115,534 matches
-
în arta maeștrilor simbolismului german. Efortul unei sinteze este decelabil în o bună parte a operei sale artistice, iar influența Jugendstil-ului apare destul de pronunțat la confiniile cu kitschul. Înrădăcinarea artistului în tradiția legendelor și basmelor populare întru configurarea unei arte naționale primește complementul influențelor stilistice ce caracterizează noile curente artistice europene. Artistul încearcă să depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu merg, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
legendelor și basmelor populare întru configurarea unei arte naționale primește complementul influențelor stilistice ce caracterizează noile curente artistice europene. Artistul încearcă să depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu merg, ci parcă dansează cu pași plutitori. Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică și "sentimentul clasicizant". Sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că acesta se formează într-un mediu socialist care cocheta cu un anumit idealism și cu simbolismul înțeles adesea în latura sa avangardistă, complicitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează o încadrare corectă, utilizând ca repere pentru decorativismul cu note "romantice" al lui Ștefan Popescu pe Moreau și Böcklin, Paul Constantinescu consideră această influență drept marginală. Dacă nu se poate decela o influență directă a celor doi artiști în arta pictorului român, în schimb, criticul pare să facă o concesie privitoare la sensibilitatea afină a lui Ștefan Popescu pentru mister, mit, simboluri, raportată de critic unui mai cuprinzător sentiment clasicizant. Se poate afirma pertinent însă că opera lui Ștefan Popescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împărat (Proiect de mozaic, tempera pe carton, 0,490 x 0,960 cm, semnat și datat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, 1911), ilustrează atât sub raport stilistic, cât și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai apăsată decât la Ștefan Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grația hieroglifelor egiptene. Artistul a urmărit echilibrul compoziției printr-o simetrie care adună personajele trei cu trei în jurul fiicei de împărat care se află în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa în 1913 la concursul organizat pentru ocuparea catedrei de artă decorativă a Școlii de bele-arte din Iași. Pictorul realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eminescian în ultimele decenii ale secolului XIX, un studiu interesant ne oferă Iulian Costache cu Eminescu. Negocierea unei imagini, chiar dacă criticul se referă cu precădere la imaginea "literară" forjată de critici și publiciști și nu la cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii 259 configurează acest portret mizerabilist, naturalist, al degradării fiziologice, la care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în artă, ca secretă soteriologie, este recuperabilă din ambivalența feminității ca factor emulativ, deopotrivă Muză și Meduză, femme fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2000 cm) care nu va fi niciodată turnat, și pe care, dezamăgit, sculptorul îl distruge în 1913. Există însă mai multe variante ale acestui proiect, care relevă și procesul de elaborare. Una dintre ele se află la Muzeul Național de Artă (lut patinat, 0,580 x 0,20 x 0,21 cm) nedatat (1917-1920) donat de Ion Pora în 1976 și reprodus în Minerva 266 din 20 mai 1910 și Adevărul 267 din 7 februarie 1910. În 1926268 se ivește din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi(onomi)că a poetului, cu alte cuvinte, ruperea contractului mimetic, deplasarea accentului către anturajul personajelor contopite în piedestal, așa cum o demonstrează seria desenelor preparative aflate în Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă și la Biblioteca Academiei, dezechilibrarea proporțiilor supradimensionat, capul lui Eminescu patronează întregul ansamblu -, toate aceste particularități conduc către edificarea unei estetici simboliste afine celei rodiniene, având ca verigă esențială tema geniului, caracterizat în primul și în primul rând prin capacitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Maiorescu: "Departe de a face numai un simplu portret, mi-am dat toate silințele pe cât cunoștințele mele m-au ajutat să-l fac astfel încât oricine l-ar vedea să-l recunoască că fiind un om care a trăit în sfera artelor." Utilizarea pluralului devine semnificativă pentru că nu doar literatura este invocată aici, ci și celelalte arte, printre care și pictura. În calitatea sa de geniu, personalitatea sa obține acordurile ample ale celorlalte arte: se poate discuta despre caracterul pictural al peisajelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cunoștințele mele m-au ajutat să-l fac astfel încât oricine l-ar vedea să-l recunoască că fiind un om care a trăit în sfera artelor." Utilizarea pluralului devine semnificativă pentru că nu doar literatura este invocată aici, ci și celelalte arte, printre care și pictura. În calitatea sa de geniu, personalitatea sa obține acordurile ample ale celorlalte arte: se poate discuta despre caracterul pictural al peisajelor onirice eminesciene, despre muzica sferelor, despre arhitectonica unor peisaje abstruse sau a vastelor construcții subterane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind un om care a trăit în sfera artelor." Utilizarea pluralului devine semnificativă pentru că nu doar literatura este invocată aici, ci și celelalte arte, printre care și pictura. În calitatea sa de geniu, personalitatea sa obține acordurile ample ale celorlalte arte: se poate discuta despre caracterul pictural al peisajelor onirice eminesciene, despre muzica sferelor, despre arhitectonica unor peisaje abstruse sau a vastelor construcții subterane, lăsând la o parte faptul că Eminescu are în vedere și o serie de piese de teatru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedere și o serie de piese de teatru (Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr; Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu). Luchian intenționa să înfățișeze un artist complet, expresia unui moment de sinteză al celorlalte arte. Pictorul se apropie de emblematizarea, transformarea figurii eminesciene în efigie, depărtându-se de o abordare "realistă", academizantă a ei. Un alt tablou, În amintirea unui vis frumos, trimite la aceeași poezie "Din valurile vremii". Atât titlul tabloului, cât și poezia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului din propria sa imaginație. Un alt tablou se intitulează Melancolie, un pastel, ca și primul "reprezentând chipuri feminine, motive preferate ale artei simboliste"278. Referința la poezia eminesciană nu mai este directă, însă tabloul constituie o expresie a unei état d'âme simboliste. În stil Art-Nouveau, Ottilia Michail-Oteteleșanu a realizat la Berlin un portret al lui Mihai Eminescu pe care l-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul său idealizat se insinuează într-o serie de ilustrații ale poeziilor sale. Arta grafică include și ea o tratare a liricii eminesciene de o manieră decorativistă și cu o sensibilitate simbolistă. Ilustrația de carte sau cea de revistă este contaminată de curentele fin de siècle, în special Secession-ul și Art Nouveau-ul. Mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Eminescu. Popescu-Gogan menționează anvergura publicității de care dispuneau aceste ilustrații în faptul că balurile de sâmbătă seara își selectau "reginele" cu ilustratele lui Salmen la poeziile lui Eminescu. Desenele lui Florin Mureșianu din Luceafărul 284, "Revistă pentru Literatură și Artă", care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilustrarea versurilor "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă" (cromolitografie 495 x 345 cm, 1923, BAR. Cabinetul de Stampe, DR 20 I/T.M.) Expune în 1914 alături de Ressu și Băncilă, și în 1922 cu Paciurea participă la expoziția societății "Arta Română", unde decorativismul lucrărilor sale este remarcat. Mișu Teișanu mai creează 22 de gravuri policolor având ca temă "Luceafărul". Popescu-Gogan consideră că există o influență manifestă a creației lui Paciurea în desenele având ca temă poezia eminesciană ale lui Mișu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propriu, din care fac parte mari artiști, campioni ai noii sensibilități, precum Beethoven, Chopin, Wagner, Allan Edgar Poe, Tolstoi, Eminescu, Ibsen, Nietzsche, Strindberg ca figuri ale geniului maladiv. Singularitatea artistului tinde să fie reprezantată nu numai prin originalitatea și măiestria artei sale, dar devine la sfârșitul secolului XIX, sub pecetea insolitării și insolitului, chiar subiectul picturii sale. Filozofii și scriitorii romantici consacră artistul ca ipostază a geniului creator, reactivând și revalorificând un mit precum cel al lui Prometeu (Gilbert Durand), sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu întâmplător, este dat de un panou decorativ, fie o scenă războinică, oameni cu trompete și flamuri, fie o procesiune sărbătorească. Cremer este pictat din profil, ceea ce intensifică relația sa cu fundalul, conferind impresia de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oameni cu trompete și flamuri, fie o procesiune sărbătorească. Cremer este pictat din profil, ceea ce intensifică relația sa cu fundalul, conferind impresia de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]