13,334 matches
-
încercată în strategiile ei de a face față. Locurile memoriale, muzeele, edificiile realizează o instituționalizare a mecanismelor de coping colectiv. Coping-ul colectiv ne trimite la reziliența culturală despre care am amintit în paginile anterioare. Strategiile de coping, realizând o „tranzacție cognitivă între individ și mediul său”(Ionescu, 2010, p. 279) sunt considerate a fi subsumate rezilienței, contribuind la evitarea sau diminuarea efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative la situația de suferință în care se află persoana sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de copii, copiii cu o înfățișare atrăgătoare își atrăgeau resurse umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese cognitive, forță fizică, o imunitate și o sănătate bună, un temperament facil; un atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârstă. Părinții copiilor au fost evaluați sub aspectul capacității lor de a oferi o bază de securitate copiilor în procesul de construire a atașamentului, capacitatea de a structura viața copiilor și de a impune limite, precum și capacitatea de a stimula cognitiv copiii. A treia componentă a evaluării s-a centrat pe caracteristicile parentale, nivelul de stres al familiei, precum și calitatea sprijinului social. S-a descoperit că momentul în care acționează factorii de risc este decisiv pentru efectul în dezvoltarea copilului. Astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reactualizări intruzive, simptome de evitare/confuzie și simptome de hiperexcitare. Al cincilea criteriu se referă la durata specifică traumei, iar al șaselea impune evaluarea funcționalității persoanei. Capacitatea copilului de a face față traumei depinde de reziliența sa, construită pe: abilitățile cognitive ale copilului (acestea influențează capacitatea de a înțelege, de a găsi sensul, de a stabili logica și succesiunea evenimentului, de a construi povestea evenimentului); prezența celor cu care copilul este familiarizat (orice eveniment stresant determină comportamentul de apropiere de figura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil nu se poate face de către acesta decât cu o bună acompaniere emoțională din partea profesionistului. în acest sens K.A. Dodge spune: „orice procesare informațională este emoțională, emoția fiind energia care conduce procesul, îl organizează, îl amplifică sau atenuează activitățile cognitive și pe de altă parte este experiența dobândită și expresia acestei activități”. Comunicarea emoțională cu copilul presupune o comunicare empatică a adultului cu copilul despre emoțiile și trăirile copilului. Nu întotdeauna copilul are cuvinte și experiența necesară pentru a-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să-și pună ordine în amintirile legate de evenimentul traumatic, să construiască conștient povestea evenimentului, inserând detaliile amintirilor la locurile lor, la dimensiunile corecte și să poată suporta și stăpâni povestea. Adesea pentru „a suporta”povestea vor fi necesare intervenții cognitiv comportamentale prin care individul să-și construiască noi strategii comportamentale față de spaimele trecutului ce pot reînvia în orice moment al prezentului calm. Prelucrarea evenimentului traumatic este importantă indiferent că este vorba despre o traumă suferită de un individ (copil sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
maturitate. Jumătate dintre ei nu dezvoltă tulburări psihice în copilărie și, ca adulți, o treime nu prezintă tulburări mentale. în general, cei care se dovedesc la adolescență că sunt rezilienți continuă să fie rezilienți și ca adulți. Din nou, abilitățile cognitive nu par a avea un impact semnificativ asupra rezilienței și ceea ce pare a corela este apartenența etnică și genul. Reziliența adolescenților și a adulților era prezentă în cazurile în care viața nu-i confruntase cu alte evenimente de stres major
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață sau de a fi fericit este ceea ce stă la baza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajutat, că ești important și valoros pentru ceilalți alcătuiesc fundamentul rezilienței copilului și a unei dezvoltări adaptate. Adecvarea dintre funcționarea copilului și responsivitatea îngrijitorului influențează răspunsurile socioemoționale ale copilului, calitatea prieteniilor, nivelul altruismului și al dezvoltării morale, precum și stadiul dezvoltării cognitive și al achizițiilor școlare. Copiii cu atașament securizant au capacități de a rezolva probleme mai dificile, manifestă înclinații și bune ajustări școlare. Atașamentul insecurizant se însoțește de un nivel scăzut al abilităților școlare și al competențelor de relaționare