19,920 matches
-
de a nu încuraja întâlnirile cadru didactic - părinți; copilul devine conștient că este obiectul unui dublu control - cu cât părinții și cadrele didactice se informează reciproc, autonomia lui apare limitată. Dezacordul dintre școală și familie poate apărea și astfel: familia acuză școala că nu manifestă suficientă afecțiune, înțelegere față de copil, pe care îl consideră numai ca „elev”, cu obligații școlare care decurg din acest rol; familia este acuzată de școală că îl consideră pe elev prea mult „copil”, absolvindu-l de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
lui apare limitată. Dezacordul dintre școală și familie poate apărea și astfel: familia acuză școala că nu manifestă suficientă afecțiune, înțelegere față de copil, pe care îl consideră numai ca „elev”, cu obligații școlare care decurg din acest rol; familia este acuzată de școală că îl consideră pe elev prea mult „copil”, absolvindu-l de unele obligații școlare; că o interesează numai rezultatele școlare și că nu vine mai mult în sprijinul școlii. (Stănciulescu, E., 1997, p. 214 216) În relația școală-familie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
23 6,9% 334 100% Observațiile făcute pînă în acest moment trebuie interpretate ca o încercare de identificare a populației școlare cu risc la eșec și nu ca o tentativă explicativă. Nu se pune, în nici un caz, problema de a acuza părinții că aduc copii pe lume fără a se gîndi dacă sînt sau nu capabili să le ofere șansa unei educații corespunzătoare și a unui trai decent. Chestiunea care apare în prim plan, în această parte a analizei noastre, este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea[Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
giscardiană (citată la pagina 32) și argumentația care vine în completare (exemplul 6, pagina 36) în afara înlănțuirii actelor de vorbire: presiunea lui Chirac care îl somează pe Președinte să treacă la fapte, intertextul cu trimitere la discursul dreptei clasice, care acuză Frontul popular de dezastru și care asociază Uniunea de stânga cu evocarea evenimentului din 1936, votul națiunii ca formă de răspuns la discursul Președintelui său etc. Această natură profund dialogică a discursului nu trebuie totuși să fie confundată cu modul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam[Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Minuția cercetătorului se relevă prin concretețea detaliului. șochează atitudinea critică a lui Mircea Eliade față de „admiratorul său frenetic”, Nicolae Iorga; paradoxurile din penelul lui Eugen Ionescu - „sclipitor de iscusit” și „meșter fără pereche” (N. Steinhardt), în volumul de eseuri Nu, acuzând, spre exemplu, „lipsa de subtilitate a lui Ibrăileanu,... faptul că M. Ralea și Vladimir Streinu au părăsit literatura pentru politică...” sau afirmația că Eugen Lovinescu... „scrie fleacuri...”, apreciind, tranșant și degajat, că Tudor Vianu este „campionul eternității artei...” Cu un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
insistă că această întrebare, finală și profundă cum poate fi în impactul ei emoțion al, nu este totuși exprimată ca un fel de condamnare. Toți par a fi de acord că ființa nu-i întreba cu scopul de a-i acuza sau de a-i amenința, pentru că, în ciuda întrebării, continuau să simtă acceptarea și dragostea totală care venea din partea ființei in diferent care era răspunsul lor. Mai mult, scopul întrebării pare să fie să-i facă să se gândească la viața
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
vedere valoric și distanțat de credințele culturale ale celor aflați în conflict, poate oferi soluția optimă pentru o interacțiune nonconflictuală. 1.2.6. Engleza ca limbă globală O serie de studii asupra proceselor globalizării se centrează pe rolul limbii engleze, acuzată de dominare culturală și profesională asupra altor limbi. Acestea pornesc de la evidența că engleza este limba oficială în schimburile internaționale de cunoștințe și este punctul central al dezvoltării tehnologice, numărul de vorbitori de limbă engleză la nivel global fiind impresionant
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de analize referitoare la sistemul american pun sub semnul întrebării premisa că școala ar trebui să contracareze în totalitate efectele trecutului familial și sărăciei, precum și capacitatea sa reală de a rezolva orice problemă socială. În cadrul acestor dezbateri apar din ce în ce mai des acuze legate de faptul că, în ciuda vastei ei bogății și puteri, America nu reușește să ofere fiecărui copil un început decent în viață datorită unei lipse de angajare colectivă pentru promovarea așa numitelor "garanții educaționale". 2.4.4. Excelența în școli
