11,388 matches
-
et commentaires, Editions Stock, Paris, 1982, p. 37. 6. Saint Irénée de Lyon, Contre les hérésies, IV, 22, 2, trad. franceză de Adelin Rousseau, ed. cit., Paris, 1984, pp. 484-485. 7. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, în col. Părinți și Scriitori Bisericești (PSB), trad. din limba greacă, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1983, p. 262. 8. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cosmosul și sufletul, chipuri ale Bisericii, introducere, note și
PASTORALA PREAFERICITULUI PĂRINTE PATRIARH DANIEL LA NAȘTEREA DOMNULUI 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105899_a_107191]
-
la 24 de ani era deja membru al breslei artiștilor din Antwerp, pentru ca în 1615 să conducă această protoasociație a pictorilor. Bucurându-se de o mare popularitate în epocă, Francken va crea cicluri, tipologii și stiluri diferite: a lucrat pictură bisericească importantă, însă a devenit celebru și reputat pentru panouri de mici dimensiuni, de "cabinet", în care a abordat teme religioase, mitologice sau alegorice. Totodată a colaborat cu importanți artiști ai secolului al XVII-lea, Jan Brueghel sau Andries Daniels, iar
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
Răspunzând acestor memorii și dorind a prezenta lămuririle necesare în legătură cu participarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la acest eveniment bisericesc, Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iașilor aduce la cunoștința celor interesați următoarele: 1. În cadrul Sinodului din Creta au fost aprobate o serie de documente publicate și în limba română pe site-ul basilica.ro (la http://basilica.ro/documentele-oficiale-ale-sfantului-si-marelui-sinod-in-limba-romana/). Pe
Conflict în Biserica Ortodoxă Română, după Sinodul din Creta by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105992_a_107284]
-
o slujește. De altfel, această preocupare este o constantă în lucrarea Înaltpreasfinției Sale, manifestată atât înaintea, în timpul, cât și după întrunirea sinodală din Creta. Astfel, în timpul întâlnirii din Creta, Părintele Mitropolit Teofan a avut mai multe intervenții făcute în „cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii", potrivit mărturiei Mitropolitului Ierotheos Vlachos, participant la Sinodul din Creta. Cele mai multe reacții au loc în legătură cu documentul intitulat „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine". În acest document se afirmă că: a) Biserica Ortodoxă este „Biserica
Conflict în Biserica Ortodoxă Română, după Sinodul din Creta by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105992_a_107284]
-
le provoacă acest fenomen la nivel individual și social. Este o călătorie în lumea unor realități occidentale unde emigranții încearcă să supraviețuiască și să se integreze. Este în același timp și trăirea reîntoarcerii acasă. Lansarea cărții a dat ocazia Centrului Bisericesc al românilor ortodocși din München să invite publicul la o întâlnire cu tema „Viața în imigrație - Considerații practice sociale, psihologice și teologice”. Evenimentul a avut loc la sfârșitul lunii iunie a.c., în sala parohială a Bisericii St. Paul, din vecinătatea
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
românilor ortodocși din München să invite publicul la o întâlnire cu tema „Viața în imigrație - Considerații practice sociale, psihologice și teologice”. Evenimentul a avut loc la sfârșitul lunii iunie a.c., în sala parohială a Bisericii St. Paul, din vecinătatea Centrului Bisericesc, în prezența unor invitați prestigioși, ca Prea Sfințitul Sofian Brașoveanul, episcop - vicar și conf. dr. în psihologie Camelia Popa.
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
cu România. Adunarea de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, avut loc într-o atmosferă sărbătorească, de entuziasm național. Au sosit 1.228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate românești, înalte fețe bisericești, delegați ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai breslelor de meseriași, ai organizațiilor militare și ai tineretului universitar. Toate păturile sociale și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Ceea ce a făcut remarcabilă manifestarea a fost
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
25 miliarde de dolari în prezent), plecau din Iași spre Moscova, fiind urmate ulterior de alte comori - obiecte antice neprețuite, arhive de însemnătate istorică, bijuterii medievale de mare valoare, ale voievozilor români, mii de picturi, obiecte de cult din patrimoniul bisericesc, precm și multe din depozitele bancare ale populației. „Valoarea acestui al doilea transport nu poate fi estimată cu exactitate, dar se presupune că ar depăși valoarea primului”, notează „warhistoryonline.com”. În cei 100 de ani care au trecut, toate guvernele
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
a dăruit loturi de pământ, așezate unul lângă altul. Și-au durat case, erau împreună la bucurii, dar mai ales la necazuri, formau o familie, o obște, un neam, o forță. Toți cei din neamul mamei au fost clerici, fețe bisericești, meșteșugari, artiști, legați organic de Mânăstirea Saharna, de pe malul drept al Nistrului. Anii aceia, de dinainte de război, când m-am născut eu, erau foarte anevoioși. Erau anii „Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și a fost înălțat pe locul unei vechi bisericuțe.Praznicul a început cu Sfânta Liturghie, oficiată de PS Evsevii, Episcop de Șepetovka și Slavuta, regiunea Hmelnițk, susținut de un sobor de 30 de înalte fețe bisericești. Prezent la eveniment și impresionat de frumusețea locului și de credința pe care o manifestă românii de aici, diplomatul român Cătălin Țîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit de fostul Patriarh Teoctist, să se creeze o organizare specială în plan bisericesc pentru români, care există până astăzi și la începuturile căreia un rol important l-a avut profesorul preot Al. Ciurea. Astfel, există trei centre principale ale ortodoxiei românești, respectiv la Stockholm, cu filiale în Suedia și Finlanda, la Göteborg, cu
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
că intenționează să candideze pentru un post de consilier local, județean sau chiar de primar, fie ca independenți, fie din partea unor partide politice. Și asta chiar dacă își vor pune în cap Sinodul, care a anunțat recent că interzice implicarea fețelor bisericești în politică, permițând un singur lucru: preoții pot candida pentru un fotoliu în Consiliul Local sau Județean, doar ca independenți și doar după ce au binecuvântarea superiorilor din Biserică. În țară, însă, lucrurile sunt departe de ce vor șefii BOR: unii preoți
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
sunt decernate diplomele de merit ale Uniunii Sârbilor din România, „Zilele Schimbării la Față de la Baziaș”, organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]