11,862 matches
-
tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Banatului (în versantul sudic al Munților Semenicului), în partea central sud-estică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Prigor, în nord-vestul satului Borlovenii Vechi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 5.028 ha. Aceasta este
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezintă un relief alcătuit din micașisturi, granite și granodiorite; cu versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Mehadia. Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Mehadia, în zona Dealurilor Banatului, în versantul sudic și sud-estic al Dealului Darnovacea, are o suprafață de 9
Valea Greațca () [Corola-website/Science/325833_a_327162]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Mehadia. Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Mehadia, în zona Dealurilor Banatului, în versantul sudic și sud-estic al Dealului Darnovacea, are o suprafață de 9 ha, și reprezintă un "sill" constituit dintr-un zăcământ de "riodacit" format din rocă vulcanică
Valea Greațca () [Corola-website/Science/325833_a_327162]
-
este un monument al naturii (categoria III IUCN) cu statut de rezervație geologică, ce este situat pe raza comunei Mânzălești din județul Buzău, la confluența râului Slănic cu pârâul Jgheab. Se ajunge folosind drumul asfaltat de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de
Piatra Albă „La Grunj” () [Corola-website/Science/325850_a_327179]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Aninei (grupare montană ce aparține Munților Banatului), în partea centrală a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ estic al orașului Anina. Rezervația naturală a
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Aninei (grupare montană ce aparține Munților Banatului), în partea centrală a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ estic al orașului Anina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este inclusă
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Moldovița, Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul, Complexul muzeal Ciprian Porumbescu - Stupca, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Dragomirna, Atelierul și muzeul ouălor încondeiate Vama, Cimitirul Eroilor Vama, Cordul secular Slătioara, "Pietrele Doamnei" din Masivul Rarău, Salina Cacica, Ceramica neagră - Marginea, Herghelia și Rezervația naturală de la Lucina, Muzeul "Arta Lemnului" din municipiul Câmpulung Moldovenesc. Exploatând cu perseverență potențialul turistic extraordinar al zonei, în Vama se organizeaza anual, în septembrie, "Festivalul Hribului", manifestare ce dorește să prezinte obiceiurile, produsele tradiționale și structurile de cazare din
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
2 decembrie 2010, reprezintă o arie cu luciu de apă (cca. 700 ha.) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege. În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară "Cefa" și ariei de protecție specială avifaunistică "Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani". prezintă o arie
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în ramura nordică a Munților Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în sud-estul județului Bihor (în apropierea graniței cu
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în ramura nordică a Munților Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în sud-estul județului Bihor (în apropierea graniței cu județul Cluj), pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județele Mureș și Suceava), în partea vestică a satului Colibița, în
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra salamandra"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis") sau buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și se află în bazinul superior al Someșului Cald (la altitudinea de 1.400 m), în extremitatea vestică
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și se află în bazinul superior al Someșului Cald (la altitudinea de 1.400 m), în extremitatea vestică a județului Cluj aproape de limita teritorială cu județul Bihor, pe teritoriul vestic al satului Mărgău. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele scalenoedrice de calcit (cele mai mari din lume formate în mediu subteran), a căror dimensiuni ating 80 cm lungime și au peste 30 kg în greutate (Onac, 1992). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip avifaunistic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Fizeșu Gherlii. Aria naturală aflată în partea nord-estică a județului Cluj (în Câmpia Fizeșului) și cea vestică a satului Săcălaia (în locul numit "Valea Bontului"), lângă drumul județean
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Fizeșu Gherlii. Aria naturală aflată în partea nord-estică a județului Cluj (în Câmpia Fizeșului) și cea vestică a satului Săcălaia (în locul numit "Valea Bontului"), lângă drumul județean (DJ109D) care leagă satul Sic de Bonț. Rezervația naturală (înființată în anul 1966) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]