KorAP: Find »[drukola/base=obraz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...454 455 456 ...548 >

13,698 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

Duncan Închise ochii. Cu timpul auzi bătaia tremurătoare din nou depărtîndu-se. CÎnd se uită, dunga de lumină de sub ușă nu mai era Întreruptă, iar cercul palid al vizorului se stinsese. Se Întoarse pe cealaltă parte și-și puse mîinile sub obraz, ca băiețelul dintr-o carte ilustrată, care aștepta răbdător somnul. 2 — Helen! Helen auzi că o strigă cineva, peste uruitul traficului din Marylebone Road. Helen! Aici! Își Întoarse capul și văzu o femeie Într-o haină de blugi și salopetă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
zisese ea. — Nimic? Un fel de nepotrivire afectivă, atîta tot. Cu secole În urmă. — Ai iubit-o, spusese Helen fără ocolișuri. Și Kay rîsese. — Uite, hai să vorbim despre altceva! Și roșise, ceea ce nu-i stătea În fire. Roșeața din obraji era singura legătură dintre Helen și Julia - o legătură amuzantă, dacă stai să te gîndești. Julia zîmbi și-și plecă fruntea. Erau doar la cincizeci de metri de intrarea În gara Marylebone, și printre sunetele potolite ale traficului se auzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Îi adresă aceste ultime cuvinte lui Duncan, dîndu-și ochii peste cap și aranjîndu-și ușor părul. În vîrf, părul era vopsit cu puțin peroxid și frumos ondulat - pentru că În fiecare noapte dormea cu moațe În păr, ca să și-l onduleze. Avea obrajii rujați și buzele roșii ca o fetișcană - la bibliotecă nu găseai nici o carte legată În roșu fără mici pete, unde bărbații la fel ca el Îi supseseră copertele pentru a le folosi drept ruj. Duncan n-o suporta. Își luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-i stîrnise pe cei de la masă, stătea acum sprijinit de scaun, cu mîinile la ceafă și se uita Încîntat. Uniforma, se gîndi Duncan, i se potrivea la fel de rău ca celorlalți; cenușiul hainei, cu steaua roșie soioasă, Îi sleia culoarea din obraji; gulerul cămășii era negru de murdar ce era, și, cu toate astea, reușea să arate Încă frumos - suplu, să zicem, cînd toți ceilalți arătau jigărîți și malnutriți. Era la Wormwood Scrubs de trei luni și mai avea nouă de făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
de naștere sau ceva de genul ăsta. Urmă o bătaie, ușile se deschiseră, și apăru Helen. Kay se ridică s-o ia de mînă și s-o ajute să coboare cele cîteva trepte pînă În cabină, și o sărută pe obraz. — Bună, iubito. — Bună, Kay, zise Helen zîmbind. Obrazul Îi era rece, rotund, moale și delicat, ca de copil. Buzele Îi erau uscate sub ruj, ușor Înăsprite de vînt. Se uită În jur, la norii de fum. — Dumnezeule, e ca-ntru-n harem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
o bătaie, ușile se deschiseră, și apăru Helen. Kay se ridică s-o ia de mînă și s-o ajute să coboare cele cîteva trepte pînă În cabină, și o sărută pe obraz. — Bună, iubito. — Bună, Kay, zise Helen zîmbind. Obrazul Îi era rece, rotund, moale și delicat, ca de copil. Buzele Îi erau uscate sub ruj, ușor Înăsprite de vînt. Se uită În jur, la norii de fum. — Dumnezeule, e ca-ntru-n harem turcesc. Dar asta nu pentru că am fost vreodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În jurul taliei lui Helen, și se așezară. Binkie și Mickey se aplecaseră să mai facă un rînd de cocktailuri. Încă discutau despre armele secrete. — Nu cred o iotă, zicea Binkie. Raze invizibile...? — Ești bine, scumpo? murmura Kay, atingînd cu buzele obrajii lui Helen. Ai avut o zi tîmpită? — Nu prea, zise Helen. Dar a ta cum a fost? Ce-ai făcut? — Mai nimic. M-am gîndit la tine. — Mereu spui asta, remarcă Helen zîmbind. — Așa fac tot timpul. Și acum chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Mickey Îți este devotată, bineînțeles. Da, probabil că așa este. — N-am băut decît o ceașcă de ceai, iar Julia a fost foarte amabilă. — Ei, foarte bine, zise Kay zîmbind. — Nu cred c-o să se repete. Kay o sărută pe obraz. — Eu sper că da. — Chiar? zise Helen ridicîndu-și privirea. — Bineînțeles, spuse Kay, sperînd În sinea ei că n-o să se repete, pentru că toată situația asta idioată părea s-o stînjenească pe Helen. Dar Helen rîse și, brusc, o sărută, deloc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și limba i se lipise de palat. Cuvîntul Îi ieși ca o șoaptă. Apoi tresări. Cadrul patului se clătinase și ceva cald și ușor Îl lovise În față. Își puse mîna pe față și simți ceva umed și lipicios pe obraz. Probabil că Fraser se aplecase pe marginea patului și azvîrlise cu spermă În el. — Ți-a plăcut, zise Fraser cu amărăciune. Vocea i se auzi aproape o clipă. Apoi reveni sub pătură. Ți-a plăcut, poponarul naibii! 