12,084 matches
-
0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu fosele nazale și trompele lui Eustachio. Esofagul este un tub lung, dilatabil, paralel-dorsal față de trahee. Comunică în abdomen cu stomacul prin orificiul cardia
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
dispus în ansa duodenală și este format din corp și 2 procese: procesul stâng, lung și procesul drept, scurt. Are o culoare roz pală și un contur incizat. Canalul hepato-enteric se varsă în duoden. Sistemul respirator este alcătuit din cai respiratorii și plămăni. Căile respiratorii: narine, fose nazale, coane, faringe, laringe, trahee și bronhii extrapulmonare. Laringele este format dintr-un cartilaj cricoid, tiroid, aritenoid. Aici se găsesc corzile vocale cu rol în fonație. Traheea este formată din inele cartilaginoase incomplete dorsal
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
și este format din corp și 2 procese: procesul stâng, lung și procesul drept, scurt. Are o culoare roz pală și un contur incizat. Canalul hepato-enteric se varsă în duoden. Sistemul respirator este alcătuit din cai respiratorii și plămăni. Căile respiratorii: narine, fose nazale, coane, faringe, laringe, trahee și bronhii extrapulmonare. Laringele este format dintr-un cartilaj cricoid, tiroid, aritenoid. Aici se găsesc corzile vocale cu rol în fonație. Traheea este formată din inele cartilaginoase incomplete dorsal și se continuă cu
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
menhir, dolmen, cromleh." În acest capitol, autorul se întreabă, printre altele, de ce statuetele Dogu (din Prefectura Aomori) sau unele basoreliefuri din Guatemala înfățișează oameni îmbrăcați în costume de scafandru greu, pline de elemente tehnice inexplicabile (căști cu vizoare, mănuși, aparate respiratorii, cizme, etc.). O altă întrebare este de unde aveau oamenii acum 30.000 ani hărți stelare și calcule despre fazele Lunii, solstiții și echinocții, toate acestea fiind găsite gravate pe plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
cunoscută sub numele de PhTx3, care acționează ca un blocant al canalelor de calciu cu spectru larg: inhibă eliberarea glutamatului, absorbția de calciu și glutamatului de sinapsele neurale. La concentrații mortale, această neurotoxină cauzează pierderea controlului asupra mușchilor și difilcutăți respiratorii, ducând la paralizie și asfixiere. În plus, veninul provoacă dureri intense și inflamații din cauza efectului excitator asupra receptorilor serotoninei 5-HT4 a nervilor senzoriali. Aceasta stimulează sintetizarea de către nervii senzoriali anumitor neuropeptid, cum ar fi substanța P care transmite durerea în
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
servesc la schimbul gazos între organism și mediu, asigurând organismul cu oxigen, indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidului de carbon rezultat din oxidări. La mamifere și la om aparatul respirator este format din două categorii de organe: căile respiratorii și organele respiratorii - plămânii. Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit, inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
gazos între organism și mediu, asigurând organismul cu oxigen, indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidului de carbon rezultat din oxidări. La mamifere și la om aparatul respirator este format din două categorii de organe: căile respiratorii și organele respiratorii - plămânii. Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit, inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
și mediu, asigurând organismul cu oxigen, indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidului de carbon rezultat din oxidări. La mamifere și la om aparatul respirator este format din două categorii de organe: căile respiratorii și organele respiratorii - plămânii. Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit, inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi și a umezi
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
și bronhii de calibru diferit, inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Se deosebesc: "căile respiratorii superioare" (cavitatea nazală și faringele) și "căile respiratorii inferioare" (laringele, traheea și bronhiile). Plămânii au rolul cel mai important în respirație, la nivelul lor are loc "respirația pulmonară", schimbul gazos între organism și mediu realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Se deosebesc: "căile respiratorii superioare" (cavitatea nazală și faringele) și "căile respiratorii inferioare" (laringele, traheea și bronhiile). Plămânii au rolul cel mai important în respirație, la nivelul lor are loc "respirația pulmonară", schimbul gazos între organism și mediu realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare. Structura aparatului respirator este adaptată modului de viață
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
oligochete, hirudinee, platelminte, crustacei inferiori) nu au un aparat respirator diferențiat și schimburile gazoase au loc prin toată suprafața corpului (respirație cutanată), dar și la animalele care îl au, există o respirație cutanată, mai mult sau mai puțin importantă. Organele respiratorii diferențiate există la multe nevertebrate și la toate vertebratele. La animalele acvatice, ele sunt branhiile (la echinoderme, crustaceii superiori, polichete, majoritatea moluștelor, ciclostomi, pești); la cele terestre, ele sunt traheele (la insecte) și plămânii (la araneide, gasteropodele pulmonate, majoritatea vertebratelor
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
mediul se deosebesc 2 tipuri de respirație: respirația acvatică unde aparatul respirator este reprezentat prin branhii și respirația aeriană unde aparatul respirator este alcătuit dintr-un sistem de trahee ramificate și anastomozate (la insecte) sau din plămâni și din căile respiratorii (la vertebratele tetrapode). Respirația privită în totalitatea ei cuprinde două etape fundamentale: respirația externă (respirația pulmonară, branhială sau traheală), asigurată de aparatul respirator, și respirația internă (respirația tisulară) care se realizează la nivelul celulelor din organism. Aerul inspirat se deplasează
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
două etape fundamentale: respirația externă (respirația pulmonară, branhială sau traheală), asigurată de aparatul respirator, și respirația internă (respirația tisulară) care se realizează la nivelul celulelor din organism. Aerul inspirat se deplasează trecând pe rând prin: De reglarea și controlul funcției respiratorii sunt responsabile două zone ale trunchiului cerebral, și anume "medulla oblongata(bulbul rahidian)" și "puntea lui Varolio". Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează și
