12,352 matches
-
am mai slăbit și eu, și anii ni s-au adăugat și peste o lună și ceva să Împlinesc 92 ani și mai mult, mult, nu cred s-o mai duc (...). Cu acestea Încheind, noi vă sărutăm și Îmbrățoșăm cu drag. Tante Marița și moșu Jorj </citation> <citation author=”TOMEGEA, Vasile N. ” loc=”(Boroaia)” data=”(8.1.1973)” desc=”C.P.”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Respectuos Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte primite de la D-Voastră pentru anul nou și ziua numelui. Cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sosiți, și trenul (ora sosirii), pentru a vă aștepta În gară. Cum este timpul să „lansăm” și afișele vă rog, dacă nu primiți prezenta În timp util, să-mi trimiteți o telegramă fulger În acest sens. Vă aștept cu tot dragul, Georgel Țanu Am uitat aseară, la telefon, să vă rog ca să aveți pregătită și o „enumerare” a personalităților culturale, artistice și științifice provenite sau având contacte cu zona „Băii” - Fălticeni, Suceava și apoi ceva similar despre nordul Moldovei: Botoșani, Dorohoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
urmând ca eu să ridic scrisoarea matale de acolo. În grabnică așteptare și În speranța că ne vom putea revedea, cu mare prietenie, George Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”(Cluj)” data=”(27.12.1978)” desc=”Carte de vizită”> Dragul meu Jenu, În ajunul tuturor copilăriilor trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
credibilitate întregului meu exercițiu critic. Când dl Mămăligă mi-a înmânat ziarul cu recenzia, am observat că dispăruse rezerva mea, unică, și, la întrebarea mea de ce a tăiat-o - fără să mă-ntrebe, se’nțelege - mi-a „explicat” că „Eliade, dragul meu, este marea noastră valoare și nu putem să-l atingem cu un fir de pai!”. Iată, adeverită încă o dată și trecând toate frontierele, vorba pe care, se pare, i-ar fi aruncat-o Arghezi, tânărului, sclipitorului și insolentului oportunist
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rând pentru cultură! -, ci pentru întreaga națiune, iar amicii mei prinseseră un aer „înțelept” și concesiv, continuând să susțină, cu blândețe și nedezmințită prietenie, că reacționasem „cam exaltat” de la Paris și că lucrurile s-ar putea „să se dreagă”. Ba, dragul de Matei, voind probabil să scuze perioada mea de „izolare, de oaie leproasă” - în care se găseau mai mult sau mai puțin toți cei ce îndrăzniseră, dincolo de granițele ermetice ale Republicii Populare, să-și exprime într-un fel sau altul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eu cu câteva fărâme, cât să-mi încropesc un parcurs în necunoscut... Fratele Sigrist, care predă cursul de akkadiană și de civilizație mesopotamiană la Școală ("Când vrei să studiezi Biblia, nu-i așa, trebuie să cunoști culturile din jur. Elementar, dragul meu, asta se înțelege de la sine...") excelează în fața noastră în a pune fragmentele laolaltă. Qumran nu-i un loc prea spectaculos, subiectul însă pe care l-a generat este și continuă să rămână astfel: manuscrisele de la Marea Moartă, găsite în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așteptat pe cruciați ca să ajungem aici." Mda. Femei măritate trăind sub direcția spirituală a unor clerici celibatari sunt ceva obișnuit în țările majoritar catolice. Dar o turmă arabofonă condusă de pastori greci, asta nu sfidează cumva principiul autocefal atât de drag ortodocșilor? Știu ce argument mi se va aduce în apărarea practicii: lumea arabă nu are tradiții monastice, și numai călugării, care spre deosebire de popi rămân celibatari, pot fi hirotonisiți episcopi. "Nu ne aflăm aici, îmi suflă un asistent, pentru cauza palestiniană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
împiedicat să adaugi, tu grecul ortodox pentru care s-a făcut o slujbă la biserica Sfântul Gheorghe din Beirut: și pentru noi, arabii creștini, încă și mai mult, pentru că suntem proscriși, acasă ca buni creștini, iar în lume, ca arabi. Dragul meu Samir, voiam pur și simplu să-ți împărtășesc regretul meu de a nu fi redeschis mai demult cartea ta. De-acum înainte, voi fi atent la mărturiile prietenilor tăi care ți-au supraviețuit (ei nu știu pentru câtă vreme
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
