114,442 matches
-
pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), brei ("Mercurialis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovenia, Muntenegru, Macedonia, Serbia, România, Bulgaria, Albania, nordul Greciei, nordul Turciei, Republica Moldova, Ucraina, sud-vestul Rusiei, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, vestul Kazahstanului și nord-vestul Iranului. Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
Greciei, nordul Turciei, Republica Moldova, Ucraina, sud-vestul Rusiei, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, vestul Kazahstanului și nord-vestul Iranului. Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este capturat sau deranjat, se face
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
Conform tuturor cercetătorilor, aceasta a fost ocupația principală atât a celor rămași pe teritoriul României actuale, cât și a celor din țările în care au emigrat. Până la al Doilea Război Mondial au trăit în general în bordeie sau colibe, în păduri sau la marginea unor păduri de unde procurau lemnul și unde îl prelucrau, în apropierea satelor. Duceau o viață de nomadism redus, în sensul că erau stabiliți pe teritoriul câte unui sat și se deplasau în localitățile din apropiere pentru a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
fost ocupația principală atât a celor rămași pe teritoriul României actuale, cât și a celor din țările în care au emigrat. Până la al Doilea Război Mondial au trăit în general în bordeie sau colibe, în păduri sau la marginea unor păduri de unde procurau lemnul și unde îl prelucrau, în apropierea satelor. Duceau o viață de nomadism redus, în sensul că erau stabiliți pe teritoriul câte unui sat și se deplasau în localitățile din apropiere pentru a-și valorifica produsele prin vânzare
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
au fost printre cei mai afectați de șomaj, din cauza nivelului lor scăzut de școlarizare și calificare. Pentru cei care ar vrea să trăiască din meseria tradițională, practicarea acesteia este împiedicată și de dificultatea cu care ajung să procure lemn, neavând păduri în proprietate și nici mijloace de a cumpăra lemn. În România se întâlnesc rudari care lucrează în domeniul lemnului, dar la exploatarea mai mult ilegală și transportul acestuia. Unii au căruțe, cal (cai) și eventual ferăstrău cu lanț. Aceștia exploatează
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
mijloace de a cumpăra lemn. În România se întâlnesc rudari care lucrează în domeniul lemnului, dar la exploatarea mai mult ilegală și transportul acestuia. Unii au căruțe, cal (cai) și eventual ferăstrău cu lanț. Aceștia exploatează și scot lemnul din pădure. Câțiva mai bogați au camion cu care îl transportă la câmpie, iar alții, care nu au nici căruțe, lucrează cu brațele pentru ceilalți. În alte locuri lucrează ocazional la agricultori. În diferite țări, băieșii fără loc de muncă trăiesc într-
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile de foioase (de la poalele munților Domogled). Îi place să stea la soare pe stânci. Se cațără cu ușurință pe ramuri arbuștilor pentru a se încălzi la soare. Pe teren deschis se mișcă greoi. Se adăpostește mai ales sub pietre sau
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ghionoaie verde (Picuș viridis), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), cinteza ("Fringilla coelebs"), huhurez mare ("Strix uralensis"), huhurez-mic ("Strix aluco"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), drepneaua mare ("Apus melba"), ciuf de pădure ("Asio otus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), aușel nordic ("Regulus regulus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
regulus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte ("Alnus viridis"), salcie albă ("Salix eleagnos"), ienupăr ("Juniperus communis"), jneapăn ("Pinus mugo"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); Ierburii și flori: crin de pădure ("Lilium martagon"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]