13,067 matches
-
atîtea autoretușuri. Și ar mai fi loc de altele. decembrie 2003 Recviem pentru jigler și manivelă Gata, mașina clasică a românului, în formatul ei berlin și neschimbat de 35 de ani, nu se mai fabrică. înainte de a fi ieftină și proastă, recent defuncta Dacie 1300 e legendară. Cînd era tînără, se strecura sprintenă printre IMS uri, Volgi și Varșave. Apoi, a viețuit alături de Skodele 1000 MB, cu motor în spate, împreună cu Moskwichurile cu schimbătorul de viteze la mînă. A trăit cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
poverile cu care o încarcă amără ștenii. Pe vremuri, toată lumea avea Dacie și îi punea portbagaj deasupra, pentru a o face la nevoie camion sau chiar basculantă. Românii suflau vîrtos în jiglere, pentru că benzina, cu toate că se dădea pe rație, era proastă, avea gunoaie care înfundau carburatorul. Iarna, cînd mașina nu pornea, o împingeau sau puneau bujiile la încălzit pe aragaz. Dacă asta nu dădea rezultate, băgau manivela în rac și învîrteau sănătos. La o pană de cauciuc, în epoca în care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Ideea a dispărut treptat, nu brusc și, înainte de alegerile din 2004, s-a ajuns ca pe autocarul pictat cu boturi de cîine să se lipească, la Ștefănești, poze pe fond albastru ale candidatului PSD pentru Cotroceni. Cu tot decorul de proastă calitate al unui asemenea eveniment: meci amical cu echipa satului, grătare electorale, țuică fiartă împărțită în pahare de plastic alegătorilor. între timp, clubul nu mai are obligații de partid și își poate astîmpăra liber nevoia de imagine. De la înălțimea avansului
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de Federație supraviețuitor al stalinismului victorios la orașe și sate și fan al colectivizării virginității sportivelor. O antrenoare isterică, în fața căreia mai ponderatul Belu nu poate decît să tacă vinovat. Cu alți tehnicieni poate că recolta de medalii era mai proastă, dar fetele nu erau făcute vaci idioate la fiecare frază. Pentru ca sistemul să funcționeze la parametri maximali, e nevoie și de o masă de manevră. Aceasta poate fi alcătuită din foste despuiate redeșteptate la simțirea de performere în schimbul vreunui post
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vedere este incorect și poate fi comparat cu imposibilitatea obținerii de rezultate sensibile și cantitative în HPLC, bazându-ne doar pe experiența câștigată prin cromatografia pe coloană. Mai clar, se poate spune că, atunci când este prost utilizată, CP instrumentală dă proaste rezultate și acesta este singurul motiv pentru care dezvoltarea instrumentației specifice pentru CP a început cu întârziere, în raport cu alte tehnici cromatografice. Totuși, această situație este în curs de evoluție favorabilă și diferența între CP modern instrumentalizată și metodele vechi CSS
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
Niculce (c. 1672-c. 1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cenzură. M. Kogălniceanu este, putem zice, întemeietorul spiritului critic. Peste tot în revistele sale, el știe ce vrea. Vrea ca producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai însemnat în istoria culturii universale. Vrea critică "nepărtinitoare" lovind "cartea, iar nu persoana". Cenzura lui e constructivă. "Critica mea va fi o adevărată critică, adică va lăuda în conștiință ce este bun, va descuviința
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cât despre ideile critice, ele sunt acelea ale lui Kogălniceanu. Nu era pentru starea pe loc, dar socotea că "fără trecut o societate este șchioapă". "Națiile care au pierdut afiliația năravurilor părintești îs nații nestatornice, sau, precum zice vorba cea proastă, nici turc, nici turlac." Într-un cuvânt, punea ideea de tradiție la baza oricărui real progres. Întreruperea între generații i se arăta totală mai ales în limbă, și sub raportul acesta pedantismul latiniștilor îl făcea să rîdă: "Mai cu cale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lună, în ruină sombră populată de ciovlice și bufnițe. Teatrul lui Depărățeanu e neglijabil. Don Gulică sau Pantofii miraculoși, comedie-vodevil, nu-i decât o puerilă încercare burlescă. Grigore-vodă, dramă istorică în cinci acte, e plină de anacronisme și stângăcii, în proasta tradiție Bolintineanu. La curtea lui vodă sunt "o mie de lampe, de lustruri și de candelabre", vase de China și de Japonia, Ghica are "minister" cu "miniștri", cutare umblă cu "carabina", iar altul rămâne "stupefact". Doar câteva versuri luate în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
