12,392 matches
-
o familie de țărani liberi din zona Orheiului, și luptă în bătăliile din anul 1612 alături de Ștefan Tomșa în încercarea acestuia de a pune mâna pe tronul Moldovei. După ce participă la cucerirea Iașiului, se întoarce acasă și îl ajută pe boierul local Stroie să-și recupereze fiica, Magda, care a fost răpită de cazaci. Șoimaru, care ține la Magda, este înfuriat de vestea că tatăl ei i-a legat pe țărani de glie. Implicarea lui Sadoveanu în politică a fost marcată
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată. În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată. În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputând s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. "Acum ai înțeles", întreabă boierul
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată. În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputând s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. "Acum ai înțeles", întreabă boierul. Roată răspunde: "Am înțeles așa, că până acum noi țăranii am
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
boierilor afară de Moș Ion Roată. În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputând s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. "Acum ai înțeles", întreabă boierul. Roată răspunde: "Am înțeles așa, că până acum noi țăranii am dus fiecare câte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre". Prima parte
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi (astăzi Hermeziu), din apropierea Prutului, lângă Iași, fiind fiul lui Dinu Negruț, de origine răzășească, ajuns boier în rang de paharnic, și al Sofiei Hermeziu, fiica logofătului dreptății Iorgu Hermeziu. În anul 1809 mama sa s-a stins din viață. Costache Negruzzi și-a început învățătura în greacă cu unul din dascălii greci mai cu renume pe
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
ia lecții de limba și literatura franceză. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: "Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822". După moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau mulți fii de boieri pe atunci. În acest timp publică câteva traduceri de poezii ("Mnemon" de Voltaire, "Prostia Elenei" de Marmontel), și câteva nuvele, care făcură mult efect. Îndemnat de scrierile patrioților de peste munți, studiază istoria și dă la lumină poemul ca un fel
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
traduceri de poezii ("Mnemon" de Voltaire, "Prostia Elenei" de Marmontel), și câteva nuvele, care făcură mult efect. Îndemnat de scrierile patrioților de peste munți, studiază istoria și dă la lumină poemul ca un fel de protest indirect la adresa domnului și a boierilor din timpul său. Ales, în 1837, deputat de Iași în "Obșteasca obișnuită adunare", instituită de Regulamentul Organic, apoi ca funcționar superior și ca director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri), se arată pătruns de idei liberale și doritor
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
Ioan Neculce (n. 1672 - d.cca 1745) a fost un cronicar moldovean, mare boier, care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Ioan Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici, azi comuna din județul Iași. Tatăl său a fost Neculce vistiernicul, se pare grec de origine
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
Istoria literaturii române”, istoricul Gheorghe Adamescu spune: „"Neculce a fost un militar distins, iar Petru cel Mare l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
la 1821 (vezi în special lucrările lui Barnoschi). Bunicul mamei mele, clucerul Constantin Bădărău - fiul Marghioliței Tăutu și al vel serdarului Niculiță Bădărău - a fost deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei în două rânduri: în 1857 și 1859, ales al boierilor mici din județul Iași. Deși fusese secretarul lui Vogoride, era unionist pasionat, ceea ce l-a făcut să-și cheltuiască toată averea în lupta pentru triumful cauzei Unirii. Tatăl meu, care, deși absolvent al Academiei Mihăilene în fruntea promoției sale, a
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
posadă în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca doar la 12 iulie 1499 odată cu primul său pârcălab Coste. La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, în sala jilțului domnesc, boierii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Țării Moldovei se aflau Toader și Negrilă, starostii Hotinului, Ieremia și Dragoș, pârcalabii Neamțului, Luca Arbore, portarul de la Suceava, Ivancu și Alexe
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
la 12 iulie 1499 odată cu primul său pârcălab Coste. La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, în sala jilțului domnesc, boierii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Țării Moldovei se aflau Toader și Negrilă, starostii Hotinului, Ieremia și Dragoș, pârcalabii Neamțului, Luca Arbore, portarul de la Suceava, Ivancu și Alexe, pârcălabii din Orhei și Coste, pârcălabul Sorocăi. La 14 septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat de
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
viteaz," semnat Caton, II, nr. 251, 22 august 1900. "Gazetar cu bucata", semnat Caton, II, nr. 252, 23 august 1900. "Galantomul," semnat Caton, II, nr. 253, 24 august 1900. "Un interwiew disperat," semnat Caton, II, nr. 254, 25 august 1900. "Boierii cu tabiet", semnat Caton, II, nr. 255, 26 august 1900. "Jucătorii de cărți," semnat Caton, II, nr. 256, 27 august 1900. "Tineri entuziaști", semnat Caton, II, nr. 257, 28 august 1900. "Despărțire," semnat Șt. Petică, II, nr. 257, 28 august
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