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și pe d-l Ghișe și a acceptat retragerea d-lui Quintus din poziția de președinte de onoare, chiar dacă nu au mai așteptat și verdictul de la CNSAS în cazul primilor doi. Dacă ar fi procedat altfel, ar fi putut fi acuzat de demagogie în fond, este partidul care militează cel mai puternic și mai consecvent, măcar din primăvara acestui an, pentru modificarea Legii deconspirării, pentru adoptarea unei Legi a lustrației etc., deci pentru un pachet de legi care să permită luminarea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acceptat la nivel de Comisie, la 1 ianuarie 2007 vom fi membru plin al UE, deși unul strâns monitorizat, dar asta n-a ajutat cu nimic schimbarea obiceiurilor noastre publice cam... nici nu știu cum să le numesc, să nu mă trezesc acuzat de rasism! Dorin Popa: Leonard Orban, comisarul EU din partea României, pare un tehnocrat sârguincios. Îți imaginezi de ce, totuși, nu a fost nominalizat Mihai Răzvan Ungureanu, deși este liberal și se bucură de sprijinul președintelui? Mi se pare foarte curios că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ți se pare imposibil? De ce? Nu e posibil să apară pe televiziunile noastre non-stop? Dorin Popa: Mă pot înșela la rându-mi doar nu-mi fixez programul după 100%! -, dar cred că-l confunzi cu Marian Vanghelie, ceea ce nu te acuză. Ei sunt mult apropiați ca nivel cultural și asemănători prin elevație, dar Vanghelie este nițeluș mai onest și mai "gingaș", deoarece nu vrea să pară cu mult deasupra propriei umbre. Pe când Gigi nu mai încape nici în Ferentari, de aceea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în curând de studiile media, studiile culturale etc. La Galați, s-a dat o licență pe fenomenul (Katrina, crezi, nu?!) Gigi Becali! Acuși vor apărea doctori în Gigi, dar nu de Gigi, că aceasta nu se poate... Și vom fi acuzați de generațiile viitoare că am permis dezvoltarea unui asemenea fenomen "media". Azi, nu te mai ridică femeia, ci media!!! Liviu Antonesei: În confuzia în care băltim, nici nu e de mirare! De altfel, cum cred că spuneam, Jiji e produsul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ajun, încât îl prelungeau adesea toată noaptea; și chiar și atunci când nu erau decât trei sau patru, sau cel mult șase, recitau oficiul cu solemnitate și îl cântau. Era atât de minunată simplitatea și puritatea lor, încât, în capitule, se acuzau în mod public chiar și de poluțiile nocturne. Obișnuiau să nu judece niciodată, ci spuneau cu simplitate: «Așa este». Imediat ce vreunul dintre ei era certat de superior sau de un confrate, răspundea îndată: «Mea culpa» și se prosterna adesea la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a lui Dumnezeu, l-a întemnițat, eliberându-i pe cei pe care ministrul îi pusese în mod nedrept în închisoare. Fiind susținut de un ajutor deosebit din partea lui Dumnezeu, l-a demis pe fratele Elia din oficiul de ministru general, acuzat de scandalurile provocate și de tirania pe care o manifestase față de frații zeloși din Ordin; asta s-a întâmplat în prezența părintelui nostru papa Grigore al IX-lea, fiindcă, în urma inițiativei acestuia, multe provincii înaintaseră plângeri împotriva fratelui Elia. Cine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost reuniți la Londra, Southampton, Gloucester și Oxford, și s-au întâlnit împreună într-un număr foarte mare, prelungindu-și în mod exagerat șederea, a luat amploare imediat în întreaga provincie un tumult de nedescris, fiindcă în interiorul capitulului frații se acuzau unul pe celălalt, iar afară creștea suspiciunea cetățenilor. La sfârșit, când s-a încheiat vizita tuturor conventelor, s-a celebrat capitulul provincial la Oxford și s-a trimis, printr-o decizie unanimă, o plângere împotriva fratelui Elia. 51. Vizitatorul, în afară de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi întrupat pentru a ademeni sufletele, nu ar fi putut găsi un laț mai subtil și mai puternic decât vizita ce se încheiase. 52. În capitulul celebrat în timpul vizitei fratelui Vygerius, fratele Eustache de Merc, de sfântă amintire, a fost acuzat în mod repetat și a fost exclus din capitul timp de o zi și jumătate. Un alt frate, însă, ce se bucura de mai puțină stimă, a fost imediat iertat. Atunci acesta a exclamat: «Vai de mine, săracul! Acel om