cu colegii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eficiența umană este stimulată de starea de bine, de confort, în vreme ce disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea unor aptitudini și cultivarea lor produc oportunități de retragere într-o activitate regeneratoare atât emoțional, cât și cognitiv (Csikszentmihalyi, 2003). Cultivarea interesului față de natură, a dorinței de a proteja natura, plantele și animalele înseamnă crearea unei variante facile, la îndemână pentru copii și familii, de a-și orienta sănătos gândirea și trăirile. Muzica și dansul reprezintă inegalabile și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de comunicare și de toate disponibilitățile caracteriale pe care ea le presupune. Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să primească în orizontul lui cognitiv realități străine dezvoltă o "istețime" care e deja compatibilă cu inteligența poetică. Mureșanu nu spune despre acesta că va crea literatură, nici că "poporățiunea militară" va da naștere unui popor de poeți. Dar realitățile sociale și psihologice presupuse de aceste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reluarea și chiar blocarea acestui proces. Un obiect privit în circumstanțe comune va fi identificat, clasat și integrat în orizontul nostru aperceptiv pentru a fi folosit; cu cât atenția pe care i-o acordăm reușește să identifice mai rapid categoriile cognitive relevante, cu atât crește posibilitatea noastră de a acționa ținând cont de informațiile achiziționate. În schimb, același obiect privit în condiții de atenție estetică se impune prin calitățile sale dificil de integrat în categorii cognitive deja date: densitate a câmpului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să identifice mai rapid categoriile cognitive relevante, cu atât crește posibilitatea noastră de a acționa ținând cont de informațiile achiziționate. În schimb, același obiect privit în condiții de atenție estetică se impune prin calitățile sale dificil de integrat în categorii cognitive deja date: densitate a câmpului de stimuli, pluralitate a planurilor, polifonie a punctelor de interes etc. Atenția estetică nu avansează dinspre stimul spre percepție, ci e în permanență întoarsă din drum, obligată să refacă traseul aperceptiv fără a avea perspectiva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rândul ei, devenind o facultate administrativă comună, o capacitate necesară conducerii oricărei activități. Înainte de a examina mai îndeaproape mecanismul de producție al acestei genialități, să mai observăm că saint-simonismul a impus un mod de investire a indivizilor bazat pe capacitățile cognitive. Geniali sunt cei inițiați în ordinea lumii, care îi înțeleg logica internă sub una dintre expresiile ei fenomenale: lege, fire, natură, sens etc. Numai cel care cunoaște "legea" are putere de anticipare. Poate fi vorba de o lege a istoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
câmpul la începuturile literaturii. Nu e silit să le cunoască resorturile psihologice, nu are nevoie să le evoce predispozițiile morale, nu trebuie să se prevaleze de o intimitate oarecare cu biografia lor. Ei sunt "sacri" și "profeți" în virtutea unui angajament cognitiv neutru, egal pentru întreaga lor clasă. Cunoașterea firii limbii nu îi individualizează pe Văcărescu sau pe Conachi (nici nu ar avea cum, "firea" fiind una singură), ci îi unifică. De aceea tendința lui Heliade Rădulescu de a lucra cu entități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de păcate"119. Ca să rezum, perlele sau mărgăritarele sunt o figură a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inițial cu masă eritrocitară, în epoca modernă cu EPO) s-a observat că multe dintre simptomele atribuite cardiomiopatiei uremice se datorau de fapt anemiei renale. Studii de bună calitate au evidențiat o creștere netă a calității vieții și a funcțiilor cognitive la pacienții cu IRCT în tratament cu EPO [Eschbach et al., 1993]. Calitatea vieții, exprimată prin statusul subiectiv de sănătate, de scădere a incidenței depresiei etc., se îmbunătățește atât la pacienții hemodializați, cât și la cei tratați prin dializă peritoneală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Metodele de evaluare sunt importante în raport cu situațiile educaționale în care sunt folosite. Importanța lor se stabilește îndeosebi după modul de aplicare în situațiile cele mai potrivite. Fiecare metodă, tehnică sau instrument de evaluare prezintă avantaje și dezavantaje. Ele vizează capacități cognitive diferite și nu oferă toate aceleași informații despre procesul didactic. 2.1. Alegerea strategiei de evaluare Termenul de „strategie” provine din arta militară unde însemna „arta de a conduce, de a face să evolueze o armată” (Iucu R., Instruirea școlară
