11,520 matches
-
artiștilor demult duși), dând la o parte preocuparea tocită pentru iubire și acțiune, Ackroyd scrie un roman visător, care devine un gen în sine. Capitolele fără soț (ultimul e nouăsprezece) sunt scrise la persoana întâia, de către Timothy Harcombe. Ele își relatează viața pe scurt și acumulează mister după mister. Capitolele cu soț cuprind visele lui Tim în clipe de transă, când alunecă în trecut, muzică, literatură, pictură veche. Unul este un poem despre scriitori de demult, altul o prelegere de compoziție
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
capitolului anterior. Toate aceste vise sunt derutante, atașante, captivante, ele devenind supapa prin care năvălește lirismul lui Ackroyd. În al doilea capitol, Timothy își descrie copilăria cum o vedea el, ceea ce înseamnă că nu se elucidează misterul, doar ne e relatat. E fericit că nu merge la școala primară. Tatăl e un "profesor răbdător și conștiincios", care-l pune să studieze zilnic câte o pagină de istorie engleză, una de știință și alta din Shakespeare. Clement Harcombe rostește o mulțime de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen Desperado de a șoca lectura în toate chipurile posibile. E o povestire simplă, tradițională, cu urme clare de flux al conștiinței în modul cum sunt analizate perosnajele din interior, chiar dacă totul e relatat la persoana a treia, și fără multe incidente, lucru care ar trebui să ne dea de gândit. În poezie, Alan Brownjohn este, am putea spune, prototipul poetului Desperado, fiindcă scrie poeme albe. Acest roman despre aproape nimic, cel mult despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru Robyn, dar se transformă într-o iubire romantică neîmpărtășită (imaginară) pentru Vic, e narat la prezent, spre deosebire de restul romanului, care folosește relaxat trecutul. Din nefericire pentru Vic, prezentul ține doar câteva pagini, după care eroul e azvârlit în amărăciunea relatată la trecut, și care se concretizează în indiferența lui Robyn. Robyn recunoaște: "În noaptea aia chiar mi-a plăcut de el". Și pe bună dreptate, dar nici ea nu realizează încă de ce trebuie să-l aprecieze pe Vic. Diagnosticul ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experiență nefericită, iar în 1951 a fost acceptat la Central School of Speech and Drama. În 1949 a fost de două ori amendat, după ce a fost de două ori judecat, pentru că a refuzat să-și statisfacă stagiul militar. El însuși relatează de nenumărate ori întâmplarea, dând aceleași detalii, ceea ce denotă că incidentul devine emblematic pentru atitudinea lui protestatară de mai târziu: Puteam să intru la închisoare mi-am luat și periuța de dinți la proces dar magistratul a fost oarecum înțelegător
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
devreme sau mai târziu... Nu avem garanții că acesta o să aibă și carte de vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie, etc... Dorința de identificare e de înțeles dar nu poate fi întotdeauna îndeplinită. În 1999, The Guardian relatează o întâmplare hazlie și semnificativă pentru zgârcenia narativă a lui Harold Pinter: O doamnă i-a scris lui Harold Pinter cerându-i să-i explice The Birthday Party. "Iată ce nu înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fulgerului. Considerat semizeu, Asklepios a avut o educație complexă, în care magistrul său, centaurul Hiron i-a dezvăluit secretele taumaturgiei, ale plantelor vindecătoare și ale atâtor alte substanțe, prin diverse proceduri și combinații de produși. Poetul Pindar, în Pythica III - relatează că a înlesnit nașterea lui Asklepios, smulgându-l din focul pântecelui matern, de aceea mitul său stă sub semnul focului cosmic regenerator, purificator. Cultul său a fost introdus în Attica în secolul VI î.Chr. Antecedența sa pare a fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
menționează frecvent multe boli intestinale, sexuale, de ochi, de picioare. Acestora li se adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
