținând în același timp pe cât posibil tradițiile ideologice ale partidului. Ideologia Există de asemenea unele diferențe ideologice între partidele din regiunea atlantică, dar variațiile cu adevărat mari sunt marginale, între partidele "extremiste", cu adepți puțini și sprijin adesea intermitent. Aceste diferențe ideologice sunt de două tipuri, "macro" și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Bartolini, 1983: 139-75); în general vorbind, elaborarea politicilor pare să fie în toate situațiile puternic constrânsă de nevoia de a fi atractiv pentru electorat, reținând în același timp pe cât posibil tradițiile ideologice ale partidului. Ideologia Există de asemenea unele diferențe ideologice între partidele din regiunea atlantică, dar variațiile cu adevărat mari sunt marginale, între partidele "extremiste", cu adepți puțini și sprijin adesea intermitent. Aceste diferențe ideologice sunt de două tipuri, "macro" și "micro". Macro-diferențele constau în faptul că unele partide nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în același timp pe cât posibil tradițiile ideologice ale partidului. Ideologia Există de asemenea unele diferențe ideologice între partidele din regiunea atlantică, dar variațiile cu adevărat mari sunt marginale, între partidele "extremiste", cu adepți puțini și sprijin adesea intermitent. Aceste diferențe ideologice sunt de două tipuri, "macro" și "micro". Macro-diferențele constau în faptul că unele partide nu sunt cu adevărat liberal-democratice. Pe de o parte există organizații "radicale de dreapta", de obicei mici și de scurtă durată. Adesea, acestea sunt aparent activate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
capabil să susțină o largă rețea de asociații dependente care îl ajută la rândul lor să se mențină. Acesta a fost în special cazul rețelei de cooperative și alte asociații dependente ce susțineau Partidul Comunist Italian. Mai răspândite decât macro-diferențele ideologice sunt micro-diferențele. Acestea se pot referi uneori la anumite teme politice, deși sunt relativ mici în comparație cu diferențele ideologice între alte partide. Diferențele între socialiștii sau social-democrații de stânga și unele partide "de centru", spre exemplu cele creștin-democrate, nu sunt sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Acesta a fost în special cazul rețelei de cooperative și alte asociații dependente ce susțineau Partidul Comunist Italian. Mai răspândite decât macro-diferențele ideologice sunt micro-diferențele. Acestea se pot referi uneori la anumite teme politice, deși sunt relativ mici în comparație cu diferențele ideologice între alte partide. Diferențele între socialiștii sau social-democrații de stânga și unele partide "de centru", spre exemplu cele creștin-democrate, nu sunt sau nu mai sunt foarte clare (Irving, 1979). Unele partide conservatoare precum cel britanic condus de Thatcher s-au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
austrieci sunt puternic de dreapta. Există și partide agrariene, mai ales în Scandinavia, dar scăderea procentajului de voturi în regiunile rurale a determinat redenumirea acestor partide și adoptarea etichetei de "centru" care le plasează destul de aproape de socialiști și liberali. Diferențele ideologice între partidele importante din regiunea atlantică sunt astfel relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă a inițiat un program
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ele sunt obligate, la alegeri, să acorde mai multă atenție funcției reprezentative. Aceasta duce la ambiguități și tensiuni în cadrul partidelor, care apar uneori atunci când partidele sunt înfrânte, deoarece o parte o acuză pe cealaltă că este "prea pragmatică" sau "prea ideologică". Sistemele comuniste și regimurile mai "progresiste" ale lumii a treia au pus accent în mod tradițional mai mult pe mobilizare decât pe reprezentare. Susținătorii lor au justificat acest fapt pe temeiul că o abordare complet reprezentativă favorizează mai curând forțele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu explică tendințele spre centralizare sau descentralizare, ci sugerează doar că ceea ce există nu poate fi modificat cu ușurință. Unele forțe socio-politice trebuie să explice existența acestor tradiții. Aceste forțe au fost de obicei privite ca fiind de două feluri, ideologice și structurale. Totuși, în ultimii ani s-a discutat din ce în ce mai mult despre centralizare și descentralizare pe baza unei a treia caracteristici, eficiența. Ideologia este puternică deoarece fie contribuie la justificarea unei anumite poziții asupra centralizării sau descentralizării, fie forțează respingerea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se întâlnesc nu doar în statele comuniste, ci și în alte țări, în special occidentale. Mișcarea spre regionalism ce a caracterizat Europa de Vest după 1960, manifestată cel mai puternic în Spania, dar și în Franța și Italia, nu a fost doar ideologică; a fost și consecința dificultăților din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat guvernele centrale în managementul procesului de luare a deciziilor publice. S-ar putea susține că regionalismul introdus în aceste țări constituie o imitare a federalismului este într-adevăr
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]