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
posibil diminuată, dacă nu chiar eliminată. Aceeași teoreticieni acceptă însă, că evaluarea de început este necesară pentru o pregătire optimă a noului program de instruire. Evaluarea inițiala este necesară pentru: cunoașterea nivelului de realizare a învățării prealabile, a nivelului comportamentului cognitiv inițial. Este utilă la intrarea copiilor în clasa I, pentru cunoașterea de către cadrul didactic a nivelului pregătirii elevilor cu care se va lucra; la intrarea în ciclul gimnazial, la începutul studiului unei discipline; determinarea liniei de pornire la începutul unui
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
pentru elev, cât și pentru cadrul didactic. Pentru elev: oferă o confirmare (feed-back) a învățării în mod operativ și frecvent; ajută să depisteze dificultățile și să le depășească; sugerează proceduri de corecție sau de remediere imediată; informează asupra comportamentelor sale cognitive intermediare care îl conduc spre cele terminale; elevul nu este judecat, nu primește note sau calificative și nu este supus clasificării; încurajează punerea de întrebări și reflecții sau motivează și stimulează eforturile de învățare; sprijină efortul de autoevaluare. Pentru cadrul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Metodele de evaluare sunt importante în raport cu situațiile educaționale în care sunt folosite. Importanța lor se stabilește îndeosebi după modul de aplicare în situațiile cele mai potrivite. Fiecare metodă, tehnică sau instrument de evaluare prezintă avantaje și dezavantaje. Ele vizează capacități cognitive diferite și nu oferă toate aceleași informații despre procesul didactic. Datorită acestui fapt, precum și diversității obiectivelor activității didactice, nici o metodă și nici un instrument nu pot fi considerate universal valabile pentru toate tipurile de competențe și toate conținuturile. Așadar, ele nu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
comunicarea scrisă” (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 133). Argumente pentru utilizarea metodelor de evaluare orală: reprezintă modalitatea cea mai simplă de comunicare între elevi și cadrul didactic; limbajul folosit în acțiunea educațională nu are numai o dimensiune informațională, cognitivă, ci și una afectivă; unele cunoștințe teoretice (denumiri și sintagme consacrate, concepții, teorii, principii) nu pot fi verificate în practică, în cazul acestora este necesară utilizarea metodelor verbale; conversația are o mare flexibilitate metodică, ceea ce îi permite cadrului didactic modelarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
contribuind alături de cadrul didactic la selecția lucrărilor pe care el însuși le apreciază ca fiind reprezentative pentru progresele sale. Portofoliul îmbină funcțiile formativă și informativă ale evaluării. Demersul de evaluare cu ajutorul portofoliului dezvoltă la elev o conștientizare a funcției sale cognitive și o cercetare personală (cu ajutorul cadrului didactic) a mijloacelor pentru a reglarea propriei învățări. Evaluarea pe bază de portofoliu se dezvoltă deja de câțiva ani în S.U.A., Canada, Anglia. Această manieră contrabalansează o abordare foarte răspândită, realizată cu ajutorul testelor standardizate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Dilema privind încadrarea istoriei în rândul „științelor” sau „artelor” este de dată oarecum recentă, mai precis din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Reflecția sistematică asupra istoriei pentru pătrunderea naturii sale se produce o dată cu imaginarea ei ca disciplină cognitivă academică în acest secol sub amprentele pozitivismului, determinismului economic și istoricismului. Cu mai bine de o jumătate de secol înainte de declanșarea unei adevărate pasiuni în lumea istoricilor și filozofilor de a răspunde la întrebarea privind natura istoriei și încadrarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucrarea lui Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică: confruntări contemporane `ntre hermeneutică și dialectică `n metodologia științelor umane, Editura Politică, București, 1988, privind apariția postmodernismului (prin care autorul `nțelegea renunțarea la rigoare științifică, la atotputernicia Rațiunii și la proliferarea pluralismului cognitiv, `n general) `n anii ’80 și `n spațiul românesc, sau pe cea a lui Cătălin Zamfir, Filozofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, ca și pe cea semnată de Marin Badea, Pamfil Nichițelea, Filozofia istoriei. Orientări și tendințe contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]