12,966 matches
-
partea de sud-vest a insulei. Capitala, denumită tot , este situată în nordul insulei și este compusă practic din trei orașe: modern, antic și medieval. Orașul modern are un caracter cosmopolit, cu majoritatea clădirilor ridicate în secolul al XX-lea. Orașul antic, fondat în anul 408 î.Chr. se mândrește cu ruinele templelor lui Zeus, Atena și Apollo, cu Stadionul, Gymnasiumul și Teatrul. Orașul medieval este înconjurat de zidurile ridicate de Cruciați. Este împărțit în două părți inegale: micul Collachio și marele
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
este înconjurat de zidurile ridicate de Cruciați. Este împărțit în două părți inegale: micul Collachio și marele Burgo sau Hora. Insula abundă în locuri încântătoare și interesante, care merită să fie vizitate, cum ar fi Valea Fluturilor, satul Triada, lângă anticul Ialyssos (Ialissos) pe vârful Filerimos, unde în secolul 15 a fost ridicată mănăstirea cu același nume, ruinele templelor lui Atena și Zeus, Kameiros (Kamiros) și ruinele orașului Dorian, Kalithea cu băile termale, Koskinou, Afandou, Faliraki și Rodini. Important este și
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
că aici clima este blândă, iar soarele strălucește aproape tot timpul anului. Rodos este un adevărat paradis pentru turiști. Nu numai că insula este plină de plaje frumoase, înconjurate de apele calde ale mării, dar ea și adăpostește minunatele ruine antice (în principal la Rodos, Lindos, Kamiros și Ialysos). Cine se satură de aglomerația orașului se poate îndrepta către micile sate din sudul insulei, unde se păstrează încă atmosfera vechiului Rodos și unde plajele întinse și liniștite îmbie la odihnă. Principala
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
capătul său nordic. La sud de portul Mandraki, în care ancorează flote întregi de iahturi și de cutere pescărești, se află cartierul vechi al orașului, înconjurat de ziduri de apărare cu porți impunătoare. Colina lui Monte Smith este locul Acropolelor anticului oraș Rhodes. Parcul arheologic se desfășoară verde și frumos conținând teatrul elenistic contruit în sec. al III -lea î.Hr., unde aveau loc evenimente atletice. Ele erau parte a unui festival ținut în cinstea zeului Ilios. Palatul cavalerilor Sfântului Ioan din
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
mănăstirile de acolo, pe durata pelerinajului. Pentru obținerea "diamonitirion"-ului, membrii clerului trebuie să dețină, în prealabil, binecuvântarea Patriarhului de la Constantinopol. Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită: Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care în confruntarea lui cu zeul grec Poseidon va fi zvârlit un bolovan imens înspre acesta, formând blocul abrupt ieșit din mare care azi îi poartă numele. Muntele Athos se bucură de celebritate în antichitatea greacă
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
(în greacă Σπάρτη, "Sparti", în dialectul atic și Σπάρτα, "", în dialectul doric), sau Lacedemonia (Λακεδαίμων, "Lakedaimon") a fost un oraș-stat din Grecia antică, în peninsula Peloponez, situat pe râul Eurotas. Sursele care alimentează istoriografia spartană sunt presărate cu viziuni idealizate. Sparta a fost înființată în secolul al VIII-lea î.Hr. de dorieni în regiunea Laconia. Era organizată ca stat militar, având o armată
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
în secolul al VIII-lea împotriva coloniștilor mauri din Peninsula Iberică . Așezarea a fost principalul oraș al Andorrei încă din 1278 când co-prinții francez și episcopal au căzut de acord asupra suveranității comune. Orașul vechi al Andorrei La Vella — "Barri Antic" — conține străzi și clădiri care datează din această perioadă. Cea mai importantă clădire este "Casa de la Vall" — construită la începutul secolului al XVI-lea — sediul parlamentului țării din 1707. Andorra la Vella a fost, în această perioadă, capitala unui stat
Andorra la Vella () [Corola-website/Science/297372_a_298701]
-
Avdira este în prezent o comună din unitatea regională Xanthi (Regiunea Macedonia de Est și Tracia) iar, din 2011, ea a fost desemnată drept centrul istoric al „municipalității” omonime ("Δήμος Αβδήρων"), cu sediul la Genisea. Relicve arheologice dovedesc că cetatea antică Abdera datează din secolul al VII-lea î.Hr. În epoca clasică, elenistică și romană, Abdera a fost un oraș prosper, cu contribuții însemnate la cultura antică greacă. Aici s-au născut, printre alții, Protagoras și Democrit. Orașul antic a fost
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
al „municipalității” omonime ("Δήμος Αβδήρων"), cu sediul la Genisea. Relicve arheologice dovedesc că cetatea antică Abdera datează din secolul al VII-lea î.Hr. În epoca clasică, elenistică și romană, Abdera a fost un oraș prosper, cu contribuții însemnate la cultura antică greacă. Aici s-au născut, printre alții, Protagoras și Democrit. Orașul antic a fost distrus de un cataclism în sec. IV d.Hr. Istoricii estimează că, în epoca sa de înflorire, populația orașului era cuprinsă între 30.000 și 100
