14,383 matches
-
mereu va exista cel puțin o oarecare întârziere. De aceea, registrele permanente, modificate periodic sau în anumite momente prestabilite (de exemplu, înainte de alegeri) sunt mai eficiente și în final mai puțin costisitoare decât registrele create periodic de la zero. Țările europene tind să aibă registre permanente, dar în Statele Unite s-a păstrat forma registrului periodic, datorită faptului că perioadele de înregistrare au un efect mobilizator. Existența unui registru implică un loc de votare, mai concret, o secție de votare. Acest fapt introduce
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mod pe celelalte liste. Acest sistem este mai aproape de proporționalitate decât sistemul celor mai mari resturi, dar favorizează tot partidele mari, deoarece, odată ce numărul de voturi ale unui partid mare este împărțit succesiv la seria de numere întregi, distanța absolută tinde automat să se diminueze numărul de voturi suplimentare necesare pentru a obține locul al cincilea sau al șaselea este așadar mai mic decât numărul necesar pentru a obține locul al doilea sau al treilea. Pentru a remedia această situație, țările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în district, cu atât rezultatul este mai puțin proporțional. Alte sisteme electorale au efecte intermediare, deoarece pot exista înțelegeri între partide (sistemul în două tururi), sau alegătorii pot manifesta preferințe diferite (votul alternativ), sau pentru că sistemul celor mai mari resturi tinde să favorizeze partidele mai mici pe măsură ce numărul mandatelor în fiecare district crește. Pe de altă parte, între districte, sistemele electorale au rezultate diferite dacă numărul voturilor pe fiecare mandat variază semnificativ de la un district la altul. Partidele care beneficiază de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
durat doar perioade mici de timp în afara regiunii atlantice. În plus, acolo unde partidele nu sunt legitime de masă, chiar dacă au existat un timp îndelungat, condițiile competiției sunt de așa natură încât efectele automate ale sistemelor electorale în decursul timpului tind să fie minimizate. Un exemplu de posibil impact îl constituie problema "naționalizării" partidelor. Așa cum s-a discutat, întrucât districtele mari sunt o premisă a reprezentării proporționale, "naționalizarea" confruntării se face mai curând de RP decât de sistemul majoritar uninominal. Într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dacă nu aparțin unui partid care obține cel puțin 20 procente din voturi, cu excepția situației în care acești candidați au adepți personali localizați într-un district dat. Acest lucru se poate întâmpla, dar este un fapt rar acolo unde partidele tind să fie naționale. Același lucru s-a întâmplat în Spania o dată cu revenirea democrației la jumătatea anilor 1970. Irlanda a adoptat VUT, iar Spania, sistemul reprezentării proporționale pe liste. Totuși, rezultatul este similar în aceea că fără să trebuiască să introducă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidelor majore este inegală, iar numărul partidelor semnificative este mare. Se poate întâmpla așadar ca sistemul uninominal cu majoritate simplă, într-un tur să nu fie cel care "cauzează" un sistem bipartidist, ci mai degrabă doar țările în care partidele tind în mod firesc să fie egale pot tolera acest sistem electoral. În celelalte, sistemul uninominal cu majoritate simplă, într-un tur este de obicei privit ca profund nedrept. Singurele țări care l-au menținut fără să aibă un sistem de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
argumente au fost înaintate în mod tradițional împotriva participării populare directe: * Se susține că liderii autoritari începând cu Napoleon și terminând cu unii conducători contemporani au abuzat de aceste proceduri: referendumurile se transformă în plebiscite. * Se susține și că referendumurile tind să fie conservatoare sau negative: exemplele australiene și elvețiene vin în sprijinul acestei afirmații (Livingston, 1956: 116-28; 183-98). Creșterea folosirii referendumurilor În ciuda acestor critici, tehnica referendumului a ajuns să fie folosită din ce în ce mai mult în Europa Occidentală începând cu anii 1950
