16,963 matches
-
alegerilor (Adrian Niculescu a fost observator internațional la alegerile din 1992). În celălalt apar eseuri ample, elaborate, despre oameni importanți pentru imaginea României: Eliade, Celan, Mihai Botez. Însă Adrian Niculescu rămâne un militant neobosit chiar si in scrierile sale mai academice; o voce de neînlocuit în viața publică românească și, în același timp, un martor important al celei mai apropiate istorii a României. Adrian Niculescu, Din exil/ După exil, Ed. Univers, 1998, 280 pag., f. preț
Un exil exemplar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17660_a_18985]
-
deșteptarea interesului pentru articolele politice din TImpul. Acest al doilea Eminescu, va culmina în interpretarea lui Ion Negoitescu (scrisă în 1952 și tipărită abia în 1968). De atunci încoace, materialul adunat este imens, biografiile sînt tot mai temeinice, marea ediție academică s-a încheiat, subtilitățile critice abundă: dar o nouă interpretare majoră, a treia în ordine istorică, întîrzie. Aceasta e în definitiv problemă. Pe fondul mîțului rămas neschimbat de un secol, analiza critică a operei s-a oprit la nivelul anilor
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
e într-adevăr o teorie, si nu o superbă și sfidătoare afirmare a unor idiosincrasii personale) va da apă la moară, mă tem, conservatorilor din cultura română, îi va încuraja pe universitarii stafidiți să refuze în continuare schimbarea curriculum-ului academic, vă certifică acest mit găunos al literaturii că miracol și mister, care, oricît ar fi de tulburător și emoționant pentru minți mai confuze, de umaniști prăfuiți, merita scormonit, cel putin o dată la două decenii. Dacă scormoneala aceasta nu va face
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
la o modestă receptare a lui Michel Foucault, tradus pe apucate și la întîmplare), cînd despre feminism nu știm mai nimic, decît ce aflăm de la grupări al căror rost e în primul rînd socio-militant, și abia într-un subsidiar subțirel academic, cînd nu știm absolut nimic despre noul istorism, cînd lucram cu un car de confuzii despre multiculturalism, si ne chinuim încă amarnic cu propriile noastre traume intelectuale (vezi alergiile la critică marxista), cum vom reacționa oare la această magnifica și
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
securiști, alcătuiți după chipul și asemănarea celor vechi, nu se sfiesc să spună, așa cum au făcut de curând la Universitatea din Timișoara, ca "răspund" în continuare de această instituție, și își permit să intervină în planurile de cercetare științifică și academică ale unor grupuri independente. Se vorbește, în mod demagogic, despre slăbiciunea "obiectivă", determinată de respectarea "jocului democratic", a puterii actuale și despre incapacitatea oamenilor politici de a uni vorba cu faptă. Dacă a doua situație poate fi cu greu combătuta
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
în mai multe organizații internaționale de studii est-europene. - Domnule Donald Dyer, sunteți redactorul șef al prestigioasei reviste de studii sud-est europene “Balkanistica”, din 1996. Va rog să ne spuneți câteva cuvinte despre această publicație și despre importanța ei în lumea academică americană. - “Balkanistica” apare din 1974, când era publicată de Ohio State University și editată de profesorul Kenneth Naylor. Volumele 1 - 7 au apărut în Columbus, Ohio și în ele s-au publicat o serie de conferințe găzduite de American Association
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
crește. - Am observat că printre semnatarii acestor articole se află cunoscuți specialiști americani care activează în diverse universități din Statele Unite, unde au creat cursuri specializate în studii românești, dar și cercetători români. Întrețineți în mod deliberat acest echilibru de forțe academice? - Ca editor al “Balkanisticii”, o publicație respectată în peisajul publicisticii științifice internaționale, mi-am propus să duc mai departe această reputație cu greu câștigată și să veghez la calitatea impecabilă a materialelor publicate și să mențin o balanță corect echilibrată
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv în uz. El ne poate însă evoca un moment important din evoluția limbii române: din punctul de vedere nu al marilor teorii, ci al marelui public.
