13,637 matches
-
al doilea rând, condiția necesară pentru ca regimurile democratice să poată trăi, este reconstituirea unei elite conducătoare care să nu fie nici cinică nici lașă, care să aibă curaj politic fără a cădea pur și simplu în machiavelism. Trebuie, deci, o elită conducătoare, care să aibă încredere în ea însăși și care să înțeleagă sensul propriei sale misiuni. În fine, și este cel mai dificil, trebuie să se reconstituie în regimurile democratice un minim de credință sau de voință comună 5. Textul
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Drept urmare, a crescut productivitatea muncii în agricultură (prin creșterea volumului de produse) ce a condus la evoluția structurilor sociale, apărând stratificarea socială a populației: mai mulți meșteșugari au luat locul agricultorilor iar surplusul de produse a fost însușit de o elită, a conducătorilor, din care se va forma aristocrația. Dintre factorii prezentați, rolul principal în dezvoltarea societății îl au evoluția nivelului de cunoștințe și evoluția nivelului tehnologic. Acești doi factori, care se condiționează reciproc, îi sintetizăm sub o denumire comună: nivel
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Alianței Civice, între fondatorii revistei „22”, la care va avea funcția de redactor-șef. De asemenea, figurează ca editor al publicațiilor „Acum” și „Sfera politicii” și se manifestă în calitate de analist politic, parlamentar (1992-1996). Doctor în sociologie din 1996, cu teza Elita politică și dinamica modernizării, va fi profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București. Beneficiază de mai multe burse în Statele Unite ale Americii (1993-1998). Debutează cu romanul Luxul melancoliei, apărut în 1982. Scrise înainte de 1989, dar
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
melancoliei, București, 1982; Corpuri de iluminat, București, 1990; Șocuri și crize, București, 1993; Ora oficială de iarnă, Iași, 1995; Playback, București, 1995; Sfidarea memoriei (Convorbiri). Aprilie 1988-octombrie 1989 (Stelian Tănase în dialog cu Alexandru Paleologu), București, 1996; Revoluția ca eșec: elite & societate, Iași, 1996; Anatomia mistificării (1944-1989), București, 1998; L.A. vs. N.Y., Iași, 1998; Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948-1965), București, 1998; Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, București, 1999; Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
de iarnă, Iași, 1995; Playback, București, 1995; Sfidarea memoriei (Convorbiri). Aprilie 1988-octombrie 1989 (Stelian Tănase în dialog cu Alexandru Paleologu), București, 1996; Revoluția ca eșec: elite & societate, Iași, 1996; Anatomia mistificării (1944-1989), București, 1998; L.A. vs. N.Y., Iași, 1998; Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948-1965), București, 1998; Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, București, 1999; Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Simion, Ieșirea din adolescență, RL
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
creștin. Vasta activitate publicistică a lui N. Steinhardt, începută încă înainte de război, întreruptă de regimul realismului socialist și condensată apoi în volumele apărute în deceniul al nouălea, poate fi calificată în primul rând drept cea a unui colportor intelectual de elită. [...] Condei harnic și alert, el a vehiculat ideile și operele culturii moderne și contemporane, punând cultura lor la îndemâna oricui a fost dispus să o privească. [...] Calificându-se însuși drept „autor-amator”, recunoscând că îi place mai ales să „hoinărească absolut slobod
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
alia, factori legați de structura unipolară a sistemului internațional și tensiunile sistemice, distribuția capabilităților, accesul la resurse, regimul nedemocratic și expansionist regional din Irak, convingerile și opiniile societății americane după 11 septembrie, tradițiile politicii externe ale Statelor Unite, valorile predominante ale elitelor politice și ale cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile lui George W. Bush și Saddam Hussein, ca indivizi în poziții de autoritate. În căutarea înțelegerii și a explicării cu acuratețe
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
