11,959 matches
-
în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma marelui cutremur. La malurile râului Vedea s-au produs niște crăpături, iar în acestea au apărut urme de petrol. Găsindu-se petrol în cantități mari
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și Polonia. Infrastructura comunei "Bujoreni" a fost îmbunătățită în anul 2007 prin refacerea unui drum de acces. Numărul de locuitori ai comunei "Bujoreni" este în creștere datorită dezvoltării pieței
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
timpuri, oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
în comuna Stroești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Etimologia numelui este botanica de la cireș sau prunus avium pe numele științific probabil fie prin numărul mare de cireși existenți sau prin obiceiul că cel care întemeiază o localitate să planteze un pom...În secolul 19 hartă topografica realizată de topografi austrieci în timpul războiului Crimeii când Țara Românească a fost ocupată de Austro Ungaria arată satul delimitat astfel Un nucleu situat în jurul unui conac care se află acolo unde se află biseica nouă
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
pentru a că sătenii să fie protejați de atacurile pasei de Vidin frecvente în veacurile trecute. Din spusele bătrânilor așezarea satului pe lunca râului Cerna s-ar fi făcut în vremea lui Cuza. Pe dealurile din jurul satului cresc livezi de pomi fructiferi iar pe crestele dealurilor se află păduri seculare de fagi și goruni alături de carpen, frasin și ulm. Satul are 5 cătune și anume : Ursulești, Boalda, Glod, Măgura, Chioasa și Satul Nou. Satul se află așezat la 4 km de
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
necesitatea medie de apă a plantelor de cultură. Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care a avut un rol important în economia satului. După 1989, această
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
pentru furajarea animalelor. Plantele tehnice cu mare randament la hectar {sfecla de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru consumul propriu. Chiar dacă există condiții bune pentru pomi fructiferi, vechile livezi sunt îmbătrânite, iar populația majoritară, formată din pensionari, nu are motivație să facă investiții pe termen lung. Deocamdată nu se cunoaște și nu se observă existenta în zonă a vreunei strategii pe termen scurt, mediu și lung
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
tineret ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și pomi fructiferi {pe terasele existente), turism rural și recreere. Dâmburile, în strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei are un rol extrem de important datorită apropierii de Cojocna, practic fiind la granița cu metropola Cluj. Dacă se realizează legătura rutieră asfaltată
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
posibilă o puternică dezvoltare a acestei zone datorită peisajului împădurit, a distanței mici față de Băile Cojocna și a potențialului agricol deosebit. Datorită volumului mare de precipitații raportat la alte zone din județ, satul se poate specializa pe culturi legumicole și pomi fructiferi, având piața asigurată în Cojocna și Cluj-Napoca. De-a lungul timpului populația satului Dâmburile a evoluat astfel: Analiza tabelului de mai sus scoate în evidență o structură a populației predominat maghiară. Situațiile statistice privind recensământul din satul Dâmburile realizat
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
sobă uriașă de teracotă albă. Din ea se deschideau două uși. Cea a stăpânului și cea a doamnei. În palat mai era și o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o grădină cu pomi. Părăsit de stăpâni palatul s-a ruinat în jurul anilor 1900. La Revoluția din 1848, singurul nume care apare este al unui student de 16 ani Simion Petean, devenit mai târziu preot în Juc. Prima Școală deschisă după 1848 l-a
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Și-i trăi mai cu odihnă Mireasă de-amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale? La
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale? La întrebarea starostelui, nânașul răspundea făcând public darul pe
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații medii anuale de 700-800 mm/an. Cel mai important râu care străbate satul este Sălătruc, afluent pe dreapta al râului Someș. Acesta are o
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a comunei, respectiv monumentele istorice
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a satului, respectiv monumentele istorice
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle și dihori. În componența etnică și religioasă a populației, în afară de cetățenii autodeclarați români, un procent de 99,15%, au mai fost înregistrați reprezentanții a
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în comuna Mischii există sonde pentru extragerea țițeiului, industria
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
linia ce separă cele două sate a fost construit localul primăriei. În anul 1890 Administrația Domeniilor Regale a înființat o secție agricolă la Lipovu construindu-i sediu, în prezent Casa Romano Ker, înconjurat de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala declanșată de lipoveni, cu răsunet național. Cu toate măsurile luate
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice bogate, sisteme de irigații și îngrășăminte naturale și chimice și au ridicat pe ambițioșii locuitori ai acestor meleaguri, la nivelul vecinilor din prosperele localități de peste Jiu. Primele începuturi ale acestui sat, ne duc în timpul domniei
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]