12,197 matches
-
comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe fondul unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător ca gradul nostalgiei colective să descrească. Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin alte studii comparative, ce vor dezvălui, alte aspecte, uneori paradoxale, după opinia mea, în alte contexte istorice și mentale. De pildă, mi se pare relevant și interesant de constatat faptul că în curentul literar romantic se promovează o literatură narativă care acutizează opoziția angelic-demonic, cultivând obstinat idealul feminin angelic (și Eminescu este un exemplu), spre deosebire de protofeminiștii Prerenașterii (judecați în teza de față, ca și îndeobște, prin prisma de validare a naratologiei unui viitor realism, inclusiv a prefigurării adoptării de către scriitori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Barolini, op. cit., pp. 509-510. (trad. n.) 16 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 110. 17 Apud ibidem, p. 117 (în nota 53). 18 medievală le aprecia și le cultiva, și pe care autorul le ignorase, poate voit și ironic, pe parcursul discursului său narativ. Chaucer este primul scriitor european care a fost influențat în mod cert și a acceptat opera boccaccescă în ansamblul ei, ca sursă pentru propriile creații. „Chaucer datorează mult lui Boccaccio și Italiei, deși poate nu a cunoscut în mod direct
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-un cuplu sunt sentimentele autentice (IV, 10). De cele mai multe ori însă, cruzimea este cea care îl caracterizează, lipsa de compasiune, de înțelegere, de empatie, latura posesivă a ființei pentru care un cod social este mai 111 Stavros Deligiorgis, Arhitectura narativă în Decameronul, în românește de Cezar Baltag, Editura Univers, București, 1979, p. 124. 112 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 351. 47 prețios decât o viață umană. Fie că își ucide soția din gelozie (IV, 3) sau sora pentru a-i salva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
i-a admirat în mod deosebit: Virgiliu, deoarece Elisa este un alt nume al Didonei; Petrarca, a cărui doamnă este Laura, ca și Lauretta; și Dante, deoarece numele Neifile semnifică <<o nouă dragoste>>, ca și iubirea poetului pentru Beatrice. Țesătura narativă devine mai complexă atunci când autorul ține să mărturisească că bărbații sunt îndrăgostiți de anumite doamne, trezind astfel noi speculații ce rămân nesoluționate.” 144 Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a ne face familiari cu lumea fictivă, dar păstreză și ceva dintr-un ritual ancestral al povestirii, care necesită o minimă prezentare, o captare a atenției, o pregătire pentru cele ce vor urma. Descriptivul este universal prezent, ca și narativul. „Nimeni nu a privit oamenii așa cum a făcut-o Chaucer; ochiul său a surprins totul, deoarece știa ce să caute. Nu 250 David S. Reed, Crocodilian Humor: A Discussion of Chaucer’s Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Petru Culianu, op. cit., p. 16. 517 G. Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 146. 518 Ibidem. 519 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 321. 140 lirice, cu extazurile, viziunile și legendele și cu entuziasmul ei, îi urmează lumea epică sau narativă, cu aventurile, serbările, descrierile, plăcerile și răutățile ei. Viața contemplativă devine activă; lumea cealaltă dispare din literatură; omul nu mai trăiește în spirit, în afara lumii, ci se cufundă în ea, simte viața și o gustă. Cerescul și divinul sunt alungate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar moderat senzuală, și niciodată, sau aproape niciodată, concupiscența nu este tema centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt numai defecte care pot fi receptate numai dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al cărui rol este de a-l ghida pe cititor prin operă, astfel perspectiva asupra celor relatate poate fi mai ușor controlată; apare și tehnica povestirii în ramă, care va fi însă mult mai bine desăvârșită în Decameronul. 592 Tehnica narativă este cea a listei, a unei ample enumerări: „Aici Boccaccio amintește femeile nobile de la curtea napolitană și animalele pe care acestea le-au prins; în Teseida va face o enumerare a zeilor greci, în Ameto ceea ce conține o grădină, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
