15,863 matches
-
Vilcovul de Sus, Galănești, Burla, Sucevița, Marginea. Interesant că dezbaterile din Dieta Bucovinei erau purtate de deputații români în limba română, iar dacă nu erau înțeleși pe deplin ei reluau discursurile ori replicile în limba celor din sală. * Combativitatea ziarului Patria n-a rămas fără urmări. Deși articolele aveau titluri ca acestea: „Românul are șapte vieți în pieptui de aramă”; „Satrapul de la Rădăuți” - referitor la conduita conducătorului de district Patak, unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conduita conducătorului de district Patak, unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura, Vîjnița, Stănești, Zastavna, multe numere ale periodicului Patria au început să poarte inscripția „Confiscat”, ulterior apărând ediții speciale după numărul confiscat de autorități. În nr. 406 din 21 aprilie/4 mai 1900 Patria consemnează hotărârea dr. Valeriu Braniște de a se „retrage definitiv de la conducerea Foii. În același
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura, Vîjnița, Stănești, Zastavna, multe numere ale periodicului Patria au început să poarte inscripția „Confiscat”, ulterior apărând ediții speciale după numărul confiscat de autorități. În nr. 406 din 21 aprilie/4 mai 1900 Patria consemnează hotărârea dr. Valeriu Braniște de a se „retrage definitiv de la conducerea Foii. În același număr dr. Emilian Criclovici scrie dlui Braniște și-și informează cititorii că „sunt necesitat să suspend pe timp nedeterminat și până ce amicii mei vor afla
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Valeriu Braniște de a se „retrage definitiv de la conducerea Foii. În același număr dr. Emilian Criclovici scrie dlui Braniște și-și informează cititorii că „sunt necesitat să suspend pe timp nedeterminat și până ce amicii mei vor afla oportun apariția Patriei. Personalul redacțional promițând și el: „când vom reapare vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți de guvern și partide, călăuziți de aceleași principii cu care am pășit acum trei ani pentru prima dată înaintea publicului românesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
când vom reapare vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți de guvern și partide, călăuziți de aceleași principii cu care am pășit acum trei ani pentru prima dată înaintea publicului românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestei țări ne judecă după unii puțini, atunci au drept când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și de azi în Bucovina”, semnat de Av. V., în ziarul Cronica Românească la Cernăuți în 1931 se precizează: Patria (1897-1900) era condusă de ardeleanul dr. Valeriu Braniște”. * 148 Patria reapare în perioada 7 februarie 1909-27 noiembrie 1910 ca organ al Partidului Creștin Social Român (19081910) de sub conducerea omului politic Iancu Flondor, partid care, pentru un timp, reunește cele două
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și de azi în Bucovina”, semnat de Av. V., în ziarul Cronica Românească la Cernăuți în 1931 se precizează: Patria (1897-1900) era condusă de ardeleanul dr. Valeriu Braniște”. * 148 Patria reapare în perioada 7 februarie 1909-27 noiembrie 1910 ca organ al Partidului Creștin Social Român (19081910) de sub conducerea omului politic Iancu Flondor, partid care, pentru un timp, reunește cele două tabere românești (OnciulFlondor) urmare a primejdiei pe care o prezenta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Partidului Creștin Social Român (19081910) de sub conducerea omului politic Iancu Flondor, partid care, pentru un timp, reunește cele două tabere românești (OnciulFlondor) urmare a primejdiei pe care o prezenta evreimea. Formația politică condusă de Iancu Flondor, ca și ziarul Patria, duc o campanie puternică împotriva evreilor, lupta lor având un caracter pronunțat antisemit. Deosebit, Patria întâmpina lupta dezidentă a publicațiilor Gazeta țăranului (martie - octombrie 1909) și Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un timp, reunește cele două tabere românești (OnciulFlondor) urmare a primejdiei pe care o prezenta evreimea. Formația politică condusă de Iancu Flondor, ca și ziarul Patria, duc o campanie puternică împotriva evreilor, lupta lor având un caracter pronunțat antisemit. Deosebit, Patria întâmpina lupta dezidentă a publicațiilor Gazeta țăranului (martie - octombrie 1909) și Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând la el nume ca N. Tcaciuc, I. Grămadă, Codreanu (Gh. Tofan), Ilie E.Torouțiu, L.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Iancu Flondor, ca și ziarul Patria, duc o campanie puternică împotriva evreilor, lupta lor având un caracter pronunțat antisemit. Deosebit, Patria întâmpina lupta dezidentă a publicațiilor Gazeta țăranului (martie - octombrie 1909) și Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând la el nume ca N. Tcaciuc, I. Grămadă, Codreanu (Gh. Tofan), Ilie E.Torouțiu, L. Marian, T.Gârlă (Dim. Moldovan) ș.a. * Dimitrie Dan (1856-25 mai 1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost membru al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina. Dar și preot consilier consistorial și membru corespondent al Academiei Române. În broșuri sau în periodice - Aurora Română, Junimea Literară, Deșteptarea, Timpul, Patria, a publicat studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1884) au