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că țările se îndreaptă spre o nouă situație în care forțele politice sunt fărâmițate, iar ca rezultat luarea deciziilor la nivel național devine foarte complexă. Dimpotrivă, în rândul sistemelor cu un singur partid, diminuarea sprijinului pentru partidul care deține controlul tinde să fie privită ca începutul unei deschideri spre pluralism, și astfel ca o ameliorare a proceselor de luare a deciziilor în aceste țări. Numărul sistemelor cu un singur partid este într-adevăr în puternică scădere până la jumătatea anilor '90, din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au preocupat prea mult de alte aspecte ale rolului partidelor nu au fost nerăbdători să vadă organizațiile create de ei sau moștenite de la predecesorii lor implicându-se prea mult în procesul de luare a deciziilor. O astfel de implicare ar tinde în mod natural să diminueze influența liderilor și poate duce prin urmare mai curând spre reprezentare decât spre mobilizare. Doar în lumea comunistă, partidele cu un caracter "progresist" au fost suficient de bine structurate și controlate de o elită fidelă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ideal și realitate? Un preambul este poate cea mai bună cale de a garanta pătrunderea treptată a ideilor fundamentale în societate. Principiile sunt menționate, dar se sugerează și faptul că declarația acestor principii nu face parte integrantă din constituție. Preambulurile tind astfel să fie atât exerciții de socializare, cât și prevederi legale. Prin deplasarea spre noi domenii politice, declarațiile drepturilor au extins domeniul constituțiilor. Aceasta a dus la intensificarea dificultăților de implementare, dar și la o creștere treptată conștientizării cetățenilor privind
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
excesive" sau înclinația către stânga a autorităților locale au sporit adesea centralizarea este cazul conservatorilor britanici în anii '80. Așadar, în ansamblu există o relație între ideologie, gradul de acceptare a regimului și centralizare. Regimurile liberale care sunt ușor acceptate tind spre descentralizare. Regimurile autoritare promovează de obicei centralizarea, cu excepția situației când sunt atât de bine acceptate și atât de tradiționale încât nu își propun să își pună o nouă amprentă asupra țării. Majoritatea sistemelor autoritare și acele sisteme liberale care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
regional și local (o configurație cunoscută în franceză sub numele de déconcentration). Aceste agenții din teritoriu au rolul de a fi mai apropiate de populație, dar în același timp "ajută" și supraveghează autoritățile locale. În asemenea situații, organizarea de stat tinde să se perpetueze. Funcționarii publici ai statului nu sunt nerăbdători să își piardă slujbele, așadar orice reformă care are loc nu se va atinge de locul lor de muncă. Reprezentanții autorităților locale și chiar cetățenii sunt obișnuiți cu agențiile de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul constituțional care se consideră că aduce cel mai înalt grad de descentralizare este federalismul. Acesta ar fi "intermediar" între confederații (unde domină unitățile componente) și statele unitare (unde domină centrul). Cel puțin în forma
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezmembrării. Având în vedere numeroasele situații din lumea contemporană, ar trebui să căutăm o varietate de soluții și să urmărim o evoluție continuă a modelelor care au fost propuse până acum. Bibliografie suplimentară Scrierile privind federalismul sunt numeroase, deși majoritatea tind să aibă un specific juridic. În plus, acesta nu apare în general asociat cu descentralizarea și nici nu este analizat pe această bază un autor care face acest lucru este T. Fleiner Gerster în Federalism and Decentralization (1987). O descriere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în statele comuniste, cu excepția celor federale. Căderea comunismului a dus la restabilirea camerelor superioare în unele țări (precum Polonia), dar nu în toate. În afară de federalism, unul din factorii care par să justifice existența acestora ține de demografie țările mai populate tind să aibă camere superioare. În linii generale, necesitatea existenței unei camere superioare în prezent este prin urmare îndoielnică, cu excepția țărilor în care există clivaje geografice puternice (de aici valoarea lor într-un context federal) (Matthews, 1960; Blondel, 1973: 32-5). Dimensiunea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vârstă mijlocie, deși în forurile legislative africane sunt mai tineri decât în America Latină sau în Vest. Aceasta înseamnă că, în general, reprezentanții sunt aleși doar după ce au deținut o altă slujbă, adesea pentru mult timp (Blondel, 1973: 17-20) Profesia respectivă tinde să fie asociată clasei mijlocii. Există puțini fermieri, în special în lumea a treia, deși ei sunt cei mai numeroși în cadrul populației globale. În Occident, aceștia se apropie de proporția fermierilor din populația țării respective, dar aceasta doar pentru că forța
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în timp ce aceia care își aleg într-adevăr cariera parlamentară pot fi interesați în special de propriul lor viitor. O mișcare desemnată să realizeze democrația poate rezulta în preocuparea și mai intensă a legislatorilor pentru problemele personale. Deoarece majoritatea membrilor legislativelor tind să plece după mai puțin de 10 ani în camera aleasă, poate că nu este atât de important să insistăm pe obligativitatea retragerii. Scurta carieră a legislatorilor Este a fi legislator o profesie în adevăratul sens al cuvântului? Acest lucru
