12,131 matches
-
în final, la toasturi: pentru regina Olandei, pentru președintele României, pentru secretarul general al ONU, pentru pace... La închinarea în sănătatea Reginei Juliana, stareța s-a uitat la mine întrebător și eu i-am spus: "Maică, dacă nu închini, se supără oaspeții, e Regina lor". Maica a făcut un gest de "fie" și a băut paharul. Întrebarea s-a repetat când s-a închinat pentru Ceaușescu, eu argumentând: "Maică, poate cu Regina o mai scăldăm, cu al nostru n-ai cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
individuale pe care Biroul Organizației de Bază le-a avut cu Săvescu Alin, acesta a arătat că discuțiile și neînțelegerile din cadrul Ambasadei de la Santiago de Chile s-au datorat următoarelor: tovarășul..., fost însărcinat cu afaceri până la venirea acestuia, a fost supărat că el a venit și i-a luat postul. atât..., cât și..., șeful agenției economice nu erau obișnuiți cu o activitate intensă, pe care Săvescu Alin a căutat să o impună. El a precizat că, după plecarea sa, cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se leagă de viața acelor locuri și oameni, care vrând, nevrând au fost în permanență legați de tot și toate ce se petreceau, la acea vreme, de evenimentele țării, simțite și trăite și pe Valea Jijia. Sper să nu se supere cititorii acestor amintiri dacă voi zăbovi mai mult asupra râurilor din estul țării și implicit a județelor cu oamenii din ele, deși nu le strică cu nimic dacă unele lucruri vor fi reamintite. Vreau să aduc mulțumirile mele locuitorilor din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atenți la mișcările frontului și dacă, Doamne ferește, va fi cazul de evacuare, s-o facă fără ezitare, că aici va fi o zonă de teatru de război și va fi destul de greu de suportat. A doua zi s-au despărțit, supărați de tot ce se întâmplă în țară, dar cu speranța că vor trece toate relele și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
toți speră în crezul individual și al grupării din care face parte: cei de la putere caută consolidarea poziției câștigate și își pun nădejdea în U.R.S.S., ceilalți speră să vină americanii. Pe lângă rănile, nelecuite încă, ale războiului, Sfânta Natură se supără foarte tare pe cei ce locuiesc între Siret și Prut trimițând o secetă cumplită cum n-a mai fost, de pe timpul lui Papură vodă, secetă activată tot în Moldova. Din cauza secetei oamenii au mâncat tot felul de buruieni, dacă le
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de cca.două hectare, intră ca goard la primărie, se înscrie în P.M.R. și cu timpul ajunge „viciu”, după cum se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cinci continente, și participa activ în peste 70 de organizații internaționale cu caracter economic și tehnico-științific fiind membră a C.A.E.R. în cadrul acestei Comisii s-a iscat o neînțelegere între Dubcek, președintele Cehoslovaciei, și Moscova. Uniunea Sovietică s a supărat pe Dubcek și Kremlinul hotărăște, împreună cu toate statele membre a Pactului de la Varșovia, exclusiv R.S.R., să ocupe Cehoslovacia. Tov N. Ceaușescu, pe lângă faptul că a refuzat să ia parte armată la acest act rușinos, mai mult, aduce critici Moscovei și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii de la cele două mari intreprinderi s-au supărat tare și și-au cerut salariile neachitate pe două luni. Pentru îndrăzneala lor, guvernul emite ordinul 2.600 care prevedea măsuri speciale pentru apărarea statului și s-au efectuat o serie de arestări din cadrul personalului din acele unități, precum și un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dizidenții adresează o scrisoare prin care arată dictatura ceaușistă instaurată în R.S.R. și o difuzează prin radiou, postul „Europa Liberă”, ca și luarea de cuvânt a M. S. regelui Mihai prin televiziunea „Panorama” din R. Ungaria și toate acestea îi supără grozav pe soții Ceaușescu și implicit pe toți din conducere. În iulie, la Moscova are loc întâlnirea membrilor din Pactul de la Varșovia și printre altele, Gorbaciov îndeamnă pe cei prezenți să și rezolve problemele naționalităților, după cum consideră fiecare în statul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se leagă de viața acelor locuri și oameni, care vrând, nevrând au fost în permanență legați de tot și toate ce se petreceau, la acea vreme, de evenimentele țării, simțite și trăite și pe Valea Jijia. Sper să nu se supere cititorii acestor amintiri dacă voi zăbovi mai mult asupra râurilor din estul țării și implicit a județelor cu oamenii din ele, deși nu le strică cu nimic dacă unele lucruri vor fi reamintite. Vreau să aduc mulțumirile mele locuitorilor din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atenți la mișcările frontului și dacă, Doamne ferește, va fi cazul de evacuare, s-o facă fără ezitare, că aici va fi o zonă de teatru de război și va fi destul de greu de suportat. A doua zi s-au despărțit, supărați de tot ce se întâmplă în țară, dar cu speranța că vor trece toate relele și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
toți speră în crezul individual și al grupării din care face parte: cei de la putere caută consolidarea poziției câștigate și își pun nădejdea în U.R.S.S., ceilalți speră să vină americanii. Pe lângă rănile, nelecuite încă, ale războiului, Sfânta Natură se supără foarte tare pe cei ce locuiesc între Siret și Prut trimițând o secetă cumplită cum n-a mai fost, de pe timpul lui Papură vodă, secetă activată tot în Moldova. Din cauza secetei oamenii au mâncat tot felul de buruieni, dacă le
