12,368 matches
-
de autobuz, se mai spune că este așezat "acolo unde întoarce rata". Așezarea este specifică zonei de deal, casele sunt răsfirate de-alungul văii Amărăzuia pe o distanță de circa 10 km. În partea dreaptă a pârâului Amărăzuia se află Dealul Viilor, numit așa întrucât în trecut culturile de vii ereau pe deal, în prezent culturile de vii de pe deal au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
pe o distanță de circa 10 km. În partea dreaptă a pârâului Amărăzuia se află Dealul Viilor, numit așa întrucât în trecut culturile de vii ereau pe deal, în prezent culturile de vii de pe deal au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
partea dreaptă a pârâului Amărăzuia se află Dealul Viilor, numit așa întrucât în trecut culturile de vii ereau pe deal, în prezent culturile de vii de pe deal au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe, magazie ,pătul și șopron, numit șofru. Cam aceasta era în general aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind din chirpici sau chiar din paiantă. Fiind situat în plină câmpie, satul abia de se zărește
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a fost și o tentativă de a cultiva orez în zona umedă de la Capul Dealului. După 1990, când s-au retrocedat pământurile și tot ce a insemnat CAP a fost distrus cu înverșunare, s-au replantat suprafețe cu viță de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
moștenire. În anul 1609, la 12 octombrie, la Târgoviște se dă de către Radu - Voievod un act de întărire a darului lui Dragotă către mănăstirea Strâmba. Acest Dragotă, stăpân al mai multor moșii formate din : „câmp, pădure, apa și dealuri cu vie” dăruiește o parte din pământul sau mănăstirii Strâmba. Pământurile lui Dragotă se găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni - Radu Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
se poate concluziona cu siguranță că într-adevăr românii i-au dus pe inamici pe drumul cel mai scurt către Ungaria. Izvoarele istorice oferă puține informații geografice cu privire la acest subiect. Cronica pictată de la Viena menționează doar "„o cale oarecare”" ("quondam via"), între "„locuri strâmte”" ("passus strictissimos"), stâncoase și neîmpădurite, iar cele două miniaturi ale bătăliei reproduc, în opinia lui Constantin Rezachevici, doar niște modele bologneze, fără legătură cu realitatea geografică românească. În neconcordanță cu această relatare, documentele emise de curtea maghiară
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
Bonțida (1263), Coasta (1318), Tăușeni (1318), la est Bărăi (1279) și la sud-sud-vest Gădălin (1320). În vechime era situat la granița comitatelor istorice Cluj și Dăbâca. În subsolul localității se găsește sare (NaCl). În trecut avea o însemnată producție de vie și vin, de exemplu în anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
au fost descoperite, întâmplător, un "topor" găurit din piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu înălțimea de 21 cm reprezentând pe Silenus, (la romani Liber Pater), însoțitorul și sfetnicul zeului Bacchus Din secolul al XVI-lea s-au găsit mai mulți dinari de argint. În literatura
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori. Localitatea a avut o bază economică agrara, fiind cultivate cereale, legume, vită de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor. După cel de-al 2-lea război mondial a început un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
rămas mereu puternic legat de meșteșugari. În 1464, Botticelli este primit în atelierul maestrului Fra Filippo Lippi și lucrează ca ucenic la pictarea frescelor catedralei de la Prato. Când Fra Filippo Lippi pleacă la Spoleto, Botticelli este găzduit la reședința din Via Nuova a bogatei familii Vespucci - apropiată de familia Medici - unde va lucra până la sfârșitul vieții. Prin anii 1467-1468 frecventează atelierul pictorului și sculptorului florentin Andrea del Verrocchio. Este perioada când execută primele sale lucrări independente (de ex.: "Madona cu pruncul
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
cel mai caracteristic font fiind litera „A”, care seamănă cu o literă „H”, având laturile superioare unite. Acest semn distinctiv a rămas neschimbat de atunci. Înscrisul FIAT se afla tot pe o plăcuță albastră, marcată cu ramuri de viță de vie și simbolul unui soare care răsare. Acest logo a fost aplicat și pe primelor automobile FIAT. În 1904 apare un nou logo, înscris într-un oval în două culori, albastru deschis și negru, decorat cu motive Art Nouveau. Designerul acestui
FIAT () [Corola-website/Science/299664_a_300993]
-
Moldova, dar și în alte regiuni în special Dobrogea, satele de mocani sunt riguros delimitate de cele de cojani. Termenul "cojan" (la care făcea referire adesea Nicolae Iorga), era de „locuitor originar din câmpie, fermier și cultivator de viță de vie”, în contrast cu mocanii crescători de animale. În timp ce "cojanul" era „podgorean”, mocanul era "oier". Deși cele două comunitati au existat în imediată proximitate, ele nu s-au amestecat, contactele fiindu-le doar de natură comercială, mai puțin sociale: Un caz particular îl
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
fost Felix al III-lea, papă nominalizat de regele got Theodoric cel Mare. Familia sa a avut și locuit o vilă suburbană pe Colina Caelius din Roma. Strada unde a fost acea casă se numește astăzi Strada Sf. Grigore (it. "Via di San Gregorio"). În nord, strada merge spre Colosseum, iar în sud spre Circus Maximus. În zilele papei Grigore, clădirile romane antice erau în ruine fiindcă erau deținute de persoane particulare. Familia sa deținea și proprietăți cu lucrători în jurul Romei
