11,729 matches
-
regională a abandonului în învățământ evidențiază, la nivelul unei regiuni, procentul elevilor care abandonează șansa de a fi educați într-un sistem specializat în perioada de referință, abandonând astfel și șansa de a construi și de a menține o societate dezvoltată. Mai mult, abandonul școlar întrevede riscurile unei degradări sociale, care pot afecta calitatea vieții și securitatea socială, atribuind astfel regiunii o etichetă negativă, nefavorabilă unui proces de dezvoltare regională. Justiție Aspecte sociale deosebit de importante sunt criminalitatea și în special, criminalitatea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu cel al unităților statistice permite identificarea variabilelor care sunt responsabile de aceste diferențieri. Se remarcă faptul că factorul economic opune două grupuri de județe. Primul grup este alcătuit din județele CJ, TM, CT, BV, SB, respectiv județele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și al accesului la serviciile de sănătate. Cel de-al doilea, format din BT, VS, TR, GR, CL, VN, este grupul județelor care se confruntă cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut al
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut al populației la serviciile medicale. A doua componentă principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură dezvoltată, iar pe de altăm parte, TL, CV și CS, județe cu populație scăzută și infrastructură slab dezvoltată. 4.1.4 Programe de finanțare adecvate profilului de devoltare intraregională Identificarea profilului de dezvoltare regională folosind ACP a permis evidențierea unor grupuri
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură dezvoltată, iar pe de altăm parte, TL, CV și CS, județe cu populație scăzută și infrastructură slab dezvoltată. 4.1.4 Programe de finanțare adecvate profilului de devoltare intraregională Identificarea profilului de dezvoltare regională folosind ACP a permis evidențierea unor grupuri de județe care au caracteristici asemănătoare atât din prisma factorului economic (prima axă), cât și din cea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
axă), cât și din cea a factorului de infrastructură și demografie (a doua axă). Evidențierea grupurilor de județe a fost validată cu ajutorul regulii 3 sigma. Analiza poziționării județelor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate județe în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp profilul de dezvoltare al fiecărui județ în raport cu celelalte județe din România. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea județelor care se află în afara intervalelor și, respectiv, , corespunzătoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factorului de infrastructură și demografie (a doua axă). Evidențierea grupurilor de județe a fost validată cu ajutorul regulii 3 sigma. Analiza poziționării județelor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate județe în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp profilul de dezvoltare al fiecărui județ în raport cu celelalte județe din România. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea județelor care se află în afara intervalelor și, respectiv, , corespunzătoare celor două axe și marcate pe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea țărilor care se află în afara intervalelor , corespunzătoare celor două axe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea țărilor care se află în afara intervalelor , corespunzătoare celor două axe și marcate pe grafic cu ajutorul liniilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
punctul de vedere al dezvoltării în proporție de 47.87% și, respectiv, 16.78%. Se remarcă faptul că factorul economic opune două grupuri de județe. Primul grup este alcătuit din județele CJ, TM, CT, BV, SB, respectiv județele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și al accesului la serviciile de sănătate. Cel de-al doilea, format din BT, VS, TR, GR, CL, VN, acesta fiind grupul județelor care se confruntă cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut al populației la serviciile medicale. A doua componentă principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură dezvoltată, iar pe de altăm parte, TL, CV și CS, județe cu populație scăzută și infrastructură slab dezvoltată. Nivelul interregional a fost abordat, atât la nivelul țării, cât și în raport cu Statele Membre. În acest scop, s-a realizat analiza dispersională ANOVA
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură dezvoltată, iar pe de altăm parte, TL, CV și CS, județe cu populație scăzută și infrastructură slab dezvoltată. Nivelul interregional a fost abordat, atât la nivelul țării, cât și în raport cu Statele Membre. În acest scop, s-a realizat analiza dispersională ANOVA, cu ajutorul căreia s-au identificat variabilele care diferențiază în cea mai mare măsură regiunile României din punctul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia manifestă, la finele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia manifestă, la finele anului 2006, cel mai scăzut potențial