purtat campanii sistematice împotriva istrăvilor ce le fac „cu hramurile, cu conăcăriile, cu botezurile, cu mesele cele mari, cu cumătriile și cu altele ca acestea.” * Timpul Timpul, apare la Cernăuți în iulie 1900, ca urmare a dispariției gazetei Patria (aprilie 1900) și reprezenta „pe cei care au încheiat pactul de aderare cu cei ce au fost”. La el au colaborat și Dimitrie Dan (8 X 1856 - 25 V 1927), Mihai Teliman, cel care a mai lucrat la Gazeta Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românilor pacea pe temeiul unor avantaje mărunte, de ocupare a unor posturi școlare neînsemnate și satisfacții platonice în ce privește în folosirea tricolorului românii renunță la violența de presă. Ziarul, deși nu se deosebea prea mult de programul pe care îl avusese Patria, n-a fost suficient acceptat, ziarele din Ardeal și din România făcându-i o primire puțin favorabilă,chiar neprietenoasă. Lupta dintre ziarele Timpul și Deșteptarea, care se transformase din organ poporal în organ politic, trecut sub conducerea lui Atanase Gherman
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Partidului Democrat al Unirii șa. * Erau publicate articole interesante: „Trasnistrenii” - de G. Toma, „Dr. Ion Grigore Sbiera”, de Alecu Procopovici, „Un proces de înaltă trădare în Bucovina de la 1780” de Victor Morariu, „Revoluția românească din Basarabia și unirea Basarabiei cu patria mumă” de dr. Ovid Țopa, „Școala din Bucovina”, fragment dintr-o lucrare mai largă de George Tofan, „Mesagiul delegației bucovinene adresat M.S Regelui Ferdinand” de exprimare a voinței bucovinenilor de la Congresul general pentru Unirea cu Țara etc. Poezia era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Al. Vlahuță), traduceri etc. Dar iată, spre aducere aminte, textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn / Glorios, / Peste noi. / Fie-n veci norocos / În război. / Trăiască patria / Cât soarele ceresc, / Rai vesel pământesc / Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne sfinte, /Ceresc părinte,/ Întinde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
valuri, pânză de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și fabrici de cartonaje. Specialitate în instalațiuni complete în timpul cel mai scurt și în condițiunile cele mai avantajoase” - spune reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era difuzată la toate tipografiile, litografiile, zincografiile, legătoriile, fabricile de cartonaje și papetăriile din România Mare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întreprinderi străine au dat greș în această țară, adevărata cauză trebuie căutată în altă parte. După părerea mea, dacă investitorul nu are omul care trebuie să conducă întreprinderea, atunci, de bună seamă, capitalul ar fi mai bine să rămână în patrie”. De o mai mare actualitate nici nu se poate a fi părerea ... britanicului! * Despre Asociația angloromână din Cernăuți - cuvântarea festivă rostită în aula Universității în ziua de 3 aprilie 1938 de Ion I. Nistor - vezi Junimea literară nr. 1-12/1938
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria noastră spre a sprijini, a dezvolta... cultura poporului în țara noastră.” „Foaea este chemată a servi Soțietății în Bucovina de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și la concetățenii noștri de altă limbă și lege care venind din alte părți de noi, aveau un vădit interes de a sprijini o doctrină care tindea să șteargă deosebirea între străini și băștinași. Cum unii din aceștia nu aveau patrie, iar alții o aveau în altă parte, ei începură să propovăduiască doctrina „Bucovinismului” (Buowinacthum) așa de favorită guvernului de la Viena și a celui de la Cernăuți. Conform principiilor acestei doctrine, toate neamurile din Bucovina și în special românii, trebuiau să se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literar și apoi politic, a fost mobilizarea generală a tuturor forțelor românești conștiente în vederea marelui act care s-a înfăptuit în 1918”... (C. Loghin: Gheorghe Tofan (1880-1920) în Revista Bucovinei nr.1/1944). * Gheorghe Tofan a scris în ziarele locale Patria (1910)și Foaia poporului nu pentru a face o anumită politică - deși făcea și politică militantă - ci pentru a transmite cititorilor din cunoștințele sale vaste și din plinul sufletului său”. Dar scria și în publicațiile din afara Bucovinei: „în revistele din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preda în limba germană și română. Pentru specializare a urmat cursuri la Viena, la Institutul de stat pentru educarea orbilor și la Institutul de stat pentru educarea surdo-muților. A publicat atât în timpul dominației austriece, cât și după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui F.X. Knapp de Luța Petre, Astra Bucovinei - Veronica Micle, de Marian Leca, Din Eminescu inedit - Din Eminescu necunoscut; despre scriitorul soldat; Casa lui Pumnul, Panait Istrati, de Pop Augustin, Goethe și Eminescu de TcaciucAlbu N.; Pe urmele vremii - Patria în literatura germană; Rusia bolșevică văzută de un scriitor german, de Antonescu George; Din realizările Societății pentru cultură; Teatrul Național; Bucovina Culturală cere și Ministerul Culturii Naționale promite; Turneele teatrelor românești, de Loghin Constantin, Eminescu și „Arboroasa Bucovinei”, G. Sion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]