KorAP: Find »[drukola/base=rană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...454 455 456 ...468 >

11,679 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

antisemit ? i antimaghiar al Vienei 175. S?au adunat la Bucure? ți ? i mul? i rom�ni ardeleni ? i bucovineni. Ce se ascundea �n spatele acestei fă? ade avea s? devin? limpede odat? cu R? școală ?? r? neasc? din februarie 1907. ??rănii rom�ni continuau s? sufere, �n ciuda protestelor intelectualilor ? i ale rom�nilor cinsti? i. Dincolo de exploatarea economic? , erau supu? i unor umilin? e zilnice. Iorga cuno? tea �ndeaproape aceste abuzuri. C?l? toriile ? i coresponden? a lui �l ? ineau la curent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
favoarea unor persoane din clasele superioare 177. Tot ei �l informaser? pe Iorga asupra abuzurilor lui Mochi Fischer pe p? m�nturile st? p�nite de acestă mult �nainte de r? școală ce avea s? izbucneasc? �n locurile acelea 178. R? școală ?? rănilor a izbucnit la Fl? m�nzi, �n nordul Moldovei, pe p? m�nturile aflate sub controlul trustului bancar al lui Mochi Fischer. Mochi Fischer finan? a arendarea p? m�nturilor din nordul Moldovei, utiliz�nd capital din b? ncile din Gali

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i? au masacrat pe evrei ? i au lansat acuză? îi mincinoase ? i s�ngeroase �mpotriva lor, urm�nd �ntocmai exemplul dat de ? ara lor de origine 185. �Neamul rom�nesc� a descris ororile, lu�nd o pozi? ie clar? �n favoarea ?? rănilor. Evreii plecau �n mas?. Iorga le? a comunicat furios cititorilor c? boierii ceruser? interven? ia trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu poate fi descris

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fond ale lui Iorga au f? cut cur�nd necesar? protec? ia poli? iei. �n �Czernowitzer Tageblatt�, Take Ionescu declară c? �agită? ia antisemit? a lui Cuza� ? i �instiga? iile anarhiste ale lui Iorga � s�nt principalele vinovate de r? școală ?? rănilor 187. Iorga a reac? ionat invent�nd numele �Tachi? Mochi�. A primit multe scrisori de simpatie, dar scrisorile pline de ur? erau mult mai multe. A apelat la ministrul �nv??? m�ntului că s? opresc? atacurile �ndreptate �mpotriva lui; ministrul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
autoritar respect ? i era obi? nuit? (de genera? îi) s? i se r? spund? prin supunere. Br? tianu nu prea avea con? tiin?? social? , consider�nd c? are prin na? tere dreptul asupra trudei, sudorii ? i chiar a vie? îi ?? rănilor. ?i, aidoma despo? ilor orientali, punea pe acela? i plan interesele lui personale ? i pe cele ale Rom�niei. Pentru un om că el, lucrul acesta nu era contradictoriu, ci complementar. I?a f? cut Rom�niei numai bine doar pentru c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c�teva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferin? ele soldă? ilor de pe front, chiar ? i despre caii suprasolicita? i mobiliza? i pentru for? ele militare rom�ne. A v? zut odat? un grup de ?? răni tineri refugia? i ? i i? a �ntrebat: �De unde s�nte? i, fl? c?i? � �Din Olt, de la R�mnic etc.� i s? a r? spuns, zone aflate sub ocupă? ie. �A? i fugit din fă? a du? manului? � i? a �ntrebat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen? i germani care le? au dat o ? ans? sociali? tilor (adic? eliber�ndu? l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a �nceput reforma d�ndu? le p? m�nt ?? rănilor! � �Cel care i se opune se pune �n calea realiz? rîi reformelor foarte democratice pe care inten? ioneaz? El s? le �nf? ptuiasc? , pe care le dore? te mai mult dec�ț orice�. ?i, cu majuscule: �Nici un Democrat veritabil, nici un Revolu? ionar adev

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Dar, dup? p? rerea lui Iorga, toate acestea nu erau u? or de legiferat. Br? tianu i? a spus: �Mo? ierii se vor revoltă! � La care Iorga a replicat: �Va trebui atunci s?? i �mpu? c?m pe mo? ieri de dragul ?? rănilor, a? a cum au fost mai �nainte �mpu? că? i ?? rănii de dragul mo? ierilor�. Iorga l? a determinat pe rege s? aprobe faptul �mplinit, spun�ndu? i: �Reformele ori vor fi �mplinite f? r? rege, ori vor fi �nf? ptuite

