13,240 matches
-
au confecționat 21.000 de cărămizi pentru noua biserică. Prin eforturile pr. Słomiński și cu sprijinul arhiepiscopului Joseph Weber, lucrările de construcție au demarat la 16 iulie 1903, când s-a sfințit piatra de temelie. Preoții misionari au colindat comunitățile catolice din Bucovina, pr. Eugeniusz Kolodziej vizitând comunitățile germane, iar pr. Jan Rossmann pe cele maghiare, strângând bani. La 15 august 1903, la sărbătorile prilejuite de hramul parohiei, s-a organizat o tombolă, adunându-se cu acest prilej aproape 2.000
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
iar în timpul pelerinajului persoanelor consacrate din ziua de 3 octombrie 1998, episcopul Petru Gherghel a sfințit noua orgă. Pelerinajul la Sanctuarul Marian din Cacica organizat în perioada 14-15 august (Sărbătoarea Sf. Marii) este considerat a fi cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova, la el participând mai mulți episcopi din România și din străinătate, zeci de preoți și zeci de mii de pelerini din Moldova, dar și din alte zone ale țării sau din străinătate. Până în anul 1949, a circulat o
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
anul 1949, a circulat o garnitură de tren pe ruta Viena - Cacica. La 15 august 1996, biserica din Cacica a fost declarată sanctuar diecezan, apoi prin decretul episcopal al PS Petru Gherghel din 15 august 1997, cu acordul Conferinței Episcopilor Catolici din România și în prezența nunțiului apostolic Janusz Bolonek, Sanctuarul din Cacica a fost declarat și recunoscut ca "Sanctuar național". În Anul Jubiliar 2000, ca urmare a cererii din 17 ianuarie 2000 a episcopului Petru Gherghel, biserica sanctuarului a primit
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
, născut cu numele de Bandulovic (n. 1593, Skopje, Macedonia - d. 27 ianuarie 1650, Bacău) a fost un arhiepiscop romano-catolic de origine bosniacă, care a îndeplinit funcția de administrator apostolic al credincioșilor catolici din Moldova (1644-1650). El este autorul așa-numitului "Codex Bandini". s-a născut în anul 1593, în orașul Skopje (Macedonia), într-o familie de origine bosniacă. Numele său de familie era cel de Bandulovic. A urmat studii de teologie la
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
1643, papa Urban al VIII-lea l-a numit pe Marco Bandini ca arhiepiscop de Marcianopole, fiind hirotonit întru arhierie la Mănăstirea din Kiprovac la 21 august 1644. Papa l-a trimis apoi ca administrator sau vicar apostolic al credincioșilor catolici din Moldova. A plecat spre Țara Moldovei la 3 septembrie 1644, însoțit de secretarul său, Petru Parcevici, sosind la Iași la 21 octombrie 1644. Și-a îndeplinit misiunea apostolică timp de 6 ani în Moldova, îndeosebi la Bacău (1644-1650), timp
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
sosind la Iași la 21 octombrie 1644. Și-a îndeplinit misiunea apostolică timp de 6 ani în Moldova, îndeosebi la Bacău (1644-1650), timp în care a redactat numeroase scrisori către superiorii din Roma, informându-i cu pivire la situația Bisericii Catolice din Moldova și primind indicații cu privire la modul de soluționare a diferitelor probleme. Arhiepiscopul Marco Bandini a murit în orașul Bacău, la data de 27 ianuarie 1650, fiind înmormântat aici prin grija secretarului său, Petru Parcevici. În urma vizitei arhiepiscopului Marco Bandini
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
primind indicații cu privire la modul de soluționare a diferitelor probleme. Arhiepiscopul Marco Bandini a murit în orașul Bacău, la data de 27 ianuarie 1650, fiind înmormântat aici prin grija secretarului său, Petru Parcevici. În urma vizitei arhiepiscopului Marco Bandini în toate parohiile catolice din Moldova între 19 octombrie 1646 și 20 ianuarie 1647, el a redactat așa-numitul "Codex Bandini" ("Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani ritus in Provincia Moldaviae"), care era destinat să fie trimis la Roma, la papa Inocențiu al X
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
martie 1648, în care Bandini descrie constatările făcute în cele 40 de localități pe care le-a vizitat. La sfârșitul lucrării, el face lista localităților vizitate, cu familiile existente în fiecare dintre ele, preoții și dascălii: 5.937 de credincioși catolici, 1.020 de familii (mai exact 1.051), zece preoți și treisprezece dascăli. Arhiepiscopul îi consideră pe catolicii din Moldova fie unguri, fie sași, dar menționează în câteva din satele catolice și existența unor români catolici. Raportul prezintă informații cu privire la