și învățături care s-au înălțat cu mult peste vechile structuri. Acestea au creat un climat favorabil și au pregătit calea apariției buddhismului. S-au dobândit noțiuni fundamentale ale gândirii indiene precum karma, saṃsăra, mokșa, sădhana, natura ciclică a timpului. Elita intelectuală se străduia să dea răspunsuri satisfăcătoare marilor întrebări privind concepția despre lume, despre viață, despre moarte, despre om și despre destinul său. Mediul spiritual din estul Indiei, în care apare buddhismul, era mai puțin brahmanizat, însă destul de efervescent. Astfel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rege trebuie respinsă. Cu toate acestea, Śăkya considerau că dețin efectiv rang de regi, nobili și războinici în raport cu civilizația în ansamblu; și, într adevăr, probabil că nu recunoșteau prioritatea ceremonială a brahmanilor, așa cum o recunoșteau alte popoare. Se considerau o elită și poate că însuși Buddha trata lumea din jurul său cu siguranța omului provenit dintr-un neam de seamă. Faptul că Śuddhodana era numit „raja” și nu „mahăraja”, cum erau numiți conducătorii marilor monarhii din acea epocă, este o dovadă în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
între ei. El n-a recunoscut nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în principal comunităților monahale, pe când noua direcție încerca să conducă la eliberarea tuturor oamenilor, fie ei monahi sau laici. De la școala Hīnayăna la Mahăyăna se observă un proces de transformare a religiozității. Hīnayăna presupune o religiozitate severă numai pentru o elită de asceți și insistă mai cu seamă pe înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc de dobândire a eliberării individuale, văzută ca dizolvare sau stingere a propriei ființe. Idealul vieții îl reprezintă arhat-ul, adică ascetul pe deplin eliberat. Religiozitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de vară cu firma la „Der grosse Fritz“. În locul clădirii de prelungire a Universității 170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea o mare trecere, era unul din puținele localuri de elită ale Bucureștilor. La grădina Rașca nu se ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apartamentul). Cofetării de lux pe Calea Victoriei și pe Piața Teatrului erau trei: Capșa, Fialkovsky 212, unde este astăzi Elysée și Giovanni. Giovanni era în fața Poliției. Mai târziu s-a mutat în fața Palatului Regal.213 Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara în Bu curești să vie să ia înghețată la Capșa. Lucrul șic era ca cucoanele să nu se dea jos din trăsură ca să consume la o masă pe trotuar. Cucoanele stăteau în trăsuri înșirate de-a lungul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obscenități, plăcut intelectualității, literar, nu-l mai cultivă nimeni. Neapărat, cauza este că nu mai rentează. Căci, să nu uităm că trăim azi o vreme în care supremul câștig bănesc este suprema aspirațiune. Vara Bucureștii nu aveau spectacole. Lumea din elită sau pleca la moșii, sau se ducea la Paris, sau pe la băile din Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate stațiunile ei, era necunoscută atunci. Regele Carol, alegându-și reședința la Sinaia, a pus în vedere și în valoare această regiune.243
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se legau de ele“. Măștile ripostau și mergeau repede. În serile de bal mascat, joile și duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era privit cu repulsiune și aproape toată lumea îl arăta cu degetul.* viața bucureșteană Viața bucureșteană era cu totul deosebită. Pentru societatea de sus câtă schimbare?! Când intrai în sala Teatrului Național în serile de operă italiană, vedeai în toate lojile elita socială tronând. Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate și în fiecare o familie cunoscută. Florești, Filipești, Oteteleșeni, Cantacuzinești, Suțulești, Văcărești, Crețulești, Manu, Crețeni etc. Din toată lumea aceasta n-a mai rămas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care domină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
303. Palatul Suțu, construit între anii 1833 și 1834 pentru marele postelnic Costache Gr. Suțu, astăzi Muzeul Municipiului București (Bulevardul I.C. Brătianu nr. 2); holul Salonul doamnei Oteteleșanu era cel dintâi fiindcă o intimitate mai mare îl lega de lumea elitei bucureștene. Și prin elită nu se înțelegea numai oameni de sânge, ci tot ceea ce avea un nume sau o situație în politică, în magistratură, în barou, în armată, în diplomație, în finanțe, în literatură etc. Salonul Oteteleșanu te consacra. Spre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