câțiva critici literari <<primul roman din literatura europeană>>, Cele treisprezece întrebări despre dragoste este lung și plin de digresiuni; deși personajele principale au o origine nobilă, acțiunea diversificată în călătorii anticipă literatura picarescă. Cu toată retorica și prolixitatea sa, firul narativ este bine structurat și protagoniștii credibili.”599 Scriitorul italian își intitulează versiunea sa Filocolo, ceea ce ar desemna „durerile dragostei”. În exordium, naratorul povestește despre o doamnă, Maria, pe care a întâlnit-o într-o biserică de Paști și care i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moralizatoare și bogatele trimiteri la mitologia gracă sau latină. Alegorismul știrbește însă din complexitatea și verosimilitatea personajelor feminine, care nu pot evolua decât în limitele impuse de simbolul pe care îl ilustrează, rămânând previzibile și plate, simple voci în ansamblul narativ al operei. Influența lui Dante se resimte (aceleași terține, cultivarea alegoriilor, titlul), dar opera trimite și la realități istorice ale vremii. Fiecare crisalidă și fiecare partener al ei se pare că reprezintă familii bine-cunoscute ale Florenței, cum ar fi Della
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru Boccaccio rămâne Dante, care, în Divina Comedie, a reînnoit complet acest gen. În imitarea lui Dante, Boccaccio folosește tehnica călătoriei pe parcursul căreia întâlnește figuri celebre. Utilizează de asemenea terțina, dar sub pana lui aceasta seamănă mai mult cu ottava narativă, inserând frecvent ecouri din poemul dantesc.”613 Amorosa visione este alcătuită din cincizeci de cântece, ce își propun să fie o viziune alegorică reprezentând salvarea sufletului. Primul cântec se deschide cu imaginea naratorului care, în vis, se găsește întrun decor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
așa cum indică și titlul lucrării, reprezintă subiectul operei. Asistăm la o călătorie spre iubirea creștină, însușită și datorită numeroaselor exemple moralizatoare ale efectelor nedorite ale dragostei profane. Dar aceasta din urmă nu devine niciodată sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se poate sustrage naturii, cea care guvernează lumea prin legi ineluctabile. Ninfale fiesolano (1344-1346) reprezintă opera care anunță cel mai bine, ca un herald, Decameronul. Este o fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
merit de a putea trece mereu de la un stil grav, solemn spre unul simplu, umoristic sau ironic 868 , uneori cele două registre coexistând. Nuvelele din Decameronul sau povestirile din opera scriitorului englez sunt simple din punctul de vedere al firul narativ, dar cunosc o conexiune intrinsecă, sunt legate una de alta, se completează sau se combat și de aici derivă un șir nou de semnificații, uneori mult mai profunde decât am bănui. Există de fiecare dată o diferență între ce se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o caracteristică a genului oral. În numai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latină Ana Cojan și Ion Acsan, Editura Nemira, București, 1994. 23. Curtius, Ernst Robert, Literatura europeană și Evul Mediu latin, Editura Univers, București, 1970. 24. Deligiorgis, Stavros, Arhitectura narativă în Decameronul, în românește de Cezar Baltag, Editura Univers, București, 1979. 25. Dictionary of Literary Biography, vol. 146, Old and Middle English Literature. A Bruccoli Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
două luni...” Aici este sursa actului medical pe care-l deține George Potra și ni se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult ca sigur, chiar Cornelia din Moldova) după izvoare narative avute la îndemână. Înțelegem, apoi, încă o dată această tiranie a primelor impresii; așa cum i-a determinat la o atitudine fermă de ardeleni, tot astfel însemnările lui Nicolae Pătrașcu rămân în memoria tuturor celor care le-au citit. Oricum, se vede
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este, cred, una dintre sursele actului medical pe care-l deține George Potra și mi se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult ca sigur, chiar Cornelia din Moldova) după izvoare narative avute la îndemână. Oricum, se vede cu ochiul liber că nu avem de-a face cu actul original, cel din 16 iunie 1889; ar mai rămâ ne posibilitatea, destul de vagă însă, ca acest act din 16 iunie 1889 să fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de trecere între "aici" și "dincolo": "Eu mă duc, codru rămâne, / Plânge frunza după mine, / Că n-am făcut nici un bine. Și chiar de-am făcut vreun rău, / Mi-a răsplăti Dumnezeu!"91 În basme, elementele cosmice antropomorfizate realizează schema narativă, participând, în același timp, la acțiunea propriu-zisă, având multiple valențe. Astfel, natura realizează cadrul parcursului inițiatic, vestind și prevestind destinul: "Lângă curtea aceea se afla un măr nalt și frumos, carele înflorea îndată ce sosia ficiorul babei acasă; și când se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
babei acasă; și când se ducea de acasă, pica floarea. Mărul acesta era așadară sămnul cel mai bun de știa baba când îi vine feciorul acasă."92 Umanizată, natura poate fi un spațiu de trecere înspre altă lume a fantasticului narativ: pentru a aduce "cheia raiului și lumina soarelui", trebuie de trecut prin "câmpul cu somnul" unde "îndată au și început florile, care din care, a se ruga mai tare și a zice una ia-mă pe mine, alta ba ia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]