115,534 matches
-
Câmpina invocă un gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol incitat, "Grigorescu japonizant?", istoricul de artă documentează "cu toată prudența", acest gust, nu doar cu datele unor tangențe posibile între decorativsmul artei japoneze și sensibilitatea deschisă la nou a lui Grigorescu, dar și felul în care această sensibilitate estetică poate fi recuperată într-o notă specifică din arta pictorului, din tehnica lui. În această privință, Ioana Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu toată prudența", acest gust, nu doar cu datele unor tangențe posibile între decorativsmul artei japoneze și sensibilitatea deschisă la nou a lui Grigorescu, dar și felul în care această sensibilitate estetică poate fi recuperată într-o notă specifică din arta pictorului, din tehnica lui. În această privință, Ioana Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica și caracterul de performanță al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica și caracterul de performanță al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monocromia (ceea ce nu înseamnă neapărat uniformitatea culorii, ci subtila diferențiere tonală a uneia și aceleiași tente) se vădește a fi procedeul pictural adecvat"136. Trimiterea la Whistler nu este câtuși de puțin deplasată, ca și Grigorescu, Whistler era colecționar de artă japoneză și chineză, în special porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Whistler nu este câtuși de puțin deplasată, ca și Grigorescu, Whistler era colecționar de artă japoneză și chineză, în special porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de arta japoneză și de elementul decorativ a fost Samuel Mützner, dar care, deși a studiat în România între 1899 și 1900, a stat și a pictat departe de țară, călătorind foarte mult, atât în orientul apropiat, cât și în extremul orient
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
părți a operei sale, Mützner a integrat experiența culturală a călătoriei sale în Japonia de o manieră impresionistă uneori, dar încorporând ceva din decorativismul nipon, spre exemplu în picturi precum Femeie cu umbrelă japoneză. Chiar dacă opiniile privitoare la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nipon, spre exemplu în picturi precum Femeie cu umbrelă japoneză. Chiar dacă opiniile privitoare la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor decorative în preocupările lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor decorative în preocupările lor artistice: era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor decorative în preocupările lor artistice: era vorba de a doua expoziție pe care societatea o organiza. Într-adevăr, membrii cercului, partizani ai marei mișcări artistice din restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era vorba de a doua expoziție pe care societatea o organiza. Într-adevăr, membrii cercului, partizani ai marei mișcări artistice din restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
societatea o organiza. Într-adevăr, membrii cercului, partizani ai marei mișcări artistice din restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice din restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la cultura mânăstirească a incunabulelor și tetraevangheliarelor. Prelungind abil elogiul, Tzigara-Samurcaș amintește de una dintre exemplarele realizări arhitectonice, Curtea de Argeș, ctitorie pe care o plasează sub protecția familiei regale. Pe lângă obiectele expuse de către regina Maria se află și alte obiecte de artă aplicată datorate doamnelor din anturajul reginei. Pentru a completa cadrul august al recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre exemplarele realizări arhitectonice, Curtea de Argeș, ctitorie pe care o plasează sub protecția familiei regale. Pe lângă obiectele expuse de către regina Maria se află și alte obiecte de artă aplicată datorate doamnelor din anturajul reginei. Pentru a completa cadrul august al recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regina Maria se află și alte obiecte de artă aplicată datorate doamnelor din anturajul reginei. Pentru a completa cadrul august al recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta ocrotitoare ca Împărăteasă bizantină, cu diadema și mantia sclipitoare de aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alte obiecte de artă aplicată datorate doamnelor din anturajul reginei. Pentru a completa cadrul august al recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta ocrotitoare ca Împărăteasă bizantină, cu diadema și mantia sclipitoare de aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul ce susțin pictura sunt foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul ce susțin pictura sunt foarte reușite adaptări de motive bizantine; lor se datorește în bună parte sporirea efectului produs de această schiță"140. Prezența reginei la această manifestare subliniază intenția de a coborî artele "în stradă", de a stimula prin intermediul lor spiritul civic, rol destinat până atunci arhitecturii religioase. Regina Elisabeta, nom de plume Carmen Sylva, se ocupă de decorarea castelului Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a stimula prin intermediul lor spiritul civic, rol destinat până atunci arhitecturii religioase. Regina Elisabeta, nom de plume Carmen Sylva, se ocupă de decorarea castelului Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
civic, rol destinat până atunci arhitecturii religioase. Regina Elisabeta, nom de plume Carmen Sylva, se ocupă de decorarea castelului Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]