115,534 matches
-
ecou limitat, perceptibil mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva detalii din repertoriul bizantin până la un program estetic precum cel propus de Apcar Baltazar era cale lungă"189. Interesul pe care casa regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit igienist, de "decadența" ei. "D-l Mirea este și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit igienist, de "decadența" ei. "D-l Mirea este și cel dintâi dintre pictorii noștri din generațiunea prezentă care a încercat să adopte stilul arhaic byzantin la starea de progres artistic în care ne găsim. Catedrala de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de progres artistic în care ne găsim. Catedrala de la Constanța este o dovadă că se poate înfrăți partea nobilă a stilului byzantin cu cunoștiințele dobândite în școlile clasice. Ansamblul decorațiunei byzantine a catedralei de la Constanța reamintește epoca înfloritoare a acestei arte, al cărei caracter mulți și-l închipuiesc la noi că ar consta în barbariile și imperfecțiunile decadenței ei"193. Sculptorii casei regale, Fritz Storck și Oscar Spaethe au marcat această afinitate pe care cele două regine au avut-o cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar fi crezut? ... pe ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar fi crezut? ... pe ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe realiza în spiritul revival-ului bizantin două lucrări, Fiat lux (1903) și Sfântă bizantină (1904). Ambele lucrări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor patru evangheliști destinate capelei lui Evloghie Gheorghief din cimitirul Bellu și sarcofagul comandat de Elisabeta Alexandrescu destinat plațului familiei din cimitirul Sineasca din Craiova, Tzigara-Samurcaș sublinia noutatea acestor opere și prin faptul că Frederic Storck încearcă o adaptare a artei bizantine la sculptură care o exclude prin definiție. "S-a încercat să ne dea opere sculpturale în stil bizantin, deși pentru motive cunoscute, asemenea opere nu au fost executate odinioară. A căutat așa dar să se conducă în sculptură de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck nu beneficiază de un precedent, de un model, ceea ce reclamă pionieratul unui stil. Realizate între 1902, anul debutului expozițional al Tinerimii artistice și 1907, cele două lucrări evidențiază o estetică neobizantină. Statuile celor patru Evangheliști, turnate la Școala de Arte și Meserii, suscită atenție în baza transpunerii a unei estetici bizantine în domeniul sculpturii, iar criticul realizează o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor decorative ale monăstirilor noastre și în special a ornamentației bogate de la Curtea de Argeș
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta nu e la drept vorbind nici sculptură, nici basorelief, ci numai o aplicațiune a iconografiei noastre"203. Sculptura se înscrie fără dificultate în estetica Jugendstil-ului într-un mod care face posibil reconsiderarea relevanței modalităților de reprezentare ale unei arte bidimensionale într-o artă care beneficiază de o dimensiune în plus, precum sculptura. Avem în această operă un caz aparte și o soluție inedită. Corpul își pierde dimensiunea volumetrică, volumul tinde să urmeze ghidajul și definiția liniei, până la pierderea ipotetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
drept vorbind nici sculptură, nici basorelief, ci numai o aplicațiune a iconografiei noastre"203. Sculptura se înscrie fără dificultate în estetica Jugendstil-ului într-un mod care face posibil reconsiderarea relevanței modalităților de reprezentare ale unei arte bidimensionale într-o artă care beneficiază de o dimensiune în plus, precum sculptura. Avem în această operă un caz aparte și o soluție inedită. Corpul își pierde dimensiunea volumetrică, volumul tinde să urmeze ghidajul și definiția liniei, până la pierderea ipotetică a celei de-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În cazul Madonei Stolojan, Paciurea întreprindea o aventură contradictorie în sine, funcționalizând în scopuri practic precise bizantinismul și schemele lui lipsite de funcționalitate"205. La Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească Așa cum o probează numele societății nou înființate a tinerilor artiști români "secesioniști", "Ileana", frumusețea ideală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească Așa cum o probează numele societății nou înființate a tinerilor artiști români "secesioniști", "Ileana", frumusețea ideală a artei era asociată cu cea emblematică a unui cunoscut personaj de basm românesc, Ileana Cosânzeana, personaj pe care criticul Leon Bachelin îl descifra drept un simbol al primăverii. Numele societății artistice devine și numele revistei pe care artiștii grupării o scot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al primăverii. Numele societății artistice devine și numele revistei pe care artiștii grupării o scot la finele secolului XIX. El se regăsește și în dezideratul estetic destul de general al noii mișcări artistice, deziderat formulat de liderul ei "spiritual", Al. Bogdan-Pitești. Arta modernă a secesioniștilor împrumută astfel ceva din frumusețea artei populare, din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și cultura țărănească. Nicolae Grigorescu, pictorul ales drept mentor al mișcării "scizioniste" românești care se va regrupa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care artiștii grupării o scot la finele secolului XIX. El se regăsește și în dezideratul estetic destul de general al noii mișcări artistice, deziderat formulat de liderul ei "spiritual", Al. Bogdan-Pitești. Arta modernă a secesioniștilor împrumută astfel ceva din frumusețea artei populare, din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și cultura țărănească. Nicolae Grigorescu, pictorul ales drept mentor al mișcării "scizioniste" românești care se va regrupa în societatea "Tinerimea Artistică", este artizanul talentat al idealizării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viață și dându-și instinctiv seamă că amândoi și cu câmpul înflorit ce-i înconjoară, nu fac de cât o singură ființă: Primăvara, dragostea curată, natura sănătoasă, lină și parfumată"206. Dacă interesul lui Alexandru Bogdan-Pitești este mediat estetic de arta lui Grigorescu și a lui Luchian, în schimb, interesul lui L. Bachelin pentru folclorul românesc pe care-l studiază cu o acribie de etnolog, depășește cadrul idilic. Criticul interesat de dimensiunea identitară a artei românești publică în 1903 o carte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]