12,032 matches
-
să-mi imaginez așa ceva), prin urmare trebuie să fie neadevărat." sau "Nu văd cum ..." (adică: "Eu personal nu văd, sau din lipsă de imaginație, cum ...") și câteodată este confundat cu o validă metodă de argumentare: reducerea la absurd. Un argument logic folosind "reductio ad absurdum" sună așa: "X duce prin demonstrație logică la o concluzie imposibilă (absurdă), de aceea X trebuie să fie falsă". În reductio ad absurdum este necesar să se arate că acceptand X va duce la o contradicție
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Nu văd cum ..." (adică: "Eu personal nu văd, sau din lipsă de imaginație, cum ...") și câteodată este confundat cu o validă metodă de argumentare: reducerea la absurd. Un argument logic folosind "reductio ad absurdum" sună așa: "X duce prin demonstrație logică la o concluzie imposibilă (absurdă), de aceea X trebuie să fie falsă". În reductio ad absurdum este necesar să se arate că acceptand X va duce la o contradicție (ca cea in care "non X" sau "Y și non Y
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
rezultatele. De exemplu, teoria luminii ca undă nu explică efectul fotoelectric, cu toate că explică cu succes rezultatele obținute în experimentul cu cele două fante. Oricum, teorii bazate pe mecanica cuantică oferă un model explicativ adecvat pentru ambele fenomene. Este o eroare logică să se afirme căci datorită faptului că un fenomen nu este explicat de nici o teorie științifică actuală, o mai bună teorie științifică nu va putea fi găsită pentru a furniza o explicație naturală fenomenul respectiv și de aceea, cineva trebuie
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
al faptului că fie acele fenomene empirice nu se produc sau că nu au o cauză naturală. De fapt există noi teorii ca de exemplu koinofilia și "plasticitatea încremenită" care încearcă să explice "echilibrul punctual". Este de asemenea o eroare logică să se afirme că dacă o teorie explică toate fenomene descoperite, atunci acea teorie este absolut corectă. Faptul că pare să nu existe contra-exememple nu demonstrează corectitudinea teoriei, pentru că există întotdeauna posibilitatea unui contra-exemplu care nu a fost încă observat
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
o consideră o arogantă, după ce critică vraja de plutire a lui Ron. Ei o displac până ce ei o salvează de un trol. Ea este atât de bucuroasă încât minte ca să-i scape de pedeapsă și prietenia lor abia începe. Cunoștințele logice ale Hermione-i ajută trioul să rezolve un puzzel esențial pentru regăsirea Pietrei Filozofale și ea învinge planta Devil Snare dându-i foc. Hermione dezvoltă o pasiune pentru noul profesor de Apărare Contra Magiei Negre Gilderoy Lockhart în Harry Potter și
Hermione Granger () [Corola-website/Science/307937_a_309266]
-
însele de o mare diversitate și densitate semnificantă. La baza obiectelor matematice am putea pune numărul, tratat ca măsură cantitativă discretă, apoi introducem obiectele geometrice elementare, precum punctul, planul, dreapta, volumul, etc. Tot obiecte abstracte sunt și operațiile aritmetice sau logice, funcțiile și alte structuri matematice complexe precum inelul, corpul, grupul, etc. În teritoriul cultural identificăm o diversitate de obiecte mai simple sau intricate. În arta își are maxima amplitudine semnificantă obiectul concept 'valoare' cu mulțimea conotațiilor sale, știut fiindcă fiecare
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
Carl Wilhelm Scheele. Verificările experimentale au dovedit contrariul. La cântărirea retortelor cu metalul supus calcinării, s-a observat că substanța rezultată are masa mai mare. Atunci s-a emis ipoteza că masa flogisticului ar fi "negativă" ajungându-se la erori logice și mai grave. Deși a fost falsă, meritul teoriei flogisticului este acela de a fi impulsionat cercetările care au condus, în secolul al XVIII-lea, la descoperirea unor gaze importante ca: hidrogen, oxigen, azot, clor, dioxid de carbon. Deși a
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
Logica tradițională, numită și logica termenilor, este un termen utilizat pentru a desemna tradiția logică care a fost inițiată de Aristotel și care a supraviețuit până la apariția logicii predicatelor, care a avut loc la sfârșitul secolului XIX. Filosofia anterioară perioadei lui Frege și Russel poate fi, uneori, dificil de înțeles fără o cunoaștere elementară a
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
Termenul este o parte a vorbirii, d.e. "om" sau "muritor", care reprezintă ceva, dar care, în mod izolat, nu poate evaluat, în mod corect, ca fiind adevărat sau fals. <li>Propoziția esete formată din doi termeni, în care unul (predicatul logic) este "afirmat" sau "negat" despre celălalt (subiectul logic), și poate fi evaluată cu valorile adevărat sau fals. <li>Silogismul este o inferența în care o propoziție sau o judecată(numită concluzie) este consecința necesară a altor două propoziții sau judecăți