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
fiecare 6000-7000 de studenți în perioada de înflorire din secolele XII-XIII. Subiecte predate in facultatea de studii generale, numită "Facultatea de Arte", erau gramatica limbii latine (care era limba de predare), retorica și logica, subiecte care formau „trivium” („tri”- trei, „via”- cale, drum), necesare pentru absolvirea cu titlul de Licențiat în Arte. Aritmetica, geometria, astronomia și muzica formau „quadrivium” („quadri” - patru), necesare pentru titlul de Masterat de Arte. Organizarea subiectelor predate urmează îndeaproape modelul propus în „Republica” lui Platon. "Facultatea de
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe pe care comunitatea le-a primit în momentul sosirii din zona Salzburg. Sarcina principală a acestei comunități era întreținerea unui punct de semnalizare pe dealul " În vie" în caz de atac al tătarilor. În Evul Mediu, după bătălia de la Mohács, prin refugierea din zona Debrețin a unei mari comunități de maghiari, satul devine sat maghiar, în posesia succesivă a familiilor nobiliare maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki. În
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
Johnny Logan („What's Another Year”, Irlanda 1980; „Hold Me Now”, Irlanda 1987), Bucks Fizz („Making Your Mind Up”, Regatul Unit 1981), Nicole Hohloch („Ein bißchen Frieden”, Germania 1982), Herreys („Diggi-Loo Diggi-Ley”, Suedia 1984) și Sandra Kim („J'aime la vie”, Belgia 1986). Mulți alți câștigători erau deja faimoși și au câștigat competiția în mijlocul carierei, când aveau deja o reputație. Un exemplu sunt Katrina and the Waves, care au reprezentat Regatul Unit în 1997 cu „Love Shine a Light”. La fel
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
botezul, deoarece acesta dorea să fie botezat aproape de ziua morții, pentru a se prezenta în fața lui Dumnezeu cu sufletul curat. Cartea «Deposito episcoporum», scrisă în 354, notează că Papa Silvestru a fost înmormântat la 31 decembrie, în cimitirul Priscilla de pe Via Salaria. Numele personal Silvestru, foarte rar folosit astăzi, reproduce numele latin Silvester, care provine din transformarea în nume proprii, a adjectivului silvester - silvic, de pădure, pădurean. Cuvântul «Silvester» derivă de la «silva = pădure», de la care se trag și numele proprii: Silvia
Papa Silvestru I () [Corola-website/Science/299839_a_301168]
-
limita sud-estică a Podișului Secașului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munților Cibinului și străbătută de pârâul Secaș. Această zonă deluroasă situată în vestul județului este drenată de râul Secaș, fiind cunoscută prin viile și livezile sale. Comuna Apoldu de Jos are în componență localitățile: Apoldu de Jos - reședința comunei Sîngătin - situată la 7 km de Apoldu de Jos Suprafața comunei: 4883 ha Poziția în teren a localității: Localitatea Apoldu de Jos este încadrată
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
ciocanul, cleștele fierarului și nicovala. Purta o bonetă și o haină scurtă care îi lăsa liber brațul drept. În mitologia greacă era cunoscut drept Hefaistos. Este o divinitate agrară de origine latină. Patrona belșugul, bogăția, abundența. Era propagatorul viței de vie și îngrășătorul ogoarelor. Zeiță cunoscută la etrusci și la greci. Minerva era patroana înțelepciunii, a artelor și a meșteșugurilor de tot felul. Împreună cu Jupiter și cu Junona formau o triadă divină. O are corespondentă în mitologia greacă pe Athena. Este
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
origine al defuncților; de exemplu: natione Thrax - pentru traci. Astfel, se remarcă cea a lui Lucius Avilius Dacus, al cărui nume e sculptat în marmură, în anul 70 d.Ch., deci anterior cuceririi Daciei. O altă inscripție a fost descoperită pe Via Flaminia, și este dedicată memoriei reginei Zia, văduvei regelui costobocilor, Pieporus, pusă de nepoții ei Natoporus și Driglisa. Se pare că pe Via Flaminia erau găzduiți ostateci de origine regală și nobilă. Prezența dacilor la Roma, în garda imperială, este
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
în marmură, în anul 70 d.Ch., deci anterior cuceririi Daciei. O altă inscripție a fost descoperită pe Via Flaminia, și este dedicată memoriei reginei Zia, văduvei regelui costobocilor, Pieporus, pusă de nepoții ei Natoporus și Driglisa. Se pare că pe Via Flaminia erau găzduiți ostateci de origine regală și nobilă. Prezența dacilor la Roma, în garda imperială, este relevată și de multele inscripții în marmură, dedicate împăraților, și pe care se aflau și numele soldaților și unde erau precizate și locurile
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
precis de o parte și de alta a râului Târnava Mică, având altitudini cuprinse între 347-504 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Păucii, Corniș la nord și Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
din centrul orașului Torino. Acest proiect de transport subteran are o rezonanță istorică pentru Torino; torinezii visează la o linie de metrou de câteva decenii, primul proiect de acest gen datând încă din anii 60. De fapt, principala stradă centrală, "Via Roma" a fost construită în perioada fascistă deasupra unui tunel menit să găzduiască o linie subterană (actualmente tunelul este o parcare subterană). Torino este deservit de Aeroportul Internațional Sandro Pertini (TRN - LIMF) situat în localitatea Caselle Torinese. Aeroportul este legat
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]