4 — Dumnezeule, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și caldă de pe spate și talie. Apoi se duse În spate și-i ținu sînii În mîini, sprijinindu-le greutatea În palme. Îi pipăi curbura feselor, și văzu cum Îi alunecă satinul pe piele și coapsele pline. Apoi Își lipi obrazul de urechea ei. — Ești frumoasă. — Nu, zise Helen. Kay Îi Întoarse fața spre oglindă. — Nu-ți dai seama singură? Ești frumoasă. Am știut că ești, de prima dată cînd te-am văzut. Ți-am ținut fața În mînă. Erai netedă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
gît frumos, cu o umbră de păr blond. După ce Kay Închise ultima copcă, se aplecă și o sărută. Apoi o luă pe Helen de talie, Își așeză mîinile pe stomacul ei și o trase mai aproape. Helen Își frecă ușor obrazul de maxilarul lui Kay. Credeam că vrei să ieșim. Dar arăți atît de frumoasă În rochia asta. Poate c-ar trebui s-o scot, dacă așa crezi. Poate c-ar trebui să ți-o scot eu. Helen se smulse. — Fii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
o secundă, privind la noul iaz; era Înghețat, cu tot soiul de lucruri risipite, la fel ca pe lac, și avea propria fîșie de nuiele pe care se refugiaseră rațe. Apoi Însă, se Întoarse spre Helen și-i privi profilul, obrazul și gîtul, care-i deveniseră rozalii, În fine, din cauza interesului și fascinației reale pe care o trăia, și, dincolo de gulerul ridicat al paltonului lui Helen, zări reverul crem dedesubt, și sub el pielea netedă și curată. Își aminti cum stătuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Trecu pe lîngă ele dar nu le observă. — Am redevenit invizibile, șopti Julia. Se apropiaseră una de alta pentru a se uita afară. Ca Înainte, Helen era atentă la respirația Juliei, la felul În care-i sufla În ureche și obraz; știa că nu trebuie decît să-și miște capul - să-l Întoarcă, să-l aplece, atît - ca buzele ei să le găsească pe ale Juliei prin Întuneric... Dar rămase nemișcată, incapabilă să facă vreun gest, și, În cele din urmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
nu cumva operatorul să ne asculte. Dar el Îi repetă numele. — Viv? Părea uluit. Băieții mi-au spus... — Știu. Tot o tărăganau și n-am avut altceva mai bun să le spun. — Cristoase. Îl auzi cum Își freacă bărbia și obrajii nerași. Unde ești? Cum ai dat de mine? Își depărtă gura. Woods, Îți jur că dacă-mi mai faci o poantă ca asta, te... Am sunat la Telefoane, spuse ea. — Poftim? — Am sunat la Telefoane. — Ești bine? — Da. Nu. — Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Bethnal Green și Shoreditch au preluat totul. Helen o luă de mînă și-i strînse degetele. Mă bucur, zise ea. Kay căscă. — Mai bine aș fi ieșit. Am petrecut noaptea făcînd cuvinte Încrucișate cu Mickey și Hughes. O sărută pe obraz, apoi se dădu pe lîngă ea. Miroși a săpun. Helen se cabră. — Chiar așa? — Da. Ca un mînz. Ți-ai mai făcut o baie? Trebuie să fii absolut curată. Te-ai simțit singură? — Nu, nu prea. — M-am gîndit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
să-i facă rău fetei mele! — Nu-i vina lui. Își scoase batista și-și șterse nasul. A ta e. — A mea! Ia uite ce aud, Îmi place! O sărută din nou. Dacă nu m-ai fi Înnebunit... Își frecă obrazul de capul ei. Simții altfel greutatea mîinii lui pe stomac. Își mișca degetele. O, Viv, spuse el. În clipa aceea Îl respinse. — Șterge-o! rîse ea fără să vrea. Pentru tine e bine... — E ca dracu’. GÎndul că... O! se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
speranță. Asta-i mai mult decît ți se dă pentru dezertare. Ea rîse din nou, apoi Își ținu respirația și-și clătină capul, incapabilă să vorbească. Rămaseră un minut sau două tăcuți. El Îi umbla prin păr cu bărbia și obrazul, și din cînd În cînd Își lipea gura de fruntea ei. Camera Începuse să se Încălzească. Durerea de stomac și spate cedă, pînă cînd o simți ca pe una obișnuită, pe care o avea În fiecare lună la fiecare ciclu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