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează și circulația în sens invers a dioxidului de carbon produs de metabolismul celular. Componentele sistemului respirator sunt: căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele, laringele, traheea, bronhiile) și plămânii. Fosele nazale (nările), fac legătura între mediul extern și cavitatea nazală (mediul intern), Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții mențin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul inspirat. Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
cuprinde, în principal, respirația pulmonară și respirația celulară. Această etapă a respirației cuprinde două faze: pătrunderea aerului în plămâni (inspirația); eliminarea aerului din plămâni (expirația), care durează mai mult decât inspirația. Un om adult aflat în repaus execută 16 mișcări respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el crește în timpul activității musculare, al exercițiilor fizice etc. Respirațiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plămânii, neavând mușchi, urmează pasiv mișcările cutiei toracice. În timpul inspirației, volumul cutiei toracice crește
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
își micșorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul. Inspirația este, deci, faza activă a respirației, iar expirația este faza pasivă. Intrările și ieșirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilația pulmonară, care depinde de frecvența și profunzimea mișcărilor respiratorii. Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică etc. Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporție: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon și alte gaze în cantități foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
Astfel, acumularea de substanțe reziduale este mult mai lentă și nu există organe specializate de excreție. Plantele verzi care se dezvoltă în întuneric, sau plantele care nu conțin clorofilă, produc dioxid de carbon și apă sub formă de produse reziduale respiratorii. Dioxidul de carbon eliberat în timpul respirației este un produs al fotosintezei.Chiar și oxigenul poate fi considerat o substanță reziduală generată în timpul fotosintezei. Plantele se pot debarasa de excesul de apă prin procesul de transpirație. Substanțele reziduale pot fi depozitate
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
pacienții cu: - Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți - Insuficiență cardiacă sau antecedente de insuficiență cardiacă (stadiile NYHA de la I la IV) - Boală cronică sau acută, care ar putea determina hipoxie tisulară, cum ar fi insuficiență cardiacă sau respiratorie, infarct miocardic recent, șoc - Insuficiență hepatică - Intoxicație acută cu alcool, alcoolism - Cetoacidoză diabetică sau precomă diabetică - Insuficiență sau disfuncție renală (clearance-ul creatininei - Deshidratare - Infecție severă - Șoc - Administrare intravasculară de substanțe de contrast cu iod - Alăptare IV. Criterii de evaluare a
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]
-
1.1.4. Consultații de monitorizare activă prin plan de management integrat pe bază de programare, pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind: riscul cardiovascular înalt - HTA, dislipidemie și diabet zaharat tip 2; astmul bronșic; boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC; boala cronică de rinichi. 1.1.4.1. Consultațiile de monitorizare activă acoperă următoarele: a) Evaluarea inițială a cazului nou depistat în primul trimestru după luarea în evidență, episod ce poate include 3 consultații la medicul de familie
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
foarte înalt: SCORE 5 și/sau LDL-C 100 mg/dl și/sau TA 180/110, și/sau afectarea organelor țintă, și/sau boală renală și/sau prezența concomitentă a DZ și/sau /= 3 FRS 1.1.4.3. Managementul bolilor respiratorii cronice - astm bronșic și boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC: a. Evaluarea inițială a cazului nou depistat constă în: - stratificarea nivelului de severitate - întocmirea unui plan de management al pacientului cu caz nou confirmat și inițierea terapiei. Consultația în cadrul evaluării inițiale
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
100 mg/dl și/sau TA 180/110, și/sau afectarea organelor țintă, și/sau boală renală și/sau prezența concomitentă a DZ și/sau /= 3 FRS 1.1.4.3. Managementul bolilor respiratorii cronice - astm bronșic și boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC: a. Evaluarea inițială a cazului nou depistat constă în: - stratificarea nivelului de severitate - întocmirea unui plan de management al pacientului cu caz nou confirmat și inițierea terapiei. Consultația în cadrul evaluării inițiale cuprinde: - anamneză factori declanșatori, istoric personal și
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
dată de │inițiale a cazului nou; c.1.2) evaluarea inițială a cazului │3 consultații ce pot fi acordate într-un│5,5 puncte/consultație │ │nou de astm bronșic și boala cronică │interval de maxim 3 luni consecutive; │în cadrul evaluării │ │respiratorie obstructivă - BPOC │intervalul de 3 luni are ca dată de │inițiale a cazului nou; c.1.3) evaluarea inițială a cazului │3 consultații ce pot fi acordate într-un│5,5 puncte/consultație │ │nou de boală cronică de rinichi │interval
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
dată de │inițiale a cazului nou; d.1.2) evaluarea inițială a cazului │3 consultații ce pot fi acordate într-un│15,5 puncte/consultație│ │nou de astm bronșic și boala cronică │interval de maxim 3 luni consecutive; │în cadrul evaluării │ │respiratorie obstructivă - BPOC │intervalul de 3 luni are ca dată de │inițiale a cazului nou; d.1.3) evaluarea inițială a cazului │3 consultații ce pot fi acordate într-un│15,5 puncte/consultație│ │nou de boală cronică de rinichi │interval
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
asigurări sociale de sănătate. Articolul 17 La contractare furnizorul depune lista cu asigurații înscriși pe lista proprie a fiecărui medic de familie, aflați în evidență cu următoarele boli cronice: HTA, dislipidemie și diabet zaharat tip 2, astmul bronșic, boala cronică respiratorie obstructivă (BPOC) și boala cronică de rinichi, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 D la ordin. Lunar se raportează modificările intervenite/mișcarea lunară/intrări/ieșiri, utilizând formularele de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]