115,534 matches
-
decorativă a școlii românești! În rest, motivele populare geometrizate de covoare oltenești și puțină ceramică decorativă este tot ce poate fi oferit drept exemplu. Care ar fi soluția edificării unui stil național? Baltazar consideră că sunt necesare "noi forme". Noua artă decorativă ar trebui "să posede toate însușirile cerute de știința decorativă modernă, universal recunoscute"162, să aducă un element nou, care să fixeze un propriu, "un caracter" stilului național așa cum s-a întâmplat cu stilul gotic, roman, bizantin, ultimul caracterizat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și stilizarea din fresce. Acest stil românesc, precizează Baltazar, nu există. El își așteaptă creatorul, iar cu o frază care își va purta ecoul până la Cioran, criticul fixează un semn începutului: "La noi se începe: totul e de făcut"163. Arta populară trebuie folosită doar ca "fond de inspirație", noul stil ar rezulta dintr-o "transformare a motivelor vechi, fără a altera caracterul esențial, o prefacere a acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière și pictura lui în două tonuri, sepia și alb, cu efectul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière și pictura lui în două tonuri, sepia și alb, cu efectul de grisaille. Pictorul revenea cu o cronică cu ocazia expozițiilor de la Ateneu, în 1908, unde expuneau printre alții și Eugène
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Luděk Marold, ilustrator a numeroase cărți și primul redactor, în 1897, al revistei secesioniste Volné směry (Direcții libere) a Cercului artistic Mánes, care a jucat în Praga rolul îndeplinit de Tinerimea Artistică în România, adică de promovare a uni arte moderne prin expoziții și conferințe etc. Ambii artiști își făcuseră o parte din studii în străinătate, Mucha la Paris, Marold la München în preajma ecloziunii mișcării secesioniste, ambii capitalizând și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România, adică de promovare a uni arte moderne prin expoziții și conferințe etc. Ambii artiști își făcuseră o parte din studii în străinătate, Mucha la Paris, Marold la München în preajma ecloziunii mișcării secesioniste, ambii capitalizând și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul român se află pe o poziție apropiată de aceea a lui Leon Bachelin în ce privește artele decorative. Iată pasajul care ilustrează viziunea lui Baltazar cu privire la proiectul de Cortină a Teatrului Național, așa cum apărea el în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în străinătate, Mucha la Paris, Marold la München în preajma ecloziunii mișcării secesioniste, ambii capitalizând și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul român se află pe o poziție apropiată de aceea a lui Leon Bachelin în ce privește artele decorative. Iată pasajul care ilustrează viziunea lui Baltazar cu privire la proiectul de Cortină a Teatrului Național, așa cum apărea el în 1905. Tonalitatea generală trebuie să fie una simplă, fără multe variațiuni, dacă se poate să se apropie de acele camaieux sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grisaille, preparate numai în două tonuri. Numai desenul, desenul să fie corect, academic, fără detalii multe, el trebuind să fie singura calitate de căpetenie a picturii decorative. Cine cunoaște pe Mucha sau pe Marold, poate pricepe felul cum trebuie făcută arta decorativă. Un desen fin, grațios și o colorație neutră, transparentă, sunt de ajuns pentru a reda o compoziție decorativă"166. Peste numai trei ani, proiectul s-a schimbat definitoriu precum și viziunea lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pricepe felul cum trebuie făcută arta decorativă. Un desen fin, grațios și o colorație neutră, transparentă, sunt de ajuns pentru a reda o compoziție decorativă"166. Peste numai trei ani, proiectul s-a schimbat definitoriu precum și viziunea lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grațios și o colorație neutră, transparentă, sunt de ajuns pentru a reda o compoziție decorativă"166. Peste numai trei ani, proiectul s-a schimbat definitoriu precum și viziunea lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viziunea lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat triumful gustului acum unanim pentru arta contemporană franceză. Într-adevăr, cortina pentru scena Teatrului Național a fost cu adevărat prima inițiativă majoră din Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român? În orice caz, Apcar Baltazar sesizează importanța simbolică a unei astfel de cortine, care să inițieze o schimbare de perspectivă în spațiul public cu privire la arta decorativă. Pasajul descriptiv merită redat în întregime: "Pe un fond care simulează o primă draperie, am distribuit în tonuri foarte discrete, aproape contopite cu culoarea generală a draperiei, capete de cocoși care ar putea să însemne "reclama", precum și semnalul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
târzie a spectacolelor. Pe o a doua draperie, cea de pe primul plan, vom zugrăvi, în partea de sus, motive naționale alese, în culori șterse însă, iar, în partea de jos, pe o bandă lată și pe un fond în mozaic (artă bizantină) -, tradiție de teatru românesc (dacă se poate zice): Vicleimul și Steaua, bineînțeles tot stilizat, de o parte iar, de alta, Călușarii. Pe poalele draperiei vom putea folosi orice motive, care, însă, vor avea legătură cu ansamblul. În sfârșit, această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
folosi orice motive, care, însă, vor avea legătură cu ansamblul. În sfârșit, această principală draperie decorată astfel -, va fi strânsă de o parte și de alta, nu cu banale ceaprazuri și frânghii aurite, ci de mâna unui geniu înaripat, geniul artelor, simbolizat printr-un înger purtat pe mici nori, ca cei de pe manuscrisele bizantine. Dacă însă vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile din sala de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul din salonul de recepție al Casei Vernescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a contribuit definitoriu la formarea pictorului. Articolul "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"", apărut la rubrica "Cronica artistică" din Ilustrațiunea Română, I.R. oferă o serie de detalii despre pânza destinată să decoreze "Escalierul" vilei Burileanu, marcând importanța ei "istorică" pentru arta decorativă românească. "Kimon Loghi s-a întrecut pe sine însuși anul acesta, cu pânza sa de vreo șapte metri, destinată pentru escalierul vilei d-lui Burileanu din T.-Severin. Pentru arta noastră, această lucrare se prezintă ca un eveniment istoric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decoreze "Escalierul" vilei Burileanu, marcând importanța ei "istorică" pentru arta decorativă românească. "Kimon Loghi s-a întrecut pe sine însuși anul acesta, cu pânza sa de vreo șapte metri, destinată pentru escalierul vilei d-lui Burileanu din T.-Severin. Pentru arta noastră, această lucrare se prezintă ca un eveniment istoric, fiind prima în gen decorativ din mult căutatele noastre teme: din "lumea basmelor". Tonul coloritului predominant, potolit, liniștit, cu variațiuni de culori, îți dă impresia unor Gobelinuri de cel mai rafinat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proprie și ea basmului). Astfel, misterul și enigmaticul de care se simțea atras sunt exprimate ca problemă de lumină în pictură. Interesul pentru ezoteric și bizar atenuându-se, natura, realitatea cu frumusețea ei începe să-l atragă 173. Preocupările pentru arta decorativă la Gheorghe Petrașcu, evidențiate și de studiul Sandei Agalidi, scot în evidență "interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]