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Elia a început să se scuze motivând că frații, atunci când l-au ales general, fuseseră de acord ca el să mănânce aur și să poată avea un cal, dacă sănătatea sa șubredă ar fi cerut-o; însă acum îl acuzau scandalizați fiind de comportamentul său. Fratele Aymon voia să-i răspundă, însă papa nu i-a dat permisiunea până când cardinalul Robert de Somercotes i-a spus: «Domnule papă, acesta este un om înțelept; este bine să-l ascultați fiindcă este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
trebuia să muncească continuu, și nu doar pentru puțin timp». 107. [Fratele Albert era prezent la un capitul la Oxford, unde a predicat un frate tânăr. Fiindcă acesta condamna cu îndrăzneală luxul clădirilor și belșugul mâncărurilor, fratele Albert l-a acuzat că este un vanitos]. 108. El l-a constrâns pe fratele Eustache de Merc să mănânce pește împotriva voinței sale, spunând că Ordinul pierduse multe persoane bune din lipsă de discreție. În acest sens, a amintit faptul că pe când locuia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
laicilor (p. 419-420). 20. În comentariul său asupra cărții lui Ieremia, abatele Ioachim afirmă despre frații minori și predicatori: «Aceste două ordine vor răsări în Biserică cu simplitate și umilință, dar, cu trecerea timpului, vor critica cu duritate și vor acuza prostituata din Babilonia»... Mai afirmă despre ele: Mi se pare că unul dintre ele culege fără deosebire roadele pământului, primindu-i în Biserică pe clerici și laici, pe când celălalt alege doar pe cei mai buni dintre clerici» (p. 933). B
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nimeni nu îndrăznea să-i spună adevărul și să-i reproșeze modul său de viață și faptele sale, în afară de fratele Augustin din Recanati și de fratele Bonaventura din Iseo. De aceea, își permitea să-i disprețuiască pe miniștrii ce erau acuzați de falsitate de complicii săi, răspândiți în toate provinciile Ordinului; aceștia erau niște frați laici, plini de răutate, cicălitori și încăpățânați... Îi demitea din oficiul lor, chiar și fără nicio vină, și îi priva de cărți și de dreptul de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
multe progrese în misiunea sa și cu siguranță ar fi dus-o la bun sfârșit, însă, chiar în același an, amândoi, papa și împăratul, au murit în Domnul. Ulterior, cu trecerea timpului, el a avut mari rivali care l-au acuzat în fața domnului papă, insistând atât de mult, încât papa i-a poruncit în secret să renunțe la oficiu și să nu accepte în niciun chip, dacă miniștrii ar fi dorit să-l realeagă. Aceste amănunte le-a aflat chiar din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acum pe acel om, ce pare a fi un creștin adevărat. Dacă pentru a veni la mine va călca pe covor peste cruci, îi vom spune că îl ofensează pe Domnul său; dacă însă va refuza să treacă, îl voi acuza de lipsă de respect fiindcă nu vine le mine». După ce l-au chemat pe acel om, care era plin de Dumnezeu și din această plinătate era bine pregătit cu privire la ceea ce trebuia să facă și să spună, trecând peste acel covor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poetul nu va mai îndrăzni să însărcineze pe nimeni cu un asemenea mandat de frică să nu-l ducă la pieire 37. După De Jonge, teza lui Némethy este contrazisă și de faptul că Marcia, soția lui Fabius Maximus, se acuza și ea de a fi cauzat moartea soțului. În 1932 C.W. Zimmermann 38 raportează din nou vina lui Ovidiu la Agrippa Postumus. El este de părere că trebuie insistat asupra faptului că succesorul lui Augustus a fost nemilos cu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lamentările și insistențele lui. De fapt, dacă și-ar fi recunoscut pe deplin orice vină, ar fi trebuit să admită implicit justețea măsurilor augustiene și nu ar fi avut dreptul să se plângă de acestea; în schimb, dacă ar fi acuzat asemenea măsuri ca fiind injuste, ar fi dat impresia că vrea să critice acțiunile lui Augustus care inițiase asemenea demersuri fără a fi luat în calcul cu băgare de seamă cazul respectiv. Pe latură psihologică, singurul lucru pe care putea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
causa tibi graviore fugati, Ulterior nulli, quam mihi, terra data est. Longius hac nihil est, nisi tantum frigus et hostes, Et maris adstricto quae coit unda gelu119. Deși începe cu multă docilitate, s-ar spune, poetul termină prin a-l acuza în mod deschis pe Augustus, căruia îi supune atenției că locul în care a fost relegat este mai îndepărtat și mai neprielnic decât oricare loc de exil propriu-zis; mai mult îi reproșează împăratului că alții 120, vinovați de infracțiuni mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]