I după Christos, inserează grupat date de medicină complexă; anatomie, fiziologie, patogenie embriologie, diagnostic, terapie etc. Medicina ayurvedică este creația preoților, înțelepților și vindecătorilor. O altă colecție, Sucrutasamitha cuprinde experiența chirurgicală și medicală de-a lungul timpului. Farmacopeea indiană este relatată în textul Bower (sec.IV î.Chr.), descoperit în Kashgar — Asia Centrală. Dacă medicina ayurvedică e mai medicală prin finalitatea sa, practicile yoga sunt mai unificatoare de trup și suflet, întro sinteză funcțională purificatoare global. Milenare prin trecutul lor, tehnicile yoga
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asupra capului muștei. Microscopul lui ROBERT HOOKE, realizare de maximă importanță pentru știință Specialiștii de la Bonham au descoperit întâmplător în 2005 un manuscris despre care se credea că a fost definitiv pierdut încă din secolul al XVIII-lea și care relatează nașterea științei moderne. Documentul, de maximă importanță (găsit într-un dulap dintr-o casă particulară din Hampshire, în timpul unei evaluări de rutină) valorează aproximativ un milion de lire sterline și este un rezumat al ședințelor susținute de Societatea Regală din
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Newton, în care cei doi discutau despre teoria gravitației universale sau despre sistemul solar. Pentru cei pasionați de știință este interesant să descopere paginile acoperite de Hooke, cu minuțiozitate și răbdare, cu un scris mărunt, cu mici diagrame și scheme, relatând emoția acestuia când a descoperit bacteriile mărite de microscop sau pasionantele dezbateri dintre el și Newton privind natura gravitației. Chiar dacă cei doi au ajuns să fie adversari înversunați, sunt memorabile cuvintele pe care Newton i le-a scris lui Hooke
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Regale din Londra. Această slujbă neplătită l-a familiarizat cu toate ramurile științei și i-a permis să-și sporească abilitățile experimentale. La ședința din 15 noiembrie 1657 Robert Hooke s-a prezentat cu primul microscop construit de el însuși, relatând cele observate de el cu ajutorul microscopului. În 1665 Robert Hooke și-a publicat lucrarea Micrographia. Folosind microscopul de concepție proprie, Hooke a furnizat descrieri detaliate ale țesuturilor, ale structurilor insectelor (ochiul muștei, metamorfoza larvei de țânțar, alte insecte), ale plantelor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
tradiții etnologice, prin expresii artistice în literatură, pictură, sculptură, arhitectură, muzică. O cuprinzătoare imagine a sexualității, cu variate semnificații, cu mari influențe asupra modelării comportamentelor umane, este oferită de mituri, acestea fiind realități culturale complexe, după cum precizează Mircea Eliade, ce relatează ce s-a petrecut în illo tempore, ceea ce au făcut ființele divine la începuturile Timpului, arată cum a ajuns să existe o realitate (cosmosul sau o parte a lui), explicația acestei realități. Miturile, aceste construcții spirituale, înfățișează sacralitatea absolută; ele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu celelalte, sunt beneficiarele sexului multiplu plătit. Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri Mitul, după Mircea Eliade, în Aspecte ale mitului, Sacru și profan, este o realitate culturală complexă ce relatează ceea ce s-a petrecut in illo tempore, înfățișează sacralitatea absolutului și manifestările sacrului în lume. Mitul concentrează adevăruri profunde despre existența supraomenească și omenească, oferă omului o viziune asupra lumii văzute și nevăzute, activități, modele morale, coduri de comportare în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
25, 26, 27, 28). Domnul a făgăduit că pământul cel pustiit va fi precum grădina Edenului iar cetățile ruinate vor fi din nou locuite. Templul se va reconstrui și hotarele vor fi sigure. Curtezane în Noul Testament Femeia păcătoasă. Despre ea relatează Evanghelia după Luca. Femeia, cu un trecut desfrânat, a venit în casa fariseului Simon, unde se afla Iisus. A adus cu sine un vas de alabastru cu mir de nard curat și l-a oferit lui Iisus. I-a spălat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis: Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lui, sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa, a fost de față la răstignirea Mântuitorului. În Evanghelia după Ioan se spune: Și stăteau lângă Crucea lui Iisus Mama Lui și sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa și Maria Magdalena. (19: 25). Relatează și Matei în Evanghelie: Și erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din Galileea pe Iisus, slujindu-L. Între care era și Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov, și a lui Iosi, și mama fiilor lui Zevedei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ioana și Maria lui Iacov și celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostolii acestea, se spune în Evanghelia după Luca (24: 10). Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus. Ea a dus ucenicilor vestea Învierii. În Evanghelia după Ioan se relatează minunea Învierii și faptul că Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus, că a dus vestea ucenicilor. Plângea lângă mormânt când Iisus i S-a arătat, zicând: "Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
monah, s-a căit, s-a rugat ca un coș cu merinde să-i ajungă toată viața și a plecat în pustiu. Aici au întâlnit-o pustnicii, era goală, acoperită de părul crescut, într-o peșteră. Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, relatează despre monahul Zosima care trăia într-o mânăstire din Palestina, că a plecat în pustiu să se desăvârșească în credință și în îndurarea lipsurilor. Într-o zi, a zărit o umbră de om, credea că este o ființă diavolească. Era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reprezenta pe Aphrodita, cele mai cunoscute statui au fost oferite templelor din Thespiai, Delphi, Alexandria din Caria, Cnidos aceasta din urmă, realizată aproximativ în anul 350, fiind deosebit de apreciată. Scriitorul Pausanias, istoric și geograf grec, autorul lucrării Descrierea Eladei, a relatat că a văzut statuia Aphroditei, sculptată în marmură, după modelul lui Phryne, în Templul lui Eros din Thespiai, locul de proveniență al modelului Phryne, de o frumusețe perfectă. Se spune că împăratul roman Nero a luat originalul care a dispărut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cleopatra și-a propus să ajungă la puternicul Cezar pentru a fi susținută să ocupe tronul egiptean și a uzat de o șiretenie. S-a înfășurat într-un covor ce era dăruit împăratului roman. Istoricii Dio Casius și Plutarh au relatat acest fapt și s-ar putea să fie adevărat. Cezar a încercat să medieze conflictul dintre cei doi frați vitregi și soți și a propus respectarea testamentului lui Ptolemeu al XII-lea. Potheinos, dușmanul Cleopatrei, ce înarmase flota în lupta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
atingerea scopurilor. Puternică, sentimentală și ambițioasă, a murit cu demnitate, refuzând să apară ca trofeu la Roma. Destinul reginei Egiptului, femeie fatală fără egal, a interesat istorici, filosofi, scriitori. Peste patruzeci și cinci de istorici romani, greci și bizantini au relatat despre regina Egiptului, doisprezece poeți i-au închinat versuri, cincizeci și șapte de retori, geografi, filosofi au făcut referiri cu privire la seducătoarea și ambițioasa regină. W. Shakespeare a creat cele mai expresive personaje din personalitățile istorice: Cezar, Antoniu, Cleopatra. Cea de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Siria. Tatăl ei a murit și mama cu cele trei fete și-au câștigat singure existența, strângând bani în urma spectacolelor stradale. Tânăra Theodora surprindea publicul stradal și incita cu fantezii sexuale exprimate în mediu intim dar și în public. Răutăcioșii relatau faptul că privitorii din Hipodrom se distrau când însoțitoarele aruncau boabe de orez peste ea sumar îmbrăcată iar gâștele le ciuguleau. Theodora a debutat ca dansatoare, ca actriță, a devenit curtezană. S-a logodit cu Uranios, conducător de care la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vrăjitoare thesaliană pentru a-l face să se întoarcă la ea. I-a făcut confidențe prietenei sale Bacchis (bacanta). Leaina (leoaica) este o cântăreață la citeră invitată la banchet și surprinsă de a fi ademenită de o lesbiană. I-a relatat prietenei sale detalii legate de această experiență. Demonassa (populara a tuturor, demos = popor) este curtezana ce, cu prețuri mici, este abordată de oameni simpli. Musarion este o curtezană îndrăgostită, romantică, dar neliniștită că își risipește mica avere pentru a-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]