11,919 matches
-
accentul iluminist pus pe comportamentul rațional, pe abilitatea tehnologică și pe utilitarismul pragmatic, aceștia au reușit să supraviețuiască și să traiască după cum arată credința lor. Noua noțiune de eficiență era foarte potrivită pentru temperamentul unic american, care punea accentul pe teologia Reformei și știința iluministă. Eficiența este o modalitate rațională de Îmbunătățire continuă a productivității cu ajutorul tehnologiei. Cu cât o persoană devine mai eficientă, cu atât este mai sigur ca aceasta Își Îmbunătățește situația și totul este făcut pentru gloria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
posesiunile sale materiale. Să comparăm viața omului medieval cu cea a urmașilor săi moderni. În mai puțin de cincisprezece generații, au avut loc schimbări fundamentale. Valorile spirituale au fost Înlocuite În mare măsură cu valori materiale. Ideologia a luat locul teologiei, credința a fost detronată și Înlocuită de raționament. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât progresul. Sarcinile și rutina zilnică au fost Înlocuite de job-uri, iar creativitatea a devenit mai puțin importantă decât productivitatea. Locul a degenerat În locație
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale și Îi admonestau pe coreligionarii lor, afirmând că preoții erau ființe umane imperfecte, ca și restul lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai apoi compromisă de Îndoielile lor profunde despre perfectibilitatea ființei umane și inevitabilitatea că forțele neîngrădite ale pieței vor duce În mod automat la progres material nelimitat pentru toți. Așadar, americanii au devenit nu numai cei mai entuziaști discipoli ai teologiei Reformei Protestante și cei mai ardenți suporteri ai ideologiei iluministe, ci și susținătorii cei mai Înfocați ai autonomiei individului. Datorită atât Îndelungatei lor istorii trăite În spații mai restrânse și mai dens populate, cât și a modului de viață comunal
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noțiunea de cetățenie să fie extinsă și În alte regiuni ale lumii În secolul XXI, sau va rămâne o curiozitate europeană? Succesul visului european va depinde atât de iscusința politicienilor, cât și de psihologia umană. Vechiul vis american, bazat pe teologia Reformei și filosofia iluministă și-a datorat succesul, Într-o mare măsură, fuzionării eficiente Între drepturile de proprietate, piețelor și guvernării statului-națiune. Drepturile de proprietate au făcut posibile relații de piață predictibile. Statele-națiune, la rândul lor, erau mijloacele de reglementare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
postmodernă În care metanarațiunile sunt văzute cu suspiciune, orice discuție despre moralitatea universală va fi probabil văzută cu o teamă nervoasă. Postmodernismul este o reacție la ideea iluministă că „one container fits all”, indiferent dacă acel container este o anumită teologie sau ideologie. Dar nu sunt drepturile universale ale omului o metanarațiune? Calificativul universal sugerează cu siguranță acest lucru. Drepturile nu pot există fără coduri de comportament care să le Însoțească. Astfel Încât dacă drepturile sunt universale, atunci, de asemenea, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți 19 8 12 15 1 4 Altele 38 39 32 1 17 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola Orice biserică este un spațiu viu al comuniunii omului cu Dumnezeu și al trăirii în dimensiunea veșniciei. Inițial mănăstire de maici (sec. XVI-XIX), apoi de călugări (1803-1886) și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și de consolidarea și de restaurarea ei. Monument istoric de prim rang, înscris în Lista Patrimoniului Național, cu nr. 1563/1955, biserica "Schimbarea la Față" s-a păstrat, cu unele neînsemnate transformări, suferite în secolele XVII-XIX. Odată însă cu înființarea Seminarului de Teologie, noile necesități au cerut extinderea spațiului bisericii, ceea ce s-a și făcut pe latura de vest, cu o adăugire, pe vechiul pridvor deschis, de aproximativ 10 m, adică spațiul actualului pronaos, pe care dorim să-l menționăm în continuare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar păstrate ca mărturie, exact pe locurile vechi inițiale, și indicate ca contur prin martorii existenți acum pe zidurile laterale exterioare, la nord și la sud (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.16). 