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Țesutul pernuțelor endocardice dispare, eventual complet (rol de aparat valvular provizoriu) sau este înlocuit de țesut conjunctiv. Trabeculele embrionare apar în regiunea endocardică a ventriculului în stadiul 15 (ziua 32 de gestație). În a 42-a zi trabeculele embrionice bine dezvoltate au orientare spațială tipică creând un număr de sinusuri ventriculare și dând aspect de burete reliefului intern al ambilor ventriculi. În a 10-a săptămână de gestație trabeculele sunt puține și aglomerate spre regiunea apicală unde dispar gradual urmând un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
elastogenice. Concomitent, celulele musculare netede originale dispar în lungul marilor vase până la punctul de origine al primei ramuri aortice. Datorită tranziției de la circulația placentară la cea pulmonară imediat după naștere, ventriculul drept și trunchiul pulmonar al fătului sunt relativ bine dezvoltate, chiar dacă o cantitate mică de sânge trece spre plămâni. O mare parte a sângelui care trece prin ventriculul drept spre trunchiul pulmonar parcurge ductul arterial spre aorta descendentă, datorită gradientului presional intraluminal crescut. Peretele muscular al ventriculului drept este mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de timus (loja timică)), și inferior (xifopericardic); ligamente frenopericardice o anterior, reprezintă zona de maximă aderență a pericardului la diafragma; o drept, cel mai lung; o stâng, slab reprezentat, uneori absent; ligamente vertebropericardice stâng, mai puternic, și drept, mai slab dezvoltat, care se desprind de pe fascia prevertebrala, au traiect descendent ocolind esofagul și traheea, și se termină pe vârful pericardului (fibrele anterioare) și pe elementele pediculilor pulmonari (fibrele posterioare ligamente visceropericardice, care sunt fascicule conjunctive difuze, slab individualizate. * Raporturi topografice Sacul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
I al erei noastre, chinezii au început să facă autopsii pe cadavrele condamnaților la moarte. Cultul morților însă le interzicea disecția. După tradiție medicina Yang (pozitivă) ar avea o vechime de vreo 5000 de ani. Terapia botanică era cea mai dezvoltată. în tratamentele lor, în concepția lor medicală, chinezii, văzând un tot relaționat cosmic, prescripțiile erau făcute în acest orizont interfuncțional de unde echilibrul, măsura, calmul, autosupravegherea, fructificarea experienței, cunoașterea cazului în profunzime. Aceasta reiese și din enciclopedia medicală de 200 de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a treia. Variola și tifosul au dispărut. Holera nu mai este epidemică. Difteria, tetanosul, poliomielita regresează simțitor datorită vaccinărilor. Febrele tifoide diminuează grație igienizării publice și antibioticelor. Bolile infantile ca rujeola, scarlatina, tusea convulsivă s-au retras în țările slab dezvoltate. Cei mai mulți oameni se bucură de vârste înaintate, cea medie pentru femei fiind de 79 de ani (1986) și pentru bărbați de 71 de ani. Mortalitatea infantilă a coborât la 10‰. Medicina însă are în față alte probleme: mobilitatea oamenilor, (migrările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în propriile fecale, pe care le-a analizat cu mare atenție când erau mai ușoare decât de obicei. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau cauza maladiile (de aceea, în multe regiuni mai dezvoltate -Roma, Grecia, Bagdadexistau norme igienice foarte stricte). Însă existența ființelor minuscule, cu drept de viață și de moarte asupra omului, a fost demonstrată de abia câteva milenii mai târziu, odată cu inventarea microscopului. Robert Hooke a fost primul care a susținut
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un studiu vizând determinarea tipurilor de personalitate, M. Zlate (1988) identifică patru astfel de tipuri: unitar și armonios dezvoltat, instabil, dedublat și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit băieții sunt din nou mai înalți decât fetele. În cazul ambelor sexe, saltul de creștere afectează sistemul osos și muscular, dar băieții și fetele cresc diferit în timpul adolescenței. Mușchii mai dezvoltați, capacitatea mai mare a plămânilor și a inimii de a oxigena sângele conferă bărbaților putere și rezistență superioară femeilor. Bărbații sunt mai dezvoltați din toate punctele de vedere: umerii lați, mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile corpului. În cazul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceea, în adolescență dezvoltarea psihică cunoaște cea mai amplă dinamică. Personalitatea este, în această etapă de vârstă, „în linii mari constituită (atenție, în linii mari, deci nu în totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum, ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]