116,985 matches
-
(nume la naștere Paul Ciuciumiș, n. 13 aprilie 1961, București) este un pictor român. Este singurul copil al lui Ion Ciuciumiș, muncitor provenit dintr-o familie de țărani din Comuna Orlea, Olt, localitate situată în apropierea orașului Corabia. Mama lui, Elena (n. Ungureanu), provenea dintr-o familie numeroasă, unsprezece frați, din Comuna Trușești, Botoșani. Școala primară și gimnazială o urmează la Școala Generală nr. 51 (azi Colegiul Economic A. D. Xenopol). Se înscrie in 1981 la cursurile Școlii Populare de
Paul Mecet () [Corola-website/Science/329563_a_330892]
-
avut prima ei expoziție la Galeria din Brașov. În 1912, s-a căsătorit cu Dr. med. Franz Herfurth și s-a mutat împreună cu el în Austria, unde a petrecut anii Primului Război Mondial, mutându-se înapoi la Brașov în 1918. A devenit mama a trei copii, Editha, Günther și Eva, iar obligațiile de familie i-au limitat pentru o vreme preocupările artistice. Căsătoria nu a durat; ei au divorțat în 1926 și în anul următor s-a căsătorit cu prietenul ei din copilărie
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
durat; ei au divorțat în 1926 și în anul următor s-a căsătorit cu prietenul ei din copilărie, profesorul Ludwig Herbert. Totuși nici dânsul nu a fost interesat de munca ei artistică și Edith a continuat să fie implicată ca mamă și a început să lucreze ca profesoară de engleză. Ludwig a murit de un atac de inimă în 1936, la vârsta de 51 de ani. După această pierdere dureroasă, Edith s-a mutat în Germania de sud ca să fie lângă
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
Anton Kurz de pe 16 mai 1847, publicată în revista "Siebenbürgischer Volksfreund" ("Prietenul Transilvănenilor"). Clara frecventa Galeria de Artă Brukenthal din Sibiu, unde putea studia pictura. Aici l-a întâlnit pe artistul Theodor Sockl care preda pictura. După multă împotrivire din partea mamei văduve a Clarei, lui Theodor i s-a dat voie să picteze un portret al Clarei, în 1847. Clara și Theodor au început ulterior să trăiască împreună necununați, spre marea supărare a mamei și a restului familiei. În ciuda rezistenței din partea
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
care preda pictura. După multă împotrivire din partea mamei văduve a Clarei, lui Theodor i s-a dat voie să picteze un portret al Clarei, în 1847. Clara și Theodor au început ulterior să trăiască împreună necununați, spre marea supărare a mamei și a restului familiei. În ciuda rezistenței din partea familiei, care avea îndoieli în privința acordării consimțământului pentru căsătorie, ca urmare a situației financiare nesigure a lui Theodor, dar și ca urmare a diferențelor religioase și de statut, ei s-au căsătorit pe
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
ca urmare a diferențelor religioase și de statut, ei s-au căsătorit pe 12 august 1847. Au plecat apoi din Sibiu și au trăit în Graz și Viena în Austria până în 1850, când s-au întors la Sibiu. Clara, acum mamă, își câștiga existența dând lecții de pictură și desen. În acea perioadă a pictat portretele lui Dr. Gottfried Teilmann și al lui (Tafelrichter) Adolf Spech. A mai pictat de asemenea o serie de 20 de portrete ale unor nobili transilvăneni
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
acasă, ea a petrecut trei ani studiind în München. În 1911, Edith s-a întors în Transilvania, unde a avut prima ei expoziție la Galeria din Brașov. În 1912, s-a căsătorit cu Dr. med. Franz Herfurth și a devenit mama a trei copii, Editha, Günther and Eva. Obligațiile de familie i-au limitat pentru o vreme preocupările artistice. Căsătoria nu a durat; ei au divorțat în 1926, iar în anul următor s-a căsătorit cu prietenul ei din copilărie, profesorul
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
În psihologia neo-freudiană, complexul Electra, după cum este denumit de Carl Gustav Jung, reprezintă competiția de natură psihosexuală a unui copil cu mama pentru posesia tatălui. Pe parcursul dezvoltării psihosexuale, complexul se află în stagiul falic al unei fete; formarea unei identități sexuale discrete, o experiență similară petrecându-se și în cazul băieților datorită existenței complexului Oedip. apare în faza a treia a dezvoltării
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
zonei sale genitale; soluțiile eșuate includ posibilitatea apariției nevrozei și a homosexualității. Ca urmare, femeile și bărbații captivi ai complexelor Electra și Oedip în dezvoltarea lor psihosexuală ar putea fi considerați ca având o orientare fixistă asupra tatălui și a mamei dovedită în situația în care partenerul sexual se aseamănă cu unul dintre părinți. Ca metaforă psihoanalitică pentru conflictul psihosexual dintre fiică și mamă, complexul Electra derivă din personajul mitologic de origine greacă, Electra, apărut în secolul al V-lea Î