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
sau "muritor", care reprezintă ceva, dar care, în mod izolat, nu poate evaluat, în mod corect, ca fiind adevărat sau fals. <li>Propoziția esete formată din doi termeni, în care unul (predicatul logic) este "afirmat" sau "negat" despre celălalt (subiectul logic), și poate fi evaluată cu valorile adevărat sau fals. <li>Silogismul este o inferența în care o propoziție sau o judecată(numită concluzie) este consecința necesară a altor două propoziții sau judecăți (numite premise). O propoziție (care în acest context
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o concluzii)care nu pot avea concluzii false dacă au premise adevărate. Termenul
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
extremă" sau "margine". Cei doi termeni compun propoziția, când sunt conectați prin intermediul afirmației sau negației. Pentru Aristotel, un termen este, simplu, un "lucru", o parte a propoziției. Pentru unii logicieni din perioada timpurie a modernității, ca Arnauld (a cărui "Port-Royal Logic" a fost cel mai bine cunoscut text al zilelor lui), el este o entitate psihologică, cum e "ideea" sau "conceptul". Mill a considerat termenul ca fiind un cuvânt. Nici una din interpretările anterioare sunt complet satisfăcătoare. Asertând că ceva este un
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
dar nici nu este constituită din cuvinte fără sens. Aceasta este o problemă despre sensul, înțelesul limbajului care încă nu este complet rezolvată. (Vezi cartea lui Prior, mai jos, pentru a cunoaște o excelentă discuție a problemei). Propozițiile sunt forme logice prin care se exprimă un singur raport dintre doi termeni, fără a condiționa acest raport cu altceva. După cantitate, propozițiile pot fi: universale(extensiunea subiectului este considerată in totalitate) sau particulare(extensiunea subiectului este considerată doar parțial) După calitate, propozițiile
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
preconizat. Evenimentele din octombrie 2000 care m-au determinat să-mi ofer demisia din funcția de șef al Statului-Major General au fost secundate de incriminări insinuante, perfid ticluite, cu trimiteri sugerate la consecințe grave, care m-au găsit fără resursa logică și psihică de a le înțelege și a le mai contracara din interiorul instituției, ca militar activ."" Generalul de corp de armată Mircea Chelaru a fost trecut în rezervă la data de 7 iunie 2001 , la cerere. Printr-un decret
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
exterioară când are nevoie și poate să realizeze anumite operații în mediul înconjurător cerute de obiectivele sale și permise de posibilitățile sale fizice"." C. Contantinescu folosește următoarea definiție (2007): „Inteligența reprezintă capacitatea de manipulare și operare a datelor grafice, matematice, logice, lingvistice si abstracte”. A nu se confunda Inteligența cu Inteligența Emoțională, care reprezinta „capacitatea de a conștientiza și întelege propriile emoții si emoțiile celor din jur și de a le gestiona si folosi cu rezultate pozitive”. Inteligența se măsoară prin
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
de precis, pentru acea perioadă, a paralaxei solare. Calculele sale au contribuit, printre altele, la dezvoltarea tabelelor exacte ale longitudinilor. Euler este cel care a ilustrat pentru prima oară (în 1768) raționamentele de tip silogistic cu ajutorul curbelor închise. Aceste scheme logice au rămas cunoscute sub numele de "diagrame Euler". Euler și prietenul său Daniel Bernoulli au fost oponenți ai filosofiei lui Leibniz și Christian Wolff, mai ales în ce privește raționalismul acestora. Euler a insistat asupra faptului că științele (și cunoașterea în general
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
pentru om. Astfel a pus bazele spiritismului, sistematizat în prima versiune a "Cartea Spiritelor", apărută în 18 aprilie 1857. Cele două caracteristici principale ale mișcării spiritiste sunt: O parte a intelectualității din Europa și Statele Unite a îmbrățișat spiritismul ca explicație logică a realității, incluzând teme legate de transcendență, ca Dumnezeu și viața de apoi. Au fost înființate mii de societăți spiritiste în ambele continente, iar ideile spiritiste au fost răspândite în așa măsură încât în unele țări au apărut voci care
Spiritism () [Corola-website/Science/302234_a_303563]
-