3. Tot cu ocazia înființării Seminarului de Teologie (1803), în dreptul ușii de sud a Sf. Altar, s-a ridicat o construcție adăugată acoperită prin prelungirea acoperișului vechi, numită tradițional "clisiarniță" sau "veșmântar", un spațiu de aproximativ 10 m2, cu destinația pentru păstrarea veșmintelor preoțești, a vaselor liturgice și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Acesta este momentul istoric când, de fapt, biserica ștefaniană, ctitorie a lui Alexandru Lăpușneanu, a fost esențial modificată la începutul secolului al XIX-lea, la inițiativa și sub îndrumarea Mitropolitul Veniamin Costachi, cu ocazia înființării aici a vestitului Seminar de Teologie "Seminaria Veniamina". Atotputernicia mitropolitului de atunci a făcut posibile intervenții, cel puțin tot atât de grave, și asupra altor monumente de maximă importanță din epocă, folosindu-l ca specialist pe renumitul arhitect fracez Leconte de Nouit, așa cum este binecunoscută modificarea de arhitectură
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și al culturii, biserica a devenit gazda unor activități binevenite atât pentru bolnavi, cât și pentru ceilalți credincioși: prelegeri și discuții pe diverse teme; concerte religioase; diferite activități caritative și misionare. (Acest studiu monografic privind monumentul, biserica, mănăstirea, Seminarul de Teologie și lăcașul de cult Socola, actualmente în incinta Spitalului Socola, s-a întocmit de către preotul de caritate, protosinghel Iustin Neagu, preot deservent al Sfântului locaș și al bolnavilor spitalului, la cererea conducerii administrative, a managerului prof. dr. Călin Scripcaru și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Brăescu și P. Zosin, nu vom găsi acest punct de vedere modern care îl apropie pe Lukaszewski de orientarea psihiatrică actuală. El dovedește aceeași înțelegere evoluată a psihiatriei și atunci când observă: "Cât timp psihiatria era subordonată psihologiei, filozofiei și chiar teologiei, nu puteam avea încredere în ea. Astăzi însă a devenit o știință independentă, o știință reală, care ocupă cel dintâi rang în științele medicale, fiindcă și-a luat de obiect cercetarea și cunoștința funcțiilor psihice". Lukaszewski insistă asupra necesității instituirii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109 IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
toate menajamentele de care-i în stare) Păi..., părinte, să mă iertați... da... chestiile astea... nu prea au de-a face cu filologia... și, așa cum spuneți dumneavoastră că toate de la Domnul Dumnezeu vin..., au de-a face mai mult cu... teologia... Preotul: Așa?! Da tu parcă făceai gropi...! Groparul: Da, părinte, fac gropi. Preotul: ...Și-n timp ce sapi gropi, faci filosofie... Groparul: De fapt..., mai mult cînd le-astup... Preotul: (asudat) Bine, măi Ionică... Apoi noi am plecat... Octav: (după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cuvânt introductiv Rememorez cu bucurie momentul când domnul profesor Cristian Dumea s-a prezentat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, în dorința de a începe școala doctorală, după studii în filosofie, teologie și muzică absolvite în Italia. Încă din 1996, domnul Cristian Dumea s-a făcut cunoscut ca organist la Longiano-Cesena, San Francesco din Bologna, San Francesco din Assisi și Colegiul Internațional Seraphicum din Roma. A cântat muzică liturgică în formații corale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Solesmes, în Sailer, episcopul de Ratisbona și în Newman, din Anglia, exponenții ei cei mai prestigioși. Trăsăturile Mișcării liturgice erau: recunoașterea tradiției și menținerea legăturii cu aceasta, reîntoarcerea la izvoarele credinței, adică la Sfânta Scriptură, interpretată în sensul tradițional al teologiei Sfinților Părinți, și fidelitatea absolută față de magisteriul bisericii. Nu este greu de recunoscut că cecilianismul a fost influențat de estetica, filozofia și arta romantică. Acest curent găsește în trecutul îndepărtat un mare număr de modele prețioase pe care le privește
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