devenit liric, traducîndu-și sublimitățile în limbajul lui special, convins și burlesc, presărat cu "or", cu "dracul știe", cu jurăminte ("mi-e martor Dumnezeu"), sărind de la fraze pline de gravitate la ieșiri neprevăzute. Biblicei Sulamite i se reproșează că a fost "proastă" fugind de rege, lui Dumnezeu i se argumentează că tot ce face omul nu-i păcat de vreme ce Divinitatea trăiește în el. Poeziile sunt adesea neserioase, curate palavre, aparent în genul lui Topîrceanu, deși Minulescu e un sincer, un Villon al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maiorescu. Acum să vedem celelalte deosebiri. În privința limbii și a literaturii, deosebirea stă în faptul că pe când vechea școală a luptat mai mult împotriva stricătorilor de limbă și a influențelor străine în literatură, dl Maiorescu a luptat mai mult împotriva prostului gust literar, sau în contra lui " Scrieți, băieți, numai scrieți!"... Din cauza apăsării și umilirii românilor de către turci, ruși, unguri, fanarioți, se naște tendința de a dovedi cu orice preț romanitatea poporului român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
treaptă, Cetățeanul turmentat; femeile care fac politică, Zoe; în sfârșit, "alegători, public", adică toate clasele orășenești. Pe de altă parte, între aceste personaje sunt și oameni deștepți, ca Tipătescu; și oameni șireți, dacă nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca Tipătescu, Cațavencu etc. În sfârșit, din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nou, simbolul formelor noi, neasimilate cu adevărat. Această infuzie, de care vorbim, și care vine de sus, de la conducători, se face pe lângă altele, mai cu seamă prin politică, prin propaganda principiilor patruzecioptiste în presă mai ales - și prin literatura cea proastă. O noapte furtunoasă e caracteristică din acest punct de vedere. Iată, de pildă, Chiriac. În convorbirea lui cu Nae Ipingescu și cu Jupân Dumitrache, unde e vorba de afaceri publice, de gardă națională și de celelalte, de "izirciț", de "rezonul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
altădată, evocă, cu atâta poezie, casa gospodărească de modă veche, din Ploiești, în care și-a petrecut copilăria sa, casa lui Hagi Ilie (observați numele!), cu ogradă, cu grădină, cu cerdac mare, cu lilieci. Această pătură socială e apoi și proastă. Prostia aceasta, mai ales, formează obiectivul satirei lui Caragiale. Atâți "amici" din opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil ridicol de incoerent și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o. Fiind obiectiv, n-a putut s-o zugrăvească decât rea". Dar nu e așa. Oare Miticii, Georgeștii și Protopopeștii n-au nimic omenesc în ei? Să fie ei numai proști, răi și, în cazul cel mai bun, sterilizați de adevăratele sentimente omenești? Am putea răspunde, mai întîi, că nu se poate să existe oameni care să n-aibă nimic omenesc. În opera cea mai naturalistă ori realistă cu putință, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
viața claselor noi. Dar să mergem mai departe. Și în Năpasta și, mai cu seamă, în Păcat, Caragiale pune față-n față țărănimea cu clasele orășenești. Când toată "societatea" dintr-un orășel, senatori, magistrați, ofițeri, burghezi, își fac o plăcere proastă și crudă din scalîmbăturile nerușinate ale perversului vagabond or-fan, în vârstă de vreo opt-nouă ani, Mitu Boierul, numai "o țărancă bătrână, care e-n rândul întîi al spectatorilor, rușinată de refrenul pe care copilul i-l aruncă ei cu o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și venin, se țin infailibile și de neînlocuit pe funcțiile și pozițiile deținute pentru că așa au fost formate de ideologia turmismului roșu, ei și numai ei! Tovarăși culturnici, nu știți nimic despre informațiile de pe aceste tăblițe dar vă treziți ca proasta în