folosită în mileniul 8 î.e.n., a trecut, în timp, de la o formă picturală la una tot mai convenționalizată, punctul culminant în transformarea ei constituindu-l invenția alfabetului grecesc (împrumutat apoi și de alte culturi), considerat marea împlinire a culturii vestice logice și științifice. Spre deosebire de scrierea cuneiformă, scrierea chineză a folosit, și o face și în prezent, semne picturale. Sistemul de scriere al ideogramelor chinezești, caracterele-cuvinte, împrumutate de cultura japoneză în secolul al VI-lea, ar fi apărut, spune legenda, undeva în
Caligrafie () [Corola-website/Science/302277_a_303606]
-
din profunzimea subconștientului. Criticul Eugen Lovinescu susținea că "Pădurea spânzuraților" este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului”. George Călinescu afirma că romanul este monografia „incertitudinii chinuitoare de esență morală” ce analizează psihologia unui suflet mediocru. Urmând aceeași optică, Tudor Vianu scria că Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
numărul lor este într-o continuă creștere, fapt ce mă îndreptățește să cred că economia localității este într-o continuă transformare și dezvoltare. Creșterea animalelor COMPLEXUL MUZEAL GLAVACIOC Etalată sumar și-ntr-o atmosferă concretă, după criterii tematice, cronologice și logice, delimitate pe etape istorice, asigurând cadrul vizual, emoțional, complex, colecția de exponate muzeale, protoistorice și feudale, adăpostite în încăperile fostei case domnești, suscită aprofundarea și interpretarea pe diverse laturi ale istoriei țării noastre, străveche, veche, medie, modernă și contemporană, numărând
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
constă în compararea unui PCB referință cu unul de test. Sunt două tehnici: metoda comparării imaginii și inspecția bazată pe model. Metoda comparării imaginii este cea mai simplă și constă în compararea celor două imagini pixel cu pixel utilizând operatori logici simpli, cum ar fi XOR. Principala dificultate întâmpinată în această tehnică este determinată de alinierea precisă a imaginii referință cu imaginea de test. Metoda bazată pe model potrivește tiparul inspectat cu un set de modele predefinite și se bazează pe
Circuit imprimat () [Corola-website/Science/302107_a_303436]
-
Scoția, există cele mai multe locuințe bântuite, care atrag implicit mulți turiști. În prezent, Societatea Britanică și Americană pentru Cercetări Metapsihice investighează și clasifică o mulțime de cazuri în care se zice că ar fi prezente fantome, încercând totodată să dea explicații logice și științifice acestor întâmplări. O teorie elaborată pentru a explica unele cazuri de apariții de fantome este cea care susține că evenimentele dramatice cauzate de moartea unei persoane dragi, pot influența sensibilitatea și emoțiile unei persoane făcând-o astfel să
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
prognoză o creștere a interesului față de operă ei în comunitatea academică. Filosoful libertarian a argumentat că foarte puțini oameni găsesc ideile lui Rând convingătoare, mai ales etică ei, pe care o consideră dificil de interpretat și, poate, lipsită de coerență logică. El pune atenția pe care o primește pe seama faptului că este o „scriitoare convingătoare”, mai ales că romanciera. Astfel, "Revoltă lui Atlas" întrece la vânzări operele de non-ficțiune ale lui Rând, precum și lucrările altor filosofi ai , precum Ludwig von Mises
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
curentele derivate din filosofia idealistă germană, în special cu Hegelianismul și dialectica. Filosofia analitică s-a răspândit după cel de-Al doilea război mondial mai ales în Anglia și în Statele Unite ale Americii sub diferite nume ca "Analiză lingvistică", "Empirism logic", "Pozitivism logic", "Neorealism", care desenează particularitățile diverselor școli. Filosofia analitică reprezintă o dezvoltare a neopozitivismului și își propune ca sarcină centrală cercetarea expresiilor naturale și a vorbirii comune, în perspectiva folosirii conceptelor filosofice pe baza unei metodologii științifice, refuzând orice
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
din filosofia idealistă germană, în special cu Hegelianismul și dialectica. Filosofia analitică s-a răspândit după cel de-Al doilea război mondial mai ales în Anglia și în Statele Unite ale Americii sub diferite nume ca "Analiză lingvistică", "Empirism logic", "Pozitivism logic", "Neorealism", care desenează particularitățile diverselor școli. Filosofia analitică reprezintă o dezvoltare a neopozitivismului și își propune ca sarcină centrală cercetarea expresiilor naturale și a vorbirii comune, în perspectiva folosirii conceptelor filosofice pe baza unei metodologii științifice, refuzând orice formă de
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]