religioase, dar trebuie să fie cultivate de fiecare popor potrivit cu caracterul lui, cu tradiția și istoria lui, „iar la noi toate acestea ne îndreaptă spre apus. În felul acesta, Universitatea din Iași, cu cele două facultăți ce are la Chișinău (Teologie și Științe Agricole, înființate în 1926 și, respectiv, în 1933 - n. ns., I. A.) este, în acest colț sud-estic al Europei, bastionul, focarul cel mai înaintat al culturii europene concepute în sens vest-european”. Apartenența la Europa, la „marea clădire a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în paguba culturii noastre naționale. Tot acolo au rămas două mitropolii românești, una la Cernăuți și alta la Chișinău, două episcopii istorice la Ismail și Hotin, precum și trei așezăminte de înaltă învățătură și anume Universitatea Carolina din Cernăuți, Facultățile de Teologie și Agricultură din Chișinău. La aceasta se mai adaugă și sutele de școale primare, secundare și profesionale pentru răspândirea și luminarea populațiunii românești, care, ajunsă sub ocupațiune străină, este amenințată să rămână fără învățătură în limba sa maternă. Iată pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce iubește pe Dumnezeu iubește și pe aproapele său - este rădăcina vieții morale creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se îndreaptă toate. Cel ce iubește pe Dumnezeu împlinește toate poruncile Lui. Cel ce iubește pe aproapele său împlinește legea, adică nu face rău aproapelui său, ci îi face bine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o creștere în iubire. Cine împlinește poruncile, acela nu numai că manifestă iubirea ce o are, ci progresează în iubire. Astfel, pe de o parte, împlinirea legii apare ca un fruct al iubirii <footnote id="2"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe de altă parte, ca mijloc sau cale pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unei incursiuni în timp și anume în vremea copilăriei mele când deprindeam și deslușeam alături de părinți și de bunici, taina credinței. M-am regăsit, deseori, în anii în care aprofundam această credință în mod sistematic, ca studentă a Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloaie” din Iași, unde am întâlnit profesori care au avut darul de a ne forma ca pe niște Apostoli, care aveau în timp să transforme catedra în amvon. Un simbol de recunoștință pentru toată strădania de atunci, din vremea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care trăiește o nouă tragedie - moartea fiicei sale, provocată de un bombardament al avionelor germane -, sub titlul Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri (1921). Mai tipărește acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
insuficienți), ci trebuie să cunoaștem detaliat și relațiile exterioare Școlii. Merită studiată relația Școlii gustiene cu Biserica Ortodoxă Română, nu doar fiindcă manifestările spirituale au fost organic implicate În practica cercetării, ci și deoarece comportamentul clerului ortodox, de la studenții de la teologie și preotul satului, implicat În campanii monografice, și până la vârfurile BOR au fost permanente. Ar fi extrem de instructiv dacă acest raport l-am studia În diferitele sale etape și la diverse niveluri. Nu se știe mai nimic despre relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
PINTEA, Ioan (26.X.1961, Runcu Salvei, j. Bistrița-Năsăud), poet și eseist. Este fiul Floarei (n. Dâncu) și al lui Anchidim Pintea, țărani. Urmează liceul la Beclean (1975-1980) și Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția teologie pastorală, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1994). Profesează, succesiv, ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Bistrița (1984-1990), director la Centrul Județean pentru Conservarea și Valorificarea Creației Populare Bistrița-Năsăud, iar din 2002 ca șef de serviciu la Centrul Județean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
PINTEA, Ioan (26.X.1961, Runcu Salvei, j. Bistrița-Năsăud), poet și eseist. Este fiul Floarei (n. Dâncu) și al lui Anchidim Pintea, țărani. Urmează liceul la Beclean (1975-1980) și Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția teologie pastorală, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1994). Profesează, succesiv, ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Bistrița (1984-1990), director la Centrul Județean pentru Conservarea și Valorificarea Creației Populare Bistrița-Năsăud, iar din 2002 ca șef de serviciu la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]