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
or de legiferat. Br? tianu i? a spus: �Mo? ierii se vor revoltă! � La care Iorga a replicat: �Va trebui atunci s?? i �mpu? c?m pe mo? ieri de dragul ?? rănilor, a? a cum au fost mai �nainte �mpu? că? i ?? rănii de dragul mo? ierilor�. Iorga l? a determinat pe rege s? aprobe faptul �mplinit, spun�ndu? i: �Reformele ori vor fi �mplinite f? r? rege, ori vor fi �nf? ptuite �mpotriva voin? ei regelui�. A ad? ugat c? , spun�ndu? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin? ele moderne ? i de credite care s?? i ajute s? se pun? pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. �n loc s?? i ajute pe noii ?? răni individuali, liberalii au declan? at la �nceputul anilor �20 un program de industrializare for? at? , care va fi suportat de ?? r? nime. �n 1918, prestigiul Fran? ei victorioase (? i al altor democra? îi victorioase) era at�ț de mare, �nc�ț toate noile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? cat? a lui Iorga fă?? de Stere. Se referea la acestă, numindu? l �odiosul�, �cel mai detestabil dintre oameni�38. Conflictul dintre personalitatea să ? i cea a lui Stere, un sus? în? tor de mult? vreme cunoscut al drepturilor ?? rănilor, a dus la ignorarea oric? ror consideră? îi politice ? i la dispari? ia oric? rei ? anse de alian?? politic?. Iorga ? i?a continuat campania, ne? în�nd seama de pre? ul politic pl? țiț ani �n ? ir de el ? i de al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
R? școală ?? r? neasc? din 1907, a elaborat o reform? agrar? , o variant? moderat? a celei propuse de Mihalache ? i de Partidul ?? r? nesc. Dar, �n ciuda deficien? elor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a �mp? r? it �n sf�r? it ?? rănilor majoritatea marilor propriet?? i funciare chiar ? i �n Regat. A fost elaborat? ? i o alt? m?sur? foarte necesar? unific? rîi, reforma monetar?. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, f? cea parte din guvernul Averescu ca ministru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Plus atitudinea anti?? r? neasc? a comuni? tilor. Mul? i dintre ace? ți tineri studio? i proveneau din mediul rural ? i nu trebuiau dec�ț s? se uite peste Nistru că s??? i fac? o idee despre suferin? ele �ndurate de ?? răni din cauza sistemului comunist. Mul? i dintre ei erau religio? i. Ateismul nu prea era de mare ajutor pentru c�? tigarea loialit?? îi lor. �n sf�r? it, dar nu �n cele din urm? , s? nu uit? m de extraordinar de eficiență poli? ie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de pesimismul acestuia 165. Iorga s? a �nt�lnit cu Gore pu? în �nainte de moartea lui. Pe vremea aceea, Gore era foarte nemul? umit ? i i? a spus lui Iorga: �Cei care ne urau �nainte, acum ne dispre? uiesc�. ??rănii erau mai s? răci că oric�nd ? i mul? i dintre ei nu primiser? nici o palm? de p? m�nt. Iorga nu a putut niciodat? tolera o critic? prea aspr? la adresa Rom�niei (cu excep? ia cazurilor c�nd o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Iorga, ?? r? nimea avea nevoie de protec? ie. Cu toate acestea, Iorga se ocupă �n coloanele ziarului s? u de alte probleme care �i afectau pe ?? răni. Din p? cate, �Neamul rom�nesc pentru popor� nu prea era cump? raț de ?? răni, nici m? car de cei din Moldova, unde situa? ia era deosebit de critic?. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza ? i ale legionarilor, care �i �nvinov?? eau pe evrei de toate relele reale ? i imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
car de cei din Moldova, unde situa? ia era deosebit de critic?. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza ? i ale legionarilor, care �i �nvinov?? eau pe evrei de toate relele reale ? i imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jum? țațe dintre ?? răni erau analfabe? i. �n ceea ce prive? te participarea lui Iorga la via? a politic? �n timpul regimului liberal, el �nsu? i se considera �un om mort� din punct de vedere politic. Nici nu este de mirare. El lua �n consideră? ie �nc? din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? nesc sub conducerea lui G.�G.�Mironescu, care a fost cur�nd �nlocuit de Maniu ca prim? ministru. Economi? ții na? ional??? r? ni? tilor erau mai liberali dec�ț cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea ?? rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile. Ei au suspendat xenofobele legi �Prin noi �n? ine� , care barau calea investi? iilor str? ine, ? i au stabilizat leul rom�nesc. Aceste m? suri nu aveau nici o ? ans? din cauza Depresiunii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ceputul lunii iunie. Uniunea Na? ional? a ob? inut mai mult de 40% din voturi, asigur�ndu?? i astfel o majoritate confortabil?. Multe dintre mandatele �Uniunii na? ionale� erau completate conform principiului corporativ. Dup? alegeri, comuni? ții, care candidaser? �n cadrul �Blocului ?? rănilor ? i Muncitorilor�, au fost elimina? i din administra? ie printr? un vot al Camerei care le invalida mandatele. Toate acestea erau �n discordan?? cu promisiunea repetat? a lui Iorga c? va accepta puterea numai dac? va beneficia de sprijinul poporului. Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
relat�nd zilnic cum ?? rănii �ncercau s? treac? Nistrul doar că s? fie �mpu? că? i de gr? niceri. Erau l? să? i r? ni? i s? moar? pe ghea?? , fiind uneori devora? i de c�ini vagabonzi sub ochii ?? rănilor rom�ni ? i ru? i. Nu li se acordă nici un ajutor de c? tre partea ruseasc? ? i nici p? r? îi rom�ne nu i se permitea s? intervin? dac? ace? tia z? ceau pe jum? tatea sovietic? a ghe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu patru ani dec�ț mine, mi? a f? cut rost de un costum popular, dup? care cei doi conspiratori s? au �ndreptat spre biseric? , unde urma s? aib? loc �ntrunirea legionar?. Mică pia?? din fă? a bisericii era ticsit? de ?? răni �nve? m�nta? i �n multicolorele lor haine de duminic?. Mul? i dintre ei str? b?tuser? pe jos zeci ce kilometri că s? ajung? acolo ? i erau mul? i, prea mul? i jandarmi de la Jandarmeria local?. Prefectul jude? ului Turda