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
că cetatea antică Abdera datează din secolul al VII-lea î.Hr. În epoca clasică, elenistică și romană, Abdera a fost un oraș prosper, cu contribuții însemnate la cultura antică greacă. Aici s-au născut, printre alții, Protagoras și Democrit. Orașul antic a fost distrus de un cataclism în sec. IV d.Hr. Istoricii estimează că, în epoca sa de înflorire, populația orașului era cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori. În limba greacă, toponimicul are formă de neutru plural
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
d.Hr. Istoricii estimează că, în epoca sa de înflorire, populația orașului era cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori. În limba greacă, toponimicul are formă de neutru plural (τὰ Ἄβδηρα), cu accentul pe silaba inițială. Conform mitologiei antice, orașul a fost întemeiat de Heracle pentru a cinsti memoria unuia dintre însoțitorii săi, Abderos, înmormântat acolo. Legenda spune că, după ce a capturat iepele antropofage ale regelui Diomede din Tracia, Heracle a încredințat paza acestora lui Abderos. Nefericitul tânăr nu
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
de pe coasta acesteia trec sub hegemonia Imperiului roman, dar cetățile Abdera, Maroneea și Ainos se bucură de o oarecare autonomie. În sec. I d.Hr., Pliniu cel Bătrân menționează orașul Abdera drept „cetate liberă” ("libera civitas"). Se estimează că populația orașului antic, în perioadele sale de maximă dezvoltare, era cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori. În afara teritoriului propriu-zis al cetății și porturile sale, Abdera deținea controlul unei întinse suprafețe de pământ, incluzând zonele rurale din împrejurimi și o carieră
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
despre instituțiile și notabilitățile orașului. Informații prețioase sunt furnizate și de inscripțiile descoperite la Abdera și în alte orașe (Teos și Delfi). În perioadele în care și-a păstrat autonomia, orașul poseda instituțiile uzuale ale unei cetăți democratice din Grecia antică. Puterea era exercitată de către un Consiliu (Βουλή, "Boule") ales de către o Adunare a poporului (Δήμος, "Demos"). Funcția de arhonte eponim îi revenea preotului Templului lui Apollo, zeul protector al orașului. Funcțiile executive cele mai importante erau deținute de către "Timouchoi" (Τιμούχοι
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
poporului și urmăreau executarea deciziilor de către arhonți (ἄρχοντες). La rândul lor, arhonții controlau finanțele orașului. Cetatea păstra arhive administrative și legislative riguroase, adăpostite în Templul lui Dionysos. Originari din Abdera au fost renumiți filosofi și oameni de litere ai Greciei antice. Aici a fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit (sec. V-IV î.Hr.). Din Abdera se trage marele sofist Protagoras (sec. V î.Hr.), precum și filosoful sceptic Anaxarchos (sec. IV î.Hr.), matematicianul și astronomul Bion (sec. IV-III î.Hr.), istoricul
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
î.Hr.). Din Abdera se trage marele sofist Protagoras (sec. V î.Hr.), precum și filosoful sceptic Anaxarchos (sec. IV î.Hr.), matematicianul și astronomul Bion (sec. IV-III î.Hr.), istoricul alexandrin Hekataios (sec. IV-III î.Hr.) și poetul epic Nikainetos (sec. III î.Hr.). Identificarea orașului antic cu ruinele, încă vizibile în acea epocă, din zona Capului Bulustra a fost propusă, în 1887, de către istoricul austriac W. Regel. Primele săpături au fost întreprinse de către arheologi francezi, iar după 1950, ele au fost continuate sistematic de către Societatea Greacă
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
Astăzi, o parte din vestigiile arheologice pot fi vizitate "in situ" (Parcul arheologic Avdira), iar un mare număr de obiecte descoperite acolo sunt expuse în colecțiile Muzeului Arheologic Avdira din vecinătate. Săpăturile au scos la iveală numeroase relicve ale orașului antic. Zidul său de incintă are o lungime totală de 5.340 m și datează din sec. VII î.Hr. (în sectorul nordic, au fost descoperite fragmente ale zidului construite de coloniștii din Clazomene și Teos), până în epoca romană. În sectorul său
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
și orașul s-a extins către sud. Noile construcții au urmat un plan urbanistic hippodamic, cu străzi largi, care se intersectau în unghiuri drepte. Dintre edificiile publice, numai teatrul a fost descoperit, extrem de ruinat. Amplasamentele marilor temple menționate de izvoarele antice nu au fost încă identificate. În schimb, se păstrează numeroase ansambluri de locuințe, din diferite perioade (printre care și o „Locuință a delfinilor”, denumită astfel după imaginea reprezentată pe mozaicul care acoperea curtea interioară pavată). Bine conservate sunt și ruinele
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