dintre feciori, Gheorghe, născut la 10 februarie 1812, a fost tatăl lui Mihai Eminescu. Vasile Iminovici a decedat la 20 februarie 1844. Gheorghe Eminovici a făcut vreo trei ani de școală la dascălul Ioniță din Suceava, a fost în slujba boierului Ioan Ienacaki Cârstea din Costâna, apoi scriitoraș la baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
la 20 februarie 1844. Gheorghe Eminovici a făcut vreo trei ani de școală la dascălul Ioniță din Suceava, a fost în slujba boierului Ioan Ienacaki Cârstea din Costâna, apoi scriitoraș la baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger. Strămoșii din partea mamei, Jurăsceștii, proveneau din zona Hotinului. Stolnicul Vasile Jurașcu din Joldești s-a căsătorit cu Paraschiva
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Eminovici a făcut vreo trei ani de școală la dascălul Ioniță din Suceava, a fost în slujba boierului Ioan Ienacaki Cârstea din Costâna, apoi scriitoraș la baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger. Strămoșii din partea mamei, Jurăsceștii, proveneau din zona Hotinului. Stolnicul Vasile Jurașcu din Joldești s-a căsătorit cu Paraschiva, fiica lui Donțu, un muscal
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
În perioada secolelor XIV - XVIII pe teritoriul actualului județ existau ținuturile Dorohoi și Hârlău. Ținutul Hârlăului este atestat documentar într-un act dat de Iuga Ologul undeva între 2 iulie 1398 și 28 noiembrie 1399, în acest document este numit boierul "„Bârlea de la Hârlău”",unul dintre membrii sfatului domnesc, iar Ținutul Dorohoi a fost menționat pentru prima dată la 6 octombrie 1407 într-un act în care, la Liov, boierii Țării Moldovei reînnoiesc jurământul către regele polonez, Vladislav Iagello, iar printre
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
iulie 1398 și 28 noiembrie 1399, în acest document este numit boierul "„Bârlea de la Hârlău”",unul dintre membrii sfatului domnesc, iar Ținutul Dorohoi a fost menționat pentru prima dată la 6 octombrie 1407 într-un act în care, la Liov, boierii Țării Moldovei reînnoiesc jurământul către regele polonez, Vladislav Iagello, iar printre aceștia este mențonat "„Mihail de la Dorohoiu”". Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar într-o listă de încasări ale goștinei (darea de porci) în 1757. Acesta a apărut ca urmare
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
unei Miclește din Ținutul Tartarei, rudă cu Mitropolitul Sofronie Miclescu la care a și locuit într’un timp, și cu Mitropolitul Calinic.”" Într-o altă declarație a recunoscut că Arghiropolii ar fi fost greci bizantini. Iorga a primit statutul de boier din partea tatălui, acesta permițându-i să acceadă în politică. Alte declarații ale sale în care afirma că este înrudit cu alte famili nobile ca familia Cantacuzino și Craioveștii este pusă sub semnul întrebării de alți istorici. În 1876, la vârsta
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
lui de regenerare morală în timpul războiului a fost completat de dorința unei reforme agrare. Brătianu nu s-a opus propunerii, deși se temea că deținătorii de pământuri se vor răscula. Iorga i-a răspuns sarcastic: „așa cum ai împușcat țăranii pentru ca boierii să prospere, atunci vei împușca boierii pentru ca țăranii să prospere.” În mai 1918, România a cedat cerințelor germane și a semnat Tratatul de la București, considerat de Iorga drept un armistițiu umilitor („Strămoșii noștrii ar fi preferat moartea”); a refuzat să
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a fost completat de dorința unei reforme agrare. Brătianu nu s-a opus propunerii, deși se temea că deținătorii de pământuri se vor răscula. Iorga i-a răspuns sarcastic: „așa cum ai împușcat țăranii pentru ca boierii să prospere, atunci vei împușca boierii pentru ca țăranii să prospere.” În mai 1918, România a cedat cerințelor germane și a semnat Tratatul de la București, considerat de Iorga drept un armistițiu umilitor („Strămoșii noștrii ar fi preferat moartea”); a refuzat să reprimească catedra de la Universitatea din București
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
împotriva stabilirii liberalismului, dar i-a dat o expresie mai radicală. Un punct important de continuitate între "junimism" și Iorga a fost noțiunea celor două clase „pozitive”, ambele opunându-se burgheziei: clasa inferioară reprezentată de țărănime și cea aristocrată, a boierilor. La fel ca Maiorescu, Iorga a criticat Constituția României din 1866. O altă viziune care corespundea cu cea "junimistă" era cea despre Revoluția Franceză — conform autorului René Girault românul era un excelent cunoscător al acestei perioade. Experiența revoluționară a fost
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
în Grecia, în Principate, în Rusia, precum și în Turcia. Pentru a atrage în acțiunea sa și alte populații balcanice, membrii Eteriei au intrat în legătură cu bulgarii, sârbii și românii. În Principate, au încercat să atragă sprijinul domnilor fanarioți, dar și a boierilor locali ca banul Grigore Brâncoveanu. În 1820, fiul domnului Constantin Ipsilanti, Alexandru Ipsilanti a fost ales că epitrop general suprem al Eteriei, educat în spriritul aristocrației ruse și devenit general al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon. Ultimii ani
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
populația principatelor. Mișcările de proteste și revolte locale, precum și acțiunile haiducilor au crescut la număr( precum haiducul cel vestit, Iancu Jianu). Tudor Vladimirescu s-a născut în satul de moșneni Vladimiri, în județul Gorj, în 1780. A fost surprins de boierul Ioniță Glogoveanu când încerca să mâzgălească cuvinte cu bățul pe brumă căzută pe iarbă, devenind protejatul aromânului, de la care a învățat limba greacă, calculele și administrarea moșiilor. A ajuns la conducerea moșiei și negoțului cu vite. În 1814-1815, s-a
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]