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
în aparițiile publice pentru adulatorii vechiului regim, atunci spiritul vremii se va fi schimbat cu adevărat; nu vom mai vedea în funcții publice personaje anacronice, atmosfera morală nu va mai fi viciată de figuri imorale; n-o să mai apară tratate academice în care neseriozitatea se îmbină cu plagiatul spre alterarea gravă a prestigiului Academiei României; Bukovski aflat în vizită la București ar fi invitat la televiziunea națională, iar Mariana Sipoș, realizatorul unei foarte apreciate emisiuni culturale, care a înregistrat un scurt
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
Analiza de discurs (aplicată pe articole, scrisori, cuvântări) demonstrează "centrarea problemelor elitelor pe procesele contradictorii ale producției și reproducției intelectuale ș...ț" (pag. 180)., caracteristică junimismului în genere. Nu trebuie lăsate la o parte două capitole esențiale ale cărții: între academic și literar. Câmpul filosofic în perioada interbelică, paradoxul acestuia fiind că, la momentul autonomizării sale, "sistemul academic ajunge să contribuie la disoluția lumii pe care pretinde că o conservă ș...ț" și Modernizare și discurs identitar, care conține o discutare
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
și reproducției intelectuale ș...ț" (pag. 180)., caracteristică junimismului în genere. Nu trebuie lăsate la o parte două capitole esențiale ale cărții: între academic și literar. Câmpul filosofic în perioada interbelică, paradoxul acestuia fiind că, la momentul autonomizării sale, "sistemul academic ajunge să contribuie la disoluția lumii pe care pretinde că o conservă ș...ț" și Modernizare și discurs identitar, care conține o discutare a noțiunilor de etnocentrism, naționalism și conștiință culturală și al impactului pe care modernizarea le-a avut
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
un ceas după miezul nopții, dar două ceasuri după amiază, de unde, mai scurt, ceasul unu și ceasul două; apoi, când ceas a fost înlocuit cu oră, s-a zis prin analogie ora unu și ora două" (p. 150). în dicționarul academic (DLR, VII, 2, Litera O, 1969), primele atestări ale neologismului oră sînt într-adevăr tîrzii (din secolul al XIX-lea); citatele în cauză au particularitatea de a explica în paranteză sensul, prin sinonim: "doaozeci și patru de ore (ceasuri)", "șase
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
Oricum, dicționarul atestă construcția cu numeralul cu valoare adjectivală, "douesprediece ore", care justifică opțiunea normei de azi pentru ora douăsprezece. Pentru a înțelege cum se formulau indicațiile temporale precise în limba mai veche, putem urmări cele cîteva citate din dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA), la articolul ceas. O sursă foarte potrivită de atestări ale uzului vechi o constituie și însemnările stolnicului Constantin Cantacuzino. în relatarea unei călătorii pe mare, în 1667, găsim într-adevăr enunțuri care indică, pentru ceas
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
veșnic și la el acasă. Iarăși Tony Judt Într-un interviu cu multe lucruri de citit din Observatorul cultural nr. 101, dl Mircea Mihăieș se arată mirat (ne-am arătat și noi) de felul cum apreciază dl Sorin Antohi "statutul academic onorabil (dar nu mai mult)" al directorului de la Remarque Institut. "Dacă Sorin Antohi n-ar fi părăsit niciodată Bahluiul, aș înțelege. Dar ca unul care de ani de zile se învîrte în mediile academice internaționale (medii de cea mai bună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
cum apreciază dl Sorin Antohi "statutul academic onorabil (dar nu mai mult)" al directorului de la Remarque Institut. "Dacă Sorin Antohi n-ar fi părăsit niciodată Bahluiul, aș înțelege. Dar ca unul care de ani de zile se învîrte în mediile academice internaționale (medii de cea mai bună calitate, mă grăbesc să adaug), mi se pare a comite un fault inutil și nedemn de subțirimea lui intelectuală..." Cronicarul se grăbește și el să adauge că, din nefericire, nu e cel dintîi. Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
Am citit cu nedisimulată admirație despre ce se întîmpla în Cehoslovacia universității libere a lui Jan Potocka la sfîrșitul anilor '70, uitînd că în România existase între 1948 și 1950 cercul inițiat de scriitorul Petru Manoliu, un fel de alternativă academică particulară în care preparau cursuri Alice Voinescu și Ștefan Nenițescu. Iată o reflecție a acestuia din urmă, rostită cu prilejul unei astfel de întîlniri: "Efort și cumpănire, noi spunem - de care avem atît de mare nevoie acum cînd ispitele vin
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
ar avea imaginea unei Românii nu doar normale, dar racordate la tot ce era mai nou pe piața internațională a ideilor. Am găsit citind acest sumar un titlu de emisiune ce ar fi mină de aur pentru disputa în jurul canonului academic de azi: "Duminică 16 decembrie 1945, Editorial: ". Amicii Statelor Unite și Asociația "Mihai Eminescu" au constituit o altă formă de rezistență solidară, asumată și publică. Un număr impresionant de articole de ziar apărute pînă în 1947 sînt redate integral în această