femei din aceeași epocă poartă urmele unei intervenții chirurgicale pe cutia craniană (confirmând textele hipocratice ulterioare care descriu această practică). Etnonimul "Ἀβδηρίτης" ("Abderites") se aplica locuitorilor orașului Abdera sau celor originari din Abdera (română: "abderit, abderitan"). Conform uzanțelor din Grecia antică, o indicație referitoare la locul de origine însoțea în mod obligatoriu numele proprii ale marilor personalități recunoscute la nivel panelenic. Astfel, numele lui Democrit, Protagora, ș.a. erau însoțite de „epitetul” "ὁ Ἀβδηρίτης" (abderitanul, cel din Abdera), care a sporit fără
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
închipuit”. Înstăriți și extravaganți, înfumurați dar săraci cu duhul și, în plus, ipohondri incurabili, abderiții au beneficiat în antichitate de un portret colectiv idealizat care le-a asigurat o poziție nepieritoare într-o tipologie umană universală. Ecouri moderne ale textelor antice au menținut în actualitate acest loc comun al filologiei clasice și - odată cu el - și termenul de „abderitism”. Jean de La Fontaine evocă disputa dintre Democrit și abderitani pentru a incrimina obtuzitatea intelectuală a vulgului. În 1774, Christoph Martin Wieland publică "Istoria
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
lui Kant, având un caracter extrem de tehnic, nu s-a impus dincolo de limitele exegezei kantiene. În schimb, cuvântul „abderit” este prezent în numeroase dicționare ale limbilor moderne ca un neologism, e adevărat, livresc, dar aflat încă în uz.. Declinul cetății antice a început cu mult înainte de cataclismul din sec. IV d.Hr. care a distrus-o, după câte se pare, în întregime. Rămas în afara principalei căi de comunicație est-vest din Imperiul Roman târziu (Via Egnatia, care străbătea nordul Greciei și asigura
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
numele de „Polystylon”, fiind reprezentată la Conciliul ecumenic din Constantinopol (869-870) de către episcopul ei, Dimitrios. Noul nume (care înseamnă „loc cu multe coloane”) face trimitere la ruinele din apropiere și este un toponimic frecvent utilizat în epocă pentru „grădiștile” cetăților antice. Renașterea orașului din sec. IX se integrează unei tendințe mai largi de reurbanizare promovate în această regiune a Imperiului Bizantin de către dinastia macedoneană. Săpăturile arheologice întreprinse în perioada 1982-1996 au scos la iveală ruinele bisericii episcopale (o bazilică cu transept
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
sub controlul diferitelor părți angajate în conflict, fiind ocupat temporar (1343-1345) și de către armata bulgară . Viitorul împărat Ioan al VI-lea Cantacuzino, care a vizitat orașul în 1342, în căutare de aliați, folosește alături de „Polystylon” și vechiul nume al cetății antice „Abdera”. Odată cu extinderea Imperiului Otoman în regiunea Traciei (1380-1390), urmele așezării se pierd din nou. Cel mai probabil e că fortăreața medievală și portul ei au trecut sub controlul exclusiv al armatei turcești, iar populația locală s-a refugiat în
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
îi aparține până în prezent (cu o scurtă întrerupere, în al Doilea Război Mondial, când a fost încorporată Bulgariei). În 1924, guvernul grec recunoaște actul de constituire a comunității Abdera (în pronunție neogreacă: Avdira), prin care satul Bulustra redobândește oficial numele antic rămas, timp de cincisprezece secole, în uitare, reluând oficial vechiul nume al cetății antice (în pronunție neogreacă: Avdira). Localitatea actuală, situată la nord-vest de amplasamentul orașului antic, este continuatoarea satului Bulustra. Astăzi comuna Avdira numără în jur de 1.700
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
a fost încorporată Bulgariei). În 1924, guvernul grec recunoaște actul de constituire a comunității Abdera (în pronunție neogreacă: Avdira), prin care satul Bulustra redobândește oficial numele antic rămas, timp de cincisprezece secole, în uitare, reluând oficial vechiul nume al cetății antice (în pronunție neogreacă: Avdira). Localitatea actuală, situată la nord-vest de amplasamentul orașului antic, este continuatoarea satului Bulustra. Astăzi comuna Avdira numără în jur de 1.700 locuitori (împreună cu satele aparținătoare). În 2011, a fost înființată o „municipalitate” omonimă ("Δήμος Αβδήρων
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
comunității Abdera (în pronunție neogreacă: Avdira), prin care satul Bulustra redobândește oficial numele antic rămas, timp de cincisprezece secole, în uitare, reluând oficial vechiul nume al cetății antice (în pronunție neogreacă: Avdira). Localitatea actuală, situată la nord-vest de amplasamentul orașului antic, este continuatoarea satului Bulustra. Astăzi comuna Avdira numără în jur de 1.700 locuitori (împreună cu satele aparținătoare). În 2011, a fost înființată o „municipalitate” omonimă ("Δήμος Αβδήρων", 18.573 locuitori, conform recensământului din 2001), al cărei centru administrativ este Genisea
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]