între anii 1833 și 1834 pentru marele postelnic Costache Gr. Suțu, astăzi Muzeul Municipiului București (Bulevardul I.C. Brătianu nr. 2); holul Salonul doamnei Oteteleșanu era cel dintâi fiindcă o intimitate mai mare îl lega de lumea elitei bucureștene. Și prin elită nu se înțelegea numai oameni de sânge, ci tot ceea ce avea un nume sau o situație în politică, în magistratură, în barou, în armată, în diplomație, în finanțe, în literatură etc. Salonul Oteteleșanu te consacra. Spre a fi cineva în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teodorescu a fost cunoscut sub numele de Ghedem. Mai scria și Cocris. Cocris era Constantin Cristescu, funcționar mi se pare la Ministerul Lucrărilor Publice.320 Dar să spun și despre scriitorii tineri și bătrâni cari erau la suprafață și reprezentau elita gândirii românești și speranța pentru viitor. În 1871, d-abia elev în clasa IV-a gimnazială, nu prea știam multe din viața bucureșteană. Dar prin zidurile școalei și ale pensionatului, unde internam, străbătea zvonul lucrurilor din afară. Ziare citeam puține
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
programa acestui partid“. Era primul comitet de conducere al Partidului În ziua de 1 iunie s-a judecat procesul de presă al lui Alexandru Macedonski, care stătea în arestul preventiv de 3 luni de zile. Acuzatul avea 17 apărători. Toată elita baroului se înscrisese ca să apere pe ziaristul întemnițat.78 Apărarea a ridicat excepțiunea că delictul este prescris. Legea de pe vremea aceea prevedea că delictele de presă se prescriu după 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un delict comis cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interdicția din Convenția din aprilie 1877 nu și mai avea justificarea (Memoriile, vol. XI, p. 22). În total, în cursul lunii septembrie, au sosit din Rusia, pe frontul din Balcani. Diviziile 26 și 24 de infanterie, urmate de unitățile do elită din garda imperială: Diviziile 1, 2 și 3 de infanterie, Divizia a II-a cavalerie de gardă și Brigada 1 de vânători (Istoricul războiului din 1877-1878. Participarea României la acest război, lucrare făcută de mai mulți ofițeri, partea a II
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din fiicele generalului Ion Emanuel Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului domnesc“ ridicat aici și în prezența Domnitorului, a soției sale și a corpului diplomatic, precum și a „elitei societății românești“ s-a încins - după ce au dansat călușarii - o horă („Hora, care s-a făcut lângă cortul domnesc, n-a avut nimic caracteristic, nimic național; cu puțină îngrijire s-ar fi putut găsi în târg chiar o sută de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și aduna gologanii, saluta frumos, spunând următoarele vorbe în limba franceză: „Je vous aime, je vous adore / Que pretendez vous encore? / Bonjour, mon angel / Sărut mâna, conașilor!“ Ionică era amorezat lulea de cea mai elegantă și mai șic doamnă din elita bucureșteană. Fiindcă bărbatul doamnei era un om de petrecere, Ionică venea des să-l delecteze la masă. Într-o zi și a declarat flacăra, la care doamna a răspuns că și dânsa îl iubește pe Ionică. Însă pentru ca Ionică Frumosul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doilea rînd, pentru că a contrazis, cu restul creației sale, același mit care, cu excepția eroului, exprimă totuși ceva hotărîtor din lumea noastră, cel puțin din cea occidentală”. Nu sînt un noicist, delimitare necesară acum cînd atîția, închipuindu-și că aparțin unei elite, afectează noicismul. Pe „filosoful de la Păltiniș” l-am citit de fiecare dată cu delectare (are mînă de mare prozator și e captivant ca hermeneut), dar fără atașament, căci n-am simțit în el un contemporan. Altă fibră! Cu totul diferit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Popa, dădeam, căci ăsta a făcut ceva pentru cultură, dar pentru David care, cînd era controlor, ne-a imputat diverse sume - nu dau!” Apoi a lăsat-o mai moale. Dincolo de mîrîieli și ciondăneli, e de observat tendința spre grandoare a „elitei”, care (nu e prima oară) își aranjează „spectacole” de genul celui descris mai sus, care - cum zicea odinioară Galaction - „trivializează înmormîntările”. *Zilele în care nu citesc, mă simt gol, fără stare și fără rost. * Întrebat de frații săi întru credință
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]