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
dintre ele, preoții și dascălii: 5.937 de credincioși catolici, 1.020 de familii (mai exact 1.051), zece preoți și treisprezece dascăli. Arhiepiscopul îi consideră pe catolicii din Moldova fie unguri, fie sași, dar menționează în câteva din satele catolice și existența unor români catolici. Raportul prezintă informații cu privire la Moldova acelor vremuri, sunt descrise obiceiuri de nuntă și de înmormântare, obiceiuri de la curtea domnitorului Vasile Lupu, viața religioasă, biserici ortodoxe și armenești, mănăstiri, școli, legende care circulau pe atunci, modul
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
5.937 de credincioși catolici, 1.020 de familii (mai exact 1.051), zece preoți și treisprezece dascăli. Arhiepiscopul îi consideră pe catolicii din Moldova fie unguri, fie sași, dar menționează în câteva din satele catolice și existența unor români catolici. Raportul prezintă informații cu privire la Moldova acelor vremuri, sunt descrise obiceiuri de nuntă și de înmormântare, obiceiuri de la curtea domnitorului Vasile Lupu, viața religioasă, biserici ortodoxe și armenești, mănăstiri, școli, legende care circulau pe atunci, modul de viață al oamenilor simpli
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
a fost o biserică romano-catolică construită la Baia în anul 1410 din porunca domnitorului Alexandru cel Bun. Ea a fost ruinată încă din secolul al XVIII-lea, ca urmare a decăderii localității și a părăsirii sale de credincioșii catolici. După cel de-al doilea război mondial, fosta catedrală catolică din Baia a fost vandalizată de localnici, din ea nemairămânând în prezent decât niște ruine. Ruinele bisericii "Sf. Fecioară" din Baia au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
în anul 1410 din porunca domnitorului Alexandru cel Bun. Ea a fost ruinată încă din secolul al XVIII-lea, ca urmare a decăderii localității și a părăsirii sale de credincioșii catolici. După cel de-al doilea război mondial, fosta catedrală catolică din Baia a fost vandalizată de localnici, din ea nemairămânând în prezent decât niște ruine. Ruinele bisericii "Sf. Fecioară" din Baia au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Localitatea Baia
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Fiind stabiliți aici negustori sași, unguri și poloni, Baia a devenit o localitate urbană (civitas) cu populație de religie catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar in 1334 este amintită într-un document și o mănăstire franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. Coloniștii sași
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
cu populație de religie catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar in 1334 este amintită într-un document și o mănăstire franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. Coloniștii sași au construit în oraș o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, cu o lungime de doar 6 pași. Pe o listă a mănăstirilor franciscane din Vicariatul Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Pisa (Pisanus); mănăstirile de la est de Carpați sunt următoarele: Horecea (Cernăuți), Siret, Suceava, Baia, Hotin etc. Unii autori susțin în mod eronat că Margareta Mușata ar fi clădit în 1377, la Baia, o mănăstire pentru călugării franciscani. Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea călugări sași și unguri. Mănăstirea a fost grav avariată la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
la Baia, o mănăstire pentru călugării franciscani. Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea călugări sași și unguri. Mănăstirea a fost grav avariată la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a cărui primă soție, Margareta, era de neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
al XIV-lea. Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a cărui primă soție, Margareta, era de neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz din Transilvania. Construirea bisericii de către domnitor era un gest de curtoazie față de vecinii săi polonezi. Biserica "Sf. Fecioară" din Baia a devenit cea mai mare