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
în dezvoltarea lor psihosexuală ar putea fi considerați ca având o orientare fixistă asupra tatălui și a mamei dovedită în situația în care partenerul sexual se aseamănă cu unul dintre părinți. Ca metaforă psihoanalitică pentru conflictul psihosexual dintre fiică și mamă, complexul Electra derivă din personajul mitologic de origine greacă, Electra, apărut în secolul al V-lea Î.H., care a conceput împreună cu fratele ei, Orestes, o răzbunare împotriva mamei lor, Clytemnestra și tatălui lor vitreg, Aegisthus pentru asasinarea tatălui lor
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
dintre părinți. Ca metaforă psihoanalitică pentru conflictul psihosexual dintre fiică și mamă, complexul Electra derivă din personajul mitologic de origine greacă, Electra, apărut în secolul al V-lea Î.H., care a conceput împreună cu fratele ei, Orestes, o răzbunare împotriva mamei lor, Clytemnestra și tatălui lor vitreg, Aegisthus pentru asasinarea tatălui lor biologic, Agamemnon. Sigmund Freud a dezvoltat aspectele feminine ale teoriei dezvoltării sexuale - descriind psihodinamica a competiției sexuale dintre fiică și mamă pentru posesia tatălui - determinând astfel două categorii: atitudinea
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
conceput împreună cu fratele ei, Orestes, o răzbunare împotriva mamei lor, Clytemnestra și tatălui lor vitreg, Aegisthus pentru asasinarea tatălui lor biologic, Agamemnon. Sigmund Freud a dezvoltat aspectele feminine ale teoriei dezvoltării sexuale - descriind psihodinamica a competiției sexuale dintre fiică și mamă pentru posesia tatălui - determinând astfel două categorii: atitudinea Oepidiană feminină și complexul Oedip negativ; totuși colaboratorul său Carl Jung este cel care a propus sintagma de „complexul Electra” în 1913. Freud a respins formularea deoarece a considerat-o inexactă din
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
care caută să accentueze analogia dintre atitudinea celor două sexe.” În formarea identității sexuale, în forma ei discretă(ego), o experiență decisivă de natură psihosexuale a unei fete se manifestă prin complexul Electra - care constă în competiția dintre fiică și mamă pentru posesia tatălui. Atunci când copii ajung în stagiul falic (între 3-6 ani), ei devin conștienți de corpurile lor, ale celorlalți copii și ale părinților satisfăcându-și curiozitatea de natură fizică prin dezbrăcare și studierea zonelor genitale - centrul erogen- din stagiul
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
-și curiozitatea de natură fizică prin dezbrăcare și studierea zonelor genitale - centrul erogen- din stagiul falic; ca urmare ajunge să învețe diferențele fizice dintre „bărbat” și „femeie”, precum și dintre „fată”-„băiat”. În momentul în care atașamenttăul inițial al fetei față de mamă se confruntă cu descoperirea că nu are penis, aceasta își transferă atașamentul sexual către tată și crește competiția sexuală cu mama. Caracterul psihodinamic al complexului Electra în relația dintre mamă și fiică derivă din invidia față de inexistența penisului, cauzată de
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
diferențele fizice dintre „bărbat” și „femeie”, precum și dintre „fată”-„băiat”. În momentul în care atașamenttăul inițial al fetei față de mamă se confruntă cu descoperirea că nu are penis, aceasta își transferă atașamentul sexual către tată și crește competiția sexuală cu mama. Caracterul psihodinamic al complexului Electra în relația dintre mamă și fiică derivă din invidia față de inexistența penisului, cauzată de mamă, care de asemenea a cauzat castitatea fetei; oricum, relegându-se de tată la nivelul atracției sexuale (heterosexualitate), fata își reprimă
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
băiat”. În momentul în care atașamenttăul inițial al fetei față de mamă se confruntă cu descoperirea că nu are penis, aceasta își transferă atașamentul sexual către tată și crește competiția sexuală cu mama. Caracterul psihodinamic al complexului Electra în relația dintre mamă și fiică derivă din invidia față de inexistența penisului, cauzată de mamă, care de asemenea a cauzat castitatea fetei; oricum, relegându-se de tată la nivelul atracției sexuale (heterosexualitate), fata își reprimă competiția feminină ostilă din frica de a pierde dragostea
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
se confruntă cu descoperirea că nu are penis, aceasta își transferă atașamentul sexual către tată și crește competiția sexuală cu mama. Caracterul psihodinamic al complexului Electra în relația dintre mamă și fiică derivă din invidia față de inexistența penisului, cauzată de mamă, care de asemenea a cauzat castitatea fetei; oricum, relegându-se de tată la nivelul atracției sexuale (heterosexualitate), fata își reprimă competiția feminină ostilă din frica de a pierde dragostea mamei. Această internalizare a „mamei” dezvoltă un super-ego de vreme ce fata își
