115,534 matches
-
alt articol, precum "Elementul de agrement în artă", singurii sculptori pentru care Șirato are considerație sunt Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Corneliu Medrea, Ion Jalea și Oscar Han, pe care îi disociază de moda simbolistă pe care pictorul și criticul de artă o ironizează și care se identifică cu titlurile literaturizate ale lucrărilor simboliste, precum Ad astra, De profundis, Melancolie, Reverie 309. Șirato se declară dezamăgit de expozanții de la Cercul Militar, termenul de comparație fiind Rodin, căruia îi asociază elogios pe Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rodinian în sculptură. Toți ceilalți sculptori ai generației simboliste sunt puși sub umbrela celor doi maeștri, fapt care-și găsește o justificare în cazul lui Paciurea și prin faptul că acesta era profesor la secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București. "De aceea toată sforțarea lor se epuizează într-o inteligentă servilitate tehnică, într-o imitare pur exterioară și superficială a maestrului Rodin și maestrului lor imediat, Paciurea"310. Totuși, Șirato face și câteva concesii: G. Tudor, figurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să limităm exercițiul criticii absolut la controlul aparențelor, al formelor, dar, pentru relevarea unor suflete de femei (pe tinerii artiști îi tulbură grozav femeia-demon) contorsionate de deliruri bahice, a unor suflete ce plutesc între crimă și plăceri se cere o artă care cunoaște și jocul mușchilor (...) carnea, adică, anatomicește specificat mușchii evidențiază activitatea viermilor ce sînt nervii și care chinuiesc ființa pradă pasiunii (...). În mijlocul acestor artiști bolnavi imaginari de neurastenie expune, din sentiment paternel probabil, d-l Storck"311. Sub raport
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acordată sugestiei, Ideii, sentimentelor, rolul activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată dintre sculptură și pictură, S. Maur sesiza deopotrivă la Teodor Burcă și Horia Boambă, cu ocazia expoziției ținute în salonul Sindicatului Artelor Frumoase, raportul strâns al sculpturii simboliste cu pictura, precizând că Boambă, "unul dintre puținii noștri sculptori talentați, dizolvă linia și forma care ar trebui să fie clare prima condițiune a plasticei -, într-o atmosferă pe care o ghicești ca un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și "Destramă linia și forma esențialele mijloace în sculptură -, într-o pastă moale și delicată. Și este prea romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarcă dintre lucrări nudul intitulat La baie și Sărutul de influență rodiniană, în ziar fiind reprodus un Cap de studiu, o țărancă cu maramă, sculptorul imprimând figurii o expresie de o profunzime tragică 315. În 1911, Boambă absolvea Școala de Arte Frumoase din București ca elev al lui Dimitrie Paciurea, participa la Primul Război Mondial și se întorcea în România după trei ani de prizonierat în Bulgaria. S-a făcut curând remarcat la expozițiile Tinerimeii artistice, la care participase în intervalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
generată de contopirea trupurilor celor doi îndrăgostiți lipsiți de chip în blocul de marmură, astfel încât tensiunea se transmite torsiunii corpurilor, torsiune care exprimă profunzimea afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian (1904-1905), în Paris, și stagiul petrecut la Florența sub îndrumarea sculptorului italian Rafaello Romanelli (1910-1911). Expozant în țară, la Roma și la Paris figura în Salonul Societății
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Titlurile indică explicit apartenența operelor la un repertoriu simbolist sugestia misterului, a angoasei, tristețea, durerea, visul (...)318. Devine semnificativ faptul că artistul reia în variațiuni același subiect prezentat în lucrarea Spre infinit, una din versiuni aflâdu-se la Muzeul Național de Artă din Craiova, lucrare executată "à la cire perdue", pe care și Constatin Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt și datată 1910 se găsește la Muzeul Național de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Craiova, lucrare executată "à la cire perdue", pe care și Constatin Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt și datată 1910 se găsește la Muzeul Național de Artă al României. Transa onirică, extazul, interiorizarea, intimitatea alcătuiesc o constelație de afecte, un melanj expresiv al acestei figuri feminine. Poziția lansată a capului creează sugestia unei aspirații răspunzând unor comandamente interioare, unui tumult afectiv. Tot o dimensiune extatică este prezentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Teodor Burcă precum Dezolarea, Ursita, Prăbușirea. În Dezolarea, în mijlocul unei movile de cranii topite în blocul de ghips, stă un nud feminin a cărui postură corporală indică deopotrivă abandonul și extazul. Dincolo de exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personaje rezidă în alerta unuia și evidenta inerție a celui legat la ochi. Somația unei decizii rapide se confruntă cu imposibilitatea de a discerne către ce să te îndrepți, care este alegerea destinală potrivită. Anghel Chiciu urma cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1905 