plăcea. Își dădea seama că Înțepenește de parcă ar fi fost Într-adevăr trasă de frînghii strînse. Își ridică iar capul și-și lipi gura de a Juliei, și cînd Începu să geamă, o făcu În gura ei, pe buzele și obrazul ei. — Taci! zise Julia, deși ea Însăși Împingea Înnebunită. Se gîndea la oamenii din apartamentele apropiate. Taci, Helen! Taci! — Îmi pare rău, zise Helen fără suflare, și gemu din nou. Nu semăna deloc cu felul lejer În care făcuseră dragoste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
și porni motorul. — Du-te naibii! zise Hughes lovind cadrul metalic al ușii. Să vă ia naiba pe amîndouă! O să fiți date afară de la serviciu pentru asta. O să... Kay Îi dădu un pumn. Îl lovi orbește și-l prinse de obraz sub ochelari, și după ce căzu, ea coborî frîna de mînă și o porni. Ușa se legănă, dar ea apucă mînerul și o trînti. Cascheta Îi căzuse pe frunte: trase de curea și și-o dădu jos de pe cap, și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
pentru că avea ochii uscați, aproape arși de dogoarea focului. — Domnișoară Langrish, zise el... așa cum Îi spusese Înainte; de data asta, Însă, vocea Îi era blîndă, Înnecată și ciudată. Ea se uită la el și văzu cum Îi curg lacrimile pe obraji, lăsînd dîre strîmbe și albe prin funingine. Vedeți? repeta el. Vreți să vă uitați? Își ridicase mîna. În cele din urmă Înțelese că arăta spre un punct. Își Întoarse capul și văzu două figuri. Stăteau la mică distanță și păreau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
că Încuietoarea nu-i stricată. — Încuietoarea? Întrebă el cu-un aer vag. Privea În dreapta și-n stînga, și Începuse să-și roadă una dintre unghii. Pe degete, observă ea, avea fire de păr scurte, țepoase și brune ca de maimuță. Obrajii Îi erau albaștri - ar fi trebuit să se bărbierească - iar colțurile ochilor și marginile pleoapelor erau roșii. CÎnd trecu pe lîngă el, se aplecă și o Întrebă pe un ton confidențial. — N-ați văzut cumva controlorul? Ea scutură capul infirmînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
fi În largul lui. Se sprijinise de blatul care susținea chiuveta și Începuse să caște. Căscatul se transformă Într-un fel de geamăt gros, ca un iodomnul er fals, iar cînd termină, Își puse țigara Între buze și-și frecă obrajii - aproape inconștient, cum Își tratează toți bărbații fața, nu și femeile. Apoi trenul Începu să Încetinească. Viv se uită neliniștită la geam. — Asta nu-i Paddington, nu-i așa? — Paddington! exclamă el. Isuse, aș vrea eu să fie! Se aplecă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
este... ei bine, adevărul este că nu vreau să ies și să dau nas În nas cu piloții ăia cretini. Mă privesc de parcă aș fi un moșneag. SÎnt bătrîn, În comparație cu niște băieți ca ei! Îi Întîlni privirea și-și umflă obrajii. M-am săturat să fiu bătrîn, Viv, spuse el cu simplitate, dar și ostenit. M-am săturat de războiul ăsta nenorocit; sînt pe drum de miercuri dimineața; de abia o să avem timp să ne certăm Înainte de a pleca. Stă soră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
raza Îl orbi, făcîndu-l să se dea Înapoi, să-și frece ochii și să-i acopere cu mînai. Fața lui arăta gălbejită În lumina asta. Avea părul dat pe spate, turtit cu ulei, iar liniile ascuțite, fine ale frunții și obrajilor păreau umbre găunoase. De parcă ar fi fost un strigoi. Așteptă ca Duncan să coboare lanterna, apoi gesticulă precipitat În direcția zăvorului. — Deschide-l! Duncan ridică fereastra. MÎinile Încă Îi tremurau și fereastra se poticnea ridicîndu-se, iar geamul se zgîlțîia În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
uită-te, vreți să mă zboare de la serviciu? Puse mîna pe capul lui Helen pentru a Îndepărta de pe frunte părul plin de praf. Gestul era unul neatent, dar cînd văzu expresia tensionată a lui Helen - ochii mari și Întunecați deasupra obrajilor acoperiți de tencuială albă, ezită. — Așteaptați o clipă, zise ea. Trebuie să arătați cît mai bine pentru cei de la S și D. Alergă la Mickey și se Întoarse la Helen cu termosul cu apă. Căută și-și scoase batista și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]