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz din Transilvania. Construirea bisericii de către domnitor era un gest de curtoazie față de vecinii săi polonezi. Biserica "Sf. Fecioară" din Baia a devenit cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci, ea îndeplinind și funcțiunea de catedrală episcopală. Anul construirii bisericii nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la perioada ctitoririi. În anii 1646-1647 arhiepiscopul Marco Bandini, administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), scria că a
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
funcțiunea de catedrală episcopală. Anul construirii bisericii nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la perioada ctitoririi. În anii 1646-1647 arhiepiscopul Marco Bandini, administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), scria că a văzut pe partea dreaptă a altarului Bisericii catolice de la Baia o inscripție potrivit căreia biserica a fost construită în anul 1410 de Alexandru cel Bun și închinată memoriei soției sale Margareta. Bandini relatează tradiția potrivit căreia Doamna Margareta a fost înmormântată într-un sicriu de argint, sub baptisteriul
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Bun ar fi reconstruit în anul 1410 mănăstirea franciscană care fusese grav avariată la sfârșitul secolului trecut, la cererea soției sale. Unii istorici acreditează ideea că în acel an ""Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, împreună cu soția sa, Margareta, care era catolică, au organizat episcopia pentru credincioșii catolici"". Preotul profesor Emil Dumea avansează ipoteza că biserica ar fi fost construită de domnitor între anii 1417-1420, după înființarea Episcopiei de Baia. Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
1410 mănăstirea franciscană care fusese grav avariată la sfârșitul secolului trecut, la cererea soției sale. Unii istorici acreditează ideea că în acel an ""Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, împreună cu soția sa, Margareta, care era catolică, au organizat episcopia pentru credincioșii catolici"". Preotul profesor Emil Dumea avansează ipoteza că biserica ar fi fost construită de domnitor între anii 1417-1420, după înființarea Episcopiei de Baia. Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
înțeleptului domn față de puternicii și agresivii săi vecini poloni"". Prin dimensiunile sale, acuratețea concepției structurale, prețioasele materiale de construcție folosite și rafinamentul detaliilor de arhitectură, biserica poate fi înscrisă ""în rândul monumentelor catedrale din această parte a Europei medievale, primordial catolică, marcând în epocă existența și importanța Moldovei și implicit a capitalei sale"". În anul 1413 regele Vladislav al II-lea al Poloniei și soția sa, regina Ana de Cilli, i-au cerut antipapei Ioan al XXII-lea (1410-1415) să înființeze
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
epocă existența și importanța Moldovei și implicit a capitalei sale"". În anul 1413 regele Vladislav al II-lea al Poloniei și soția sa, regina Ana de Cilli, i-au cerut antipapei Ioan al XXII-lea (1410-1415) să înființeze o episcopie catolică la Baia, iar episcop să fie numit dominicanul Ioan Ryza, profesor dominican și superior al ordinului pentru Vicariatul Ruteniei. Prin bula din 7 august 1413 antipapa l-a însărcinat pe episcopul de Camenița să cerceteze cazul și să raporteze dacă
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinoski (1510-1523), ultimul episcop care a purtat titlul canonic de Baia. Carol Auner avansează anul 1418 ca an al înființării episcopiei. În secolul al XV-lea orașul Baia avea o piață largă, lângă Catedrala Catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară și străinatate, vite, oi, miere, ceară, pește
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă etc. Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a dus la o schimbare a orientării politice, având influențe și asupra organizării minorității catolice din Moldova, deoarece Polonia nu a mai putut susține în mod efectiv un episcop în Moldova și prin urmare episcopia a fost integrată din nou ierarhiei ecleziastice din Ungaria. În urma luptei de la Baia din noaptea de 14/15 decembrie 1467
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]