și 1909 și Școala Națională de Belle-Arte din Paris în atelierul lui Antonin Mercié. Sculptorul se arăta receptiv la arta rodiniană, fapt relevat de lucrări precum Gândire Mizantropă (1912), Avarul (1912), Catedrala, iar o serie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce să te îndrepți, care este alegerea destinală potrivită. Anghel Chiciu urma cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1905 și 1909 și Școala Națională de Belle-Arte din Paris în atelierul lui Antonin Mercié. Sculptorul se arăta receptiv la arta rodiniană, fapt relevat de lucrări precum Gândire Mizantropă (1912), Avarul (1912), Catedrala, iar o serie de recurențe prezente și în titlurile lucrărilor denotă preocuparea sa pentru modelajul mâinilor: Mâna de avar (1911), Mâna Diavolului, Mâna lui Dumnezeu, Mâna smulgătoare și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o crispare reliefată prin cuta dintre sprâncene și comisura buzelor, menită să sugereze o judecată pesimistă, rebarbativă. Și aici, literaritatea titlului constituie protativul temei simboliste ghidând lectura. Filip Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate în alt capitol, sculptorul se arăta interesat de surprinderea stărilor sufletești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în alt capitol, sculptorul se arăta interesat de surprinderea stărilor sufletești tranziente în Resemnare, Decepție, Durere, Abandonată, Dolor, Povară, Tinerețe, dar și de expresii ale reflecției și interiorizării, în Cugetarea sau Amintirea. Admirator al lui Rodin, având deopotrivă afinități cu arta plastică a lui Bourdelle, Ion Jalea manifestă trăsături rodiniene în prima etapă a creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de lucrări precum Poarta infernului a lui Rodin. Expusă la Muzeul Ion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de lucrări precum Poarta infernului a lui Rodin. Expusă la Muzeul Ion Jalea din Constanța, Căderea îngerilor se află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jean Jacquet remarca în cazul lui Paciurea că "în opera lui e mai multă literatură"328, cum am văzut, literaturitatea constituind și un mod de a revendica în registru peiorativ sensibilitatea simbolistă. Ne aflăm într-un punct de inflexiune de unde arta celor doi sculptori își precizează mai clar distanțele pe măsură ce Brâncuși alege o esențializare a formelor, iar Paciurea continuă linia rodiniană de o manieră personală, în lucrări precum Monumentul lui Mihai Eminescu (1910) și Gigantul (1905), apogeul asimilării lecției rodiniene. Capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lecției rodiniene. Capul poetului era înălțat pe un soclu de trupuri, unul dintre ele având în compoziție definiția Gânditorului rodinian, cu excepția faptului că reflecția detașată, meditația superioară, este aici împinsă spre disperare. Fascinația pentru capetele monumentale nu era singulară în arta românească, avem una dintre sculpturile de început ale lui Corneliu Medrea, probabil lucrarea sa de școală din timpul studenției budapestane, capul uriaș al unei femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unei femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie impenetrabilă, fapt care-o determină pe Ioana Vlasiu să-l asocieze influenței secesioniste: "Tema feminității în ipostaza ei malefică este tipică pentru arta din jur de 1900 cunoscută sub numele de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
malefică este tipică pentru arta din jur de 1900 cunoscută sub numele de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care i-l consacra în revista Arta, "Cornel Medrea prezența sculpturii", Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care i-l consacra în revista Arta, "Cornel Medrea prezența sculpturii", Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a lui Anatole France, "colaborează prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a lui Anatole France, "colaborează prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății "Arta Română"", din 1919, Francisc Șirato sesiza prin similitudine cu arta lui Brâncuși influența exercitată de Rodin atât la nivelul tematic și tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a lui Anatole France, "colaborează prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății "Arta Română"", din 1919, Francisc Șirato sesiza prin similitudine cu arta lui Brâncuși influența exercitată de Rodin atât la nivelul tematic și tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care va deveni definitoriu pentru Brâncuși. "Pe d-l Paciurea îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comun între Frederic Storck și Oscar Spaethe îl constituie formația lor müncheneză, dar și ulterioara modulare a sensibilității lor artistice în direcția marcării afinității membrilor casei regale și în special a reginei Maria cu revival-ul bizantin, propus ca proiect al artei moderne de către o serie de critici precum Leon(pold) Bachelin, Apcar Baltazar etc. În plus, ambii sculptori se află printre membrii fondatori ai Tinerimii artistice, asociație care se coagulează în 1902 în jurul pictorilor aflați la München pentru studii, încă odată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]