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase �n? ep? tură mai mult că s? exaspereze dec�ț s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv�ntul, dar nu declarase �ntrunirea ilegal?. ?i o mul? ime de bie? i ?? răni simpli umpluser? p�n? la refuz curtea bisericii. Dintr? o dat? , un murmur s? �n? l?? din mijlocul mul? imii. Un b? rbat negricios ? i chipe? �mbr? cat �ntr? un costum popular rom�nesc alb a intrat �n curte c? lare pe un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ciuda conflictelor serioase de mai ț�rziu cu Carol al ÎI? lea. Din moment ce na? ionalismul era sinonim cu Ortodoxia (sau, măi cur�nd, cu mistica ortodox?) , el consideră na? iunea că un tot, pun�nd mare accent pe ?? răni ? i pe muncitori. Una dintre componentele fundamentale ale ideologiei lui Codreanu era antisemitismul, pe care �l consideră sinonim cu antibol? evismul. �n ideile lui există o tendin?? elitist?. Acest lucru nu �nsemna c? dispre? uia clasele inferioare! Ceea ce �ncerca el s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i cinsti? i, deruta? i de realit?? ile Rom�niei Mari ? i de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societ?? îi rom�ne? ți aflate sub tensiune at�ț economic c�ț ? i psihologic. Ulterior, mul? i ?? răni vor adera la Legiune, dezam? gi? i de democra? ia rom�neasc?. Tinerii intelectuali li se vor al? tură din acelea? i motive: erau gata s? �ncerce ceva cu totul nou. Viziunea maniheist? asupra lumii a Legiunii a putut duce �n timp

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1940, iar standardul de via?? era cu 33% p�n? la 64% mai sc? zut dec�ț cel din 1916. Standardul de via?? al Rom�niei era cel mai sc? zut din Balcani. Guvernul promulga moratorii tot mai avantajoase �n privin? a datoriilor ?? rănilor, dar aparatul represiv de colectare a taxelor ac? iona cu o cruzime pe care ? inuturile rom�ne? ți nu o cunoscuser? de pe vremea domniilor fanariote. Mul? i dintre cei s? răci au fost deposeda? i de averile lor care au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosol? nia lui, l? a atacat pe Iorga �n paginile ziarului �La Stampa�. Zingarelli nu punea mare pre? pe recuno? țin?? , identific�ndu? l clar pe Iorga cu pozi? ia oficial? a Rom�niei. B?d? răni de țeapă lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaser? (la ordinul personal al lui Mussolini) �n galeria rezervat? presei de la Liga Na? iunilor huiduindu? l pe Haile Selassie �n timpul discursului acestuia. Iorga nu s? a l? sat. I?a replicat lui Zingarelli

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]