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de cca.două hectare, intră ca goard la primărie, se înscrie în P.M.R. și cu timpul ajunge „viciu”, după cum se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cinci continente, și participa activ în peste 70 de organizații internaționale cu caracter economic și tehnico-științific fiind membră a C.A.E.R. în cadrul acestei Comisii s-a iscat o neînțelegere între Dubcek, președintele Cehoslovaciei, și Moscova. Uniunea Sovietică s a supărat pe Dubcek și Kremlinul hotărăște, împreună cu toate statele membre a Pactului de la Varșovia, exclusiv R.S.R., să ocupe Cehoslovacia. Tov N. Ceaușescu, pe lângă faptul că a refuzat să ia parte armată la acest act rușinos, mai mult, aduce critici Moscovei și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii de la cele două mari intreprinderi s-au supărat tare și și-au cerut salariile neachitate pe două luni. Pentru îndrăzneala lor, guvernul emite ordinul 2.600 care prevedea măsuri speciale pentru apărarea statului și s-au efectuat o serie de arestări din cadrul personalului din acele unități, precum și un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dizidenții adresează o scrisoare prin care arată dictatura ceaușistă instaurată în R.S.R. și o difuzează prin radiou, postul „Europa Liberă”, ca și luarea de cuvânt a M. S. regelui Mihai prin televiziunea „Panorama” din R. Ungaria și toate acestea îi supără grozav pe soții Ceaușescu și implicit pe toți din conducere. În iulie, la Moscova are loc întâlnirea membrilor din Pactul de la Varșovia și printre altele, Gorbaciov îndeamnă pe cei prezenți să și rezolve problemele naționalităților, după cum consideră fiecare în statul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lui și noi; de aceea trebuia să fim jertfiți. Cu firea sa, Îmi Închipui că nu se putea gândi altfel. Dar deseori când vorbeam Împreună, Regele și Eu, ne spuneam: Carp cel puțin trăiește după convingerile sale; nu te poți supăra pe el,... am păstrat totuși un colț din inima Mea pentru bătrânul, cinstitul gentleman, care mi-a spus În viață deseori adevăruri”. Într-un articol din Presa (25 iunie 1919) se spunea „ni se pare că a dispărut o ființă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de toate detaliile unui șurub. * Credeam că îl cunosc foarte bine, că nu mai are surprize pentru mine. Mă gândeam că simțul umorului m-a apropiat de dânsul, rezolvând neînțelegerile care, oricum, se strecoară între doi amici. Nu m-am supărat prea tare când mi-a turnat ulei în borcanul de expansiune al mașinii de s-au aprins, deodată, mai multe lumini de semnalizare, pentru că am înțeles că intenția lui Vasile a fost bună și îmi venea și mie să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
foarte mult. Așa că, m-am trezit și eu râzând împreună cu dânsul, bucuros că, până la urmă, nu au fost cine știe ce pagube. Dar, deși i-am explicat, repetat, când cu binișorul, când mai puțin politicos, am reușit să-l fac să se supere el pe mine: "Măi omule, mi-a spus el indignat, dacă era borcanul pe jumătate gol, cine să-l umple? Să-l las gol?". Și, protestând, m-a părăsit, nemulțumit, țipând că eu nu mă pricep. "Ce, era să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în liceu, și "de an" în facultate. Avem atâtea amintiri comune, încât suntem, fiecare în felul său, produsul acestui trecut comun. Victor avea dreptul să mă mustre pentru lenea mea "poștală", dar, desigur, cuvintele lui de dojană m-ar fi supărat, pentru că adevărul supără foarte mult. Dar Victor a trecut direct la subiect, un subiect care mi-a amintit o vorbă a lui Săhleanu: despre întâmplări întâmplătoare și întâmplări neîntâmplătoare. Scrisoarea lui Victor este o întâmplare neîntâmplătoare, are un sens ascuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de an" în facultate. Avem atâtea amintiri comune, încât suntem, fiecare în felul său, produsul acestui trecut comun. Victor avea dreptul să mă mustre pentru lenea mea "poștală", dar, desigur, cuvintele lui de dojană m-ar fi supărat, pentru că adevărul supără foarte mult. Dar Victor a trecut direct la subiect, un subiect care mi-a amintit o vorbă a lui Săhleanu: despre întâmplări întâmplătoare și întâmplări neîntâmplătoare. Scrisoarea lui Victor este o întâmplare neîntâmplătoare, are un sens ascuns, chiar tulburător, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rupea inima, dar el îmi face semn să mă aplec și îmi spune hârâit, în șoaptă, la ureche, că nu, nu are voie, el se ține, că nevastă-sa nu are nici un ban de înmormântare, nu se poate s-o supere", așa mi-a spus. L-am salutat, tăcut, pe candidatul neprezentat la examenul final al vieții și m-am îndreptat spre capătul cu cișmeaua de unde se auzea, foarte clar, circulația tramvaielor. Ce mai oameni ciudați pe Strada Zorelelor, m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și nu se grăbea, au devenit, foarte explicit, melodia "Tatăl nostru". Încet, încet, Burcea nu se mai desprindea de trompetă; devenise chiar enervant cu "Tatăl nostru" cântat la trompetă. Câte unul striga la el să înceteze exercițiul. Dar eu nu mă puteam supăra, pentru că l-am surprins odată, după ce executase corect melodia, cu ochii în lacrimi... Nu știu cine îi mai cântase din trompetă lui Dumnezeu "Tatăl nostru"... * A dus-o tot așa; cânta ușor un "Tatăl nostru" cu rezonanțe metalice, ca o chemare disperată, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]