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
umblă printre contemporani învelit în mantă albă și (latinist habotnic) deplînge imposibilitatea de a purta nobila togă romană, este aproape imposibil de pus în aceeași ecuație cu filosoful sobru care caută ,,echilibrul între antiteze" ori cu primul președinte al Societății academice române. Unii comentatori pun dihotomiile existențiale și de gîndire pe seama vremurilor neașezate, la intersecția dintre veacuri, dintre două culturi, dar mai ales dintre două orînduiri sociale și îl consideră un ,,om de răspîntie" (G. Munteanu). Alții îl văd deja instalat
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
fiind că în franceza modernă marinarul e desemnat prin substantivul marin, ar fi mai interesant să ne întrebăm de unde provine actualul marinar. Acesta este format cu un sufixul de agent -ar, poate după modelul lui marinier, cum cred autorii dicționarului academic. Nu e însă de neglijat o posibilă influență italiană (unde cuvîntul corespunzător e marinaio, popular marinaro): cu atît mai mult cu cît primul citat care îl atestă în dicționar e contemporan cu cele din Albina, dar provine din Curierul românesc
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
pentru a readuce în învățămîntul românesc nume și valori eliminate de ideologia proletcultistă. I.D. Lăudat, Dan Simonescu: I.C. Chițimia, Alexandru Piru - printre aceștia și Iorgu Iordan - au încercat, într-o serie de articole (în cazul lui Iorgu Iordan, un elogiu academic) să redea culturii românești, fie și sub semnul "reconsiderării critice" - nume și opere de seamă din epoca premergătoare ocupației sovietice, dintre cele două războaie mondiale. 2. Fără îndoială, despre Nicolae Cartojan, astăzi, avem toate datele necesare cunoașterii personalității și operei
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
din epoca premergătoare ocupației sovietice, dintre cele două războaie mondiale. 2. Fără îndoială, despre Nicolae Cartojan, astăzi, avem toate datele necesare cunoașterii personalității și operei sale. Atît reeditările (comentate) ale Istoriei literaturii române vechi, cît și diversele evocări și comemorări academice dedicate de-a lungul ultimelor decenii (mai ales după 1964) de către cei care l-au cunoscut și i-au continuat opera (Dan Simonescu, în primul rînd) - au redat culturii românești figura eminentului savant. În Dicționarul Scriitorilor Români, vol. I, pp.
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
N. Cartojan devine succesorul lui Ion Bianu la catedra de literatură română veche și, la propunerea aceluiași Ion Bianu, membru corespondent al Academiei Române (1929-1930). Lucrarea fundamentală Cărțile populare în literatura românească (Epoca influenței sud-slave) a fost în deosebi apreciată. Recomandarea academică scrisă de N. Iorga a evidențiat, în deosebi, valoarea acestei lucrări. 4. În Universitate - ca și în Academie - N. Cartojan, la 47-48 de ani, s-a dovedit un adevărat spiritus rector. Elevi și colaboratori sînt trimeși la studii în străinătate
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
se modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatele (1) și (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare A.S.A.S., este instituție publică specializată, de consacrare academică și coordonare științifică, cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii. Sediul social al A.S.A.S. este în municipiul București, bd. Mărăști nr. 61, sectorul 1. (2) A.S.A.S. funcționează în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, față de care răspunde pentru
HOTĂRÂRE nr. 2.282 din 9 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Statutului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.180/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164029_a_165358]
-
Capitolul l Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia de Științe Medicale, denumită în continuare A.S.M., este instituție publică de interes național în domeniul cercetării științifice medicale și farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății. ... (2) Sediul A.S.M. se află în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 19-21, sectorul 2. ... (3) A.S.M. este for științific național care reunește personalități consacrate din domeniile medical și
STATUTUL din 7 octombrie 2004 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162064_a_163393]
-
onoare și, respectiv, în rândul membrilor titulari ai A.S.M. ... Articolul 10 Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare au îndatorirea să contribuie prin activitatea lor la progresul științelor medicale și tehnologiei și să se implice în întreaga viață academică. Articolul 11 Abrogat. ------- Art. 11 din anexă a fost abrogat de pct. 5 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 877 din 14 noiembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 18 noiembrie 2013. Articolul 12 A.S.M. își desfășoară
STATUTUL din 7 octombrie 2004 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162064_a_163393]