11,407 matches
-
ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un număr considerabil de ani, peste 40, desigur o experiență care își are și bogăția ei și, poate, golurile ei. Poate că, sub anumite planuri, gusturile mele diferă, ca și preferințele mele de ale multora dintre cei care mă ascultă, dar eu am convingerea că ceea ce propun se încadrează, totuși, în limitele unei raționalități acceptabile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în sensul integrării valorilor în comportamentul civilizator al indivizilor, nu numai eficiența, așa cu rezultate practice, pentru că atunci revenim la un pragmatism care se cultivă pe alocuri și în societatea noastră, după care până și adevărul se face, ca și bogăția, ca și banii, și altele, ori adevărul se face altfel, la adevăr se ajunge greu. Poate exagerez, dar cucerirea adevărului e mai grea decât asigurarea unei îmbogățiri sau asigurarea fericirii personale. Mai ales acum, când există o bulversare a tuturor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
De asemenea, se privesc aceste studii nu izolat, în sine, numai în limitele culturii române, ci în interferențele cu cultura europeană, deoarece majoritatea personalităților mari de la noi s-au dezvoltat într-un climat european și universal. Ei au venit cu bogăția de cunoștințe pe care o întâlneam și la alții, în alte spații ale Europei: în Franța, Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El reproduce fragmente din notările făcute de vizitatori, cum e aceea din 1466, când călătorul rus Afanasie Nikitin scrie: „În țara
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt ca cele din Friuli, pășunile în cea mai bună stare, putându-se hrăni în această țară o sută de mii de cai”, număr impresionant pentru vremea aceea. Istoricul reproduce în cartea sa și remarci ale altor călători străini în privința bogățiilor țării Moldovei, rezultând un amplu și admirabil tablou al potențialului și diversității economice din Moldova în vremea epocii de mijloc. Tabloul proiectat prin pana călătorilor străini poate fi considerat reprezentativ și în spațiul umbrăreștean, el înfățișând realități ce nu pot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înfățișând realități ce nu pot fi contestate. Ne conving de acest lucru documentele locului și timpului de care ne ocupăm. Este adevărat că actele scrise, prin care să ni se releve direct și la modul statistic gama și cantitatea de bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau noi. Dimitrie Cantemir, descriind zonele geografice ale Moldovei și înfățișând bogățiile pe sectoare de relief, nu trece cu vederea albinăritul; dimpotrivă, îi acordă un spațiu substanțial în economia discursului său pe această temă. Prin textul pe care îl reproducem, vrem să subliniem temeiul său documentar în problema ce ne interesează acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
populare, înființate prin Legea asupra Băncilor Populare sătești din 29 martie 1903, cu modificările aduse în anii 1904, 1905 și 1906. Asemenea instituții au luat ființă în multe comune și purtau nume seducătoare pentru săteni precum „Belșugul”, „Zorile”, „Izvorul”, „Isvorul Bogăției” etc. și erau considerate societăți comerciale. Aveau drept scop acordarea de credite în condiții avantajoase pentru țărani, membri sau nemembri societari. Băncile populare își desfășurau activitatea sub îndrumarea și controlul unui organism național numit Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Umbrăreștilor anumite date, prin care ni se relevă cam cum arăta fizionomia de ansamblu a unei gospodării sătești, ajunsă astăzi să țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar situațiile de acest gen erau cu mult mai numeroase. Acesta este motivul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220685_a_222014]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220683_a_222012]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220687_a_222016]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222142_a_223471]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262001_a_263330]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243103_a_244432]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243101_a_244430]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243102_a_244431]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257209_a_258538]
-
determinat scăderea diversității biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitând luarea unor măsuri de reabilitare și reconstrucție. Dezvoltarea intensivă a agriculturii din perioada 1945-1989 a determinat numeroase efecte negative și cumulative ce au dus la modificarea structurii comunităților de plante, a bogăției specifice și a reprezentativității acestor tipuri de habitate naturale la nivelul tarii, în aceasta perioada aproximativ 50% din suprafața pajiștilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra-pășunat, eroziunea solului. După
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268701_a_270030]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, anexa 13 paginile 138÷396. 2. Fondul național de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268705_a_270034]