tîrg să vindeți fasole în ziua de Paști! Ajunge cu blasfemiile! Vă place să vă făliți cu titluri academice și niscai patalamale adăugite prin străinătățuri, dar totul nu este decît maimuțăreala neroadă a unor găști de nemernici. Nu voi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de ani în toriștea carpatină. Aromânii care, deși au un dialect foarte apropiat cu limba noastră, venind în nu-măr mare la nord de Dunăre după 1800, totuși nu și-au pierdut identitatea lingvisti- că și tradițiile. Prea ne cred unii proști sau grei de cap! Să facă excepție geții de la regula elementară a supraviețuirii în care orice supus încearcă să-și păstreze identitatea și să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea acasă nu poate accepta această tîmpenie. Geții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cel negru. Pentru a alina durerea pricinuită, strîmbul și murdarul Eno și adunarea răului lui neam, s-au dus la Ilo ge- tul să le-o dea pe Zoi, fiica lui. A-ți duce viața într-o gloată de oameni proști este rău de două ori. A o lua(a se căsători) și apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pen-tru Emie și Maico, o mare frămîntare și supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la ușă au bătut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geților rătăciți de la sfînta cruce dar și cu atacurile tracilor pe care a trebuit să-i aducă la ascultare. Tăblița 30 turnată pe la 180 î.e.n. ne spune că Enia a fost prins de Goe și supus judecății neamului său pentru proasta administrare a ținutului dar și pentru răzmerița de anul trecut care a pricinuit necaz întregului neam. ,,Bazorio, făcut rege și astfel conducător, s-a însoțit cu geții săi unde au bă-tut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruțat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conflict deschis. ,,Privește Eni bastarnule, și du-ți în Macea, cetatea neamului tău murdar și schilod, seul sitit și cîștigat prin vicleșug. Uite această pleavă de cînepă care se căiește cu putere din toți ficații că au fă-cut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune pentru luptă și să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români și a oprit astfel mulțimea de bastarni la marginea hotarului unde locuiesc. Cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu-mi dai ceva de învelit”?. Mama, în ritmul glumelor de până atunci, i-a răspuns: „Ce ți trebuie învelitoare, că doar casa e învelită”. La acest răspuns unchiul Ion i-a zis „Fă țață, parcă nu erai așa de proastă, cum îmi spui mie că-i acoperită casa?!. Vorbea puțin pe nas. . . Și unchiul Ion și soția sa Maria erau foarte primitori și darnici. în drumurile mele, am fost de foarte multe ori găzduit și hrănit de ei în casa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o lume întreagă îmi găsește calități și ca om și ca preot. (!?!ă De ce nu vrei să judeci cum judecă o lume întreagă? De ce nu vrei să te încrezi în Dumnezeu și în acela pe care Dumnezeu ți l-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fie ea prescrisă sau voluntară), „gratuitatea gestului”, faptul de a nu precupeți ceea ce dai, de a nu aștepta răsplată și, mai ales, de a nu cere sub nici o formă „dobândirea unui beneficiu”. Esențial este a nu se dărui ceva de proastă calitate, ceva ce tu însuți nu ți-ai dori. Mai mult, tradiția musulmană cere să nu dăruiești ostentativ și cu inima îndoită. În temeiul conținutului religios al darului, musulmanii credincioși Îi ajută pe săraci și datornici, pe prizonieri și străini
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
presupuneau automutilări, libertinaj sexual total și alte perversiuni. cine sunt sataniștii români? Sociologic, ei sunt în special elevi și studenți, cu vârste cuprinse între 12 și 25 de ani. Sunt atrași și mai apoi fascinați de practicile satanice prin mijlocirea proastei înțelegeri a muzicii hard-rock și heavy metal, prin consumul de băuturi alcoolice și droguri, dar și prin lectura „ocultismului de tarabă”. Practică sacrificiile de animale și profanările de morminte. Majoritatea adepților provin din familii dezorganizate. În Constanța au existat practici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]