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
și fiică derivă din invidia față de inexistența penisului, cauzată de mamă, care de asemenea a cauzat castitatea fetei; oricum, relegându-se de tată la nivelul atracției sexuale (heterosexualitate), fata își reprimă competiția feminină ostilă din frica de a pierde dragostea mamei. Această internalizare a „mamei” dezvoltă un super-ego de vreme ce fata își fixează o identitate sexuală discretă(ego). Invidia față de conștientizarea inexistenței penisului în plan feminin își are este de natură biologică, căci realizează că din punct de vedere sexual nu are
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
invidia față de inexistența penisului, cauzată de mamă, care de asemenea a cauzat castitatea fetei; oricum, relegându-se de tată la nivelul atracției sexuale (heterosexualitate), fata își reprimă competiția feminină ostilă din frica de a pierde dragostea mamei. Această internalizare a „mamei” dezvoltă un super-ego de vreme ce fata își fixează o identitate sexuală discretă(ego). Invidia față de conștientizarea inexistenței penisului în plan feminin își are este de natură biologică, căci realizează că din punct de vedere sexual nu are control asupra mamei, precum
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
a „mamei” dezvoltă un super-ego de vreme ce fata își fixează o identitate sexuală discretă(ego). Invidia față de conștientizarea inexistenței penisului în plan feminin își are este de natură biologică, căci realizează că din punct de vedere sexual nu are control asupra mamei, precum identitatea infantilă cere. Ca urmare, fata își orientează dorința sexuală către tată și progresiv către feminitate heterosexuală care culminează printr-o sarcină înlocuind astfel invidia față de inexistența penisului. Ba mai mult decât atât, după stagiul falic, dezvoltarea psihosexuală a
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
conștientă；însă nu revolvă conflictul dintre identitate și ego. Al doilea mecanism defensiv este identificarea prin care copilul incorporează egoul lui sau al ei, caracteristicile de personalitate ale părintelui de același sex; în procesul de adaptare, fata se identifică cu mama, deoarece înțelege că ambele fiind de același sex, nu dețin un penis, deci nu pot fi antagonice. În cazul în care competiția sexuală față de părintele de sex opus rămâne nerezolvată, poate să apară o fixație a stagiului falic, ducând la
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
a-și urma și a acționa conform propriilor dorințe. Pe durata socializării infantile, basmele îndeplinesc o anumită funcție: băieții și fetele se identifică prin intermediul eroilor și eroinelor pe durata aventurilor. Adesea, nenorocirile prin care protagoniștii trec sunt cauzate de (rău) mama vitregă individioasă pe el sau ea și ea este cea care stopează împlinirea dorințelor. Fetele, în special între vârstele de 3-6 ani, se vor identifica mai ales cu eroina pentru care iubirea prințului va înlocui invidia față de inexitența penisului. Mai
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
special între vârstele de 3-6 ani, se vor identifica mai ales cu eroina pentru care iubirea prințului va înlocui invidia față de inexitența penisului. Mai mult decât atât, basme precum Cenușăreasa au două figuri materne: nașa o învață pe fată că mama vitregă o iubește, deci pentru a se bucura de ea, trebuie să se supună mamei, nu surorilor vitrege. Poeta americană Sylvia Plath (1932-1963) admite că poemul "Tati" (1962) este despre o femeie al cărei complex Electra a rămas nerezolvat, prin
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
iubirea prințului va înlocui invidia față de inexitența penisului. Mai mult decât atât, basme precum Cenușăreasa au două figuri materne: nașa o învață pe fată că mama vitregă o iubește, deci pentru a se bucura de ea, trebuie să se supună mamei, nu surorilor vitrege. Poeta americană Sylvia Plath (1932-1963) admite că poemul "Tati" (1962) este despre o femeie al cărei complex Electra a rămas nerezolvat, prin confuzia dintre tatăl decedat și soțul de care s-a înstrăinat confruntându-se astfel cu
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
de groază american, regizat de William Brent Bell și cu scenariul realizat de Matthew Peterman. Este un film în stil documentar despre o femeie care este implicată în diferite cazuri de exorcism, încercând să afle ce i s-a întâmplat mamei ei. Produs de Peterman și Morris Paulson, filmul îi are în rolurile principale pe Fernanda Andrade, Simon Quarterman, Evan Helmuth și Suzan Crowley. A fost lansat în cinematografe pe 6 ianuarie 2012. Filmul a fost lider în box office-ul din
Diavolul din tine () [Corola-website/Science/329616_a_330945]