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele cu un singur partid, reprezentanții nu sunt uneori renominalizați dintr-o varietate de motive așa s-a întâmplat de exemplu în Kenya și Tanzania. Legislatorii americani și vest-europeni, care rămân în cameră în medie 10 ani sau mai mult, tind să fie, paradoxal, mai siguri pe slujbele lor decât legislatorii din multe sisteme necompetitive; într-adevăr, în țările din regiunea atlantică, dezamăgirea și frustrarea privind experiența parlamentară conduc deseori la demisii în afară de înfrângerea electorală. Se pare că durata medie tinde
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tind să fie, paradoxal, mai siguri pe slujbele lor decât legislatorii din multe sisteme necompetitive; într-adevăr, în țările din regiunea atlantică, dezamăgirea și frustrarea privind experiența parlamentară conduc deseori la demisii în afară de înfrângerea electorală. Se pare că durata medie tinde să crească odată cu trecerea timpului, așa cum au arătat analizele din diverse țări precum Statele Unite, Elveția și Columbia. Totuși, cel puțin până acum, chiar și în aceste cazuri, "cariera" în legislativ rămâne relativ scurtă; începe ca o a doua slujbă și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în funcție. Guvernele de tip cabinet din Europa continentală sunt aproape întotdeauna guverne de coaliție, deși aceste coaliții pot fi mici sau mari și pot include aproape toate partidele relevante. Pe de altă parte, guvernele din Commonwealth și cel britanic tind să fie de tip monocolor, în timp ce guvernele scandinave oscilează între cele două formule, cu excepția Finlandei, unde conduc coalițiile. Există și alte diferențe între aceste guverne, cum ar fi caracterul majoritar sau minoritar. În al doilea caz, guvernul depinde de sprijinul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
special în țări scandinave precum Danemarca, și ocazional în alte părți ale lumii (Marea Britanie, Franța, Italia) (Strøm, 1990: 1-22). Caracteristicile guvernelor de tip cabinet variază așadar considerabil, de la partide unice majoritare sau minoritare la coaliții mici sau mari. Guvernele monocolore tind să apară când un singur partid are sau se apropie de a avea o majoritate în parlament (deși nu doar în această situație); în alte cazuri apar coaliții. Existența coalițiilor mici sau mari se datorează de asemenea multor factori. Unele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
influente; la fel în regimurile prezidențiale civile sau militare, deoarece este posibil ca unii indivizi să-i fi ajutat pe șefii guvernelor să vină la putere. Într-adevăr, președintele american este mai liber în această privință decât ceilalți președinți, care tind să fie mai dependenți de sprijinul partidului pentru a ajunge la putere. Am observat mai devreme că unele executive din America Latină au o structură bazată în mai mare măsură pe "guvernarea de partid" decât executivul american. Apoi, în cazul proceselor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
faptul că obțin resursele de care consideră că au nevoie și că vor fi adoptate legile pe care le promovează. În sfârșit, relațiile care se dezvoltă între departamente și clientela lor (diversele grupuri de interese care gravitează în jurul fiecărui departament) tind să reducă și mai mult forța legăturilor ierarhice dintre departamente și președinte (Heclo, 1977: 166-8). Astfel, guvernul american tinde să fie atomizat. Pentru a remedia acest defect, președinții de la F.D. Roosevelt (din anii '30) încoace au mărit tot mai mult
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
promovează. În sfârșit, relațiile care se dezvoltă între departamente și clientela lor (diversele grupuri de interese care gravitează în jurul fiecărui departament) tind să reducă și mai mult forța legăturilor ierarhice dintre departamente și președinte (Heclo, 1977: 166-8). Astfel, guvernul american tinde să fie atomizat. Pentru a remedia acest defect, președinții de la F.D. Roosevelt (din anii '30) încoace au mărit tot mai mult dimensiunile staff-ului personal, care să supravegheze și să coordoneze activitățile departamentelor pentru a se asigura că sunt îndeplinite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un singur post; dar o minoritate însemnată dețin două sau mai multe posturi succesiv. Acest lucru se întâmplă uneori după o întrerupere, deși astfel de întreruperi au fost rare în sistemele prezidențiale, în guvernările militare și în regimurile comuniste. Ele tind să apară în principal în siste-mele de tip cabinet, pe de o parte ca rezultat al alternanței partidelor la guvernare, și pe de altă parte din cauză că acești miniștri pot fi priviți ca "amatori" și sunt selectați în posturi guvernamentale nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]