departe. Dacă răspundea "Islamul", nu-i mai rămânea decât să se convertească. Patriarhul a dejucat capcana răspunzând: "Este cea care-i cel mai mult pe placul lui Dumnezeu cel milostiv". Bună portiță de scăpare. Eu unul m-aș ralia cu drag următoarei banale circumspecții: compararea faptelor. În niciun caz a textelor. Oricine știe că Biblia, Coranul și chiar și Evangheliile spun totul și chiar contrariul lui, și că oricărui îndemn plin de blândețe, Scrierile Sfinte îi asociază, trei pagini mai la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fiare sălbatice. La curtea Liteanului. Descrierea satului și a dragostei boerului pentru o fată din sat, care însă nu se poate dezbăra de obiceiurile ei; fuge la horă, fuge la grădinița de-acasă; fuge cu un flăcău care i-i drag, și boerul care în bătrânețele lui are o mare slăbiciune pentru dânsa, o iartă de câte ori face una ca asta. Subiect de nuvelă. FOLTICENI [În timpul alegerilor] La Dolhasca, dimineața, cu câteva zile înnaintea alegerilor, vine Sevastian Moruzi 2 și dă oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soartă cum plângea Irimia pe ruinele Erusalimului său iubit. Dimineață s-a sunat adunarea și tu ai priceput că vine vremea să te echipezi de războiu. Cu mult înnainte, însă, de adunare tu nu dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au obiceiul să-și plimbe în lungul corturilor mânia serviciului lor. Cum răsare soarele, ochii lui de flăcări văd cu mirare că întreg regimentul nostru, cu ranița în spate, așteaptă ceasul plecării, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20000 îi dăduse mai nainte cu 10% lui Miclescu. Cu câteva zile înainte de faliment, omul se gândește să pue bine și restul banilor. Se înfățișează la boer și-l roagă să-i ia cu 10% și banii ceilalți. Cum nu, dragă? bucuros! zice domnul Miclescu. Se fac îndată formalitățile, bietul doctor dă banii. Miclescu nici nu-i numără, îi pune în buzunar. Doctorul rămâne în admirare, și a doua zi încă se minuna de așa gest, vorbind cătră alții: Se cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu m-oi întoarce... Da ce tu acu vrai să-mi arăți că ți-am fost drag? La Bacău eri, ceva la fel între bărbat și femee. Apoi ia asculă, măi soție! De ce mă bocești tu ca la moarte și-mi strici mie inima me? Că eu ție de toate ți-am lăsat: vacă și făină ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Panaite se joacă prin parcul boeresc și aude că vine moara pe Siret. Întâmplările se zugrăvesc în ochii ei mari. Boerul o mângâie are 8-9 ani și mai târziu, caracter fire aleasă nenorocită în viață își va aminti aici cu drag de copilăria senină. Consultă (fată) în zbuciumele dezamăgirii ei, după părinți și preot, o cărturăreasă... Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bogdan, e lovit de moarte. Călărește până la Bogdan; îi spune că o singură femee i s-a împotrivit; că aceia i-a mărturisit dragostea ei pentru Bogdan apoi moare între prietini să fie îngropat cu calul care i-a fost drag la fântână între sălcii, unde vin fetele mari la apă ori altă îngropare... în tăcerea naturii... Singuri, cu rănitul, (și cu puțini oșteni) alungați și împresurați de dușmani, într-un fel de cot, ori ostrov al Siretului ori al Prutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu năravul tău, Holteieș stăpânul meu. Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag mult zice cu drag, flueraș de os multe zice duios flueraș de soc mult zice cu foc. Vântul a sufla și ele-or cânta, oile s-or strânge pe mine m-or plânge cu lacrimi de sânge. Ci tu de omor nu le spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mea zboară; Spune-i că până în sară Fiul o să-i moară. Spune-i, spune-i, rândunea Că mi-i dor de ea. Rândunica, cum l-aude Iute-n zbor se duce Și suspinele-i de jale Mamei lui le-aduce. Drag copil, eu-s a ta mamă Vin la tine, vin. Pleacă-ți fruntea pe-al meu sân Chinul să-ți alin. Maică, viața mi se scurge Strop cu strop, N-aș dori-ntr-un țintirim Trupul să-mi îngrop. De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hainele cosmice apar și în folclorul medical, ca efect al practicii purificatoare: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe poale am văzut stelele./ Pe piept am văzut luna./ Pe față am văzut soarele./ Ca soarele m-am luminat,/ La toți cu drag am picat” (Brăila). Descântecul de dragoste reușește chiar marcarea profundă a emblemei astrale: „Mă uitai în sus,/ Mă uitai în jos,/ Mă uitai la răsărit/ Văzui patru stele căzând./ Ș-acele stele,/ Erea ale mele./ Soarele-n piept,/ Luna-n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiind clasificată de Lazăr Șăineanu sub numele Ciclul celor trei frați, A, Tipul fraților perfizi. În baladele Scorpia I(8) și Trei frați cu nouă zmei I(9) ei sunt de viță aleasă, însă...nepricepuți: „Tare-mi vine, tare-mi, dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn,/ Și-s îmbrăcați ca un domn,/ Dar nu au minte de om!”. A fi „fecior de domn” înseamnă, într-o altă gamă stilistică, a fi ales. Frații mai mari sunt și ei neofiți, dar numai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]