11,418 matches
-
documentul nr. 10, p. 379-387; "Importante chestiuni discutate în Consiliul de Miniștri de marți". Timpul, anul VII, nr. 1954 din 16.10.1942, p. 1, 3. 1304 Wilhelm Filderman (1882-1963), avocat, publicist și om politic evreu, personalitate marcantă a minorității evreiești din România. Licențiat în drept la Universitatea din București; doctor în drept la Paris. Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea Evreilor Pământeni, fiind ales în Comitetul Central al acestei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Uniunea Evreilor Pământeni, fiind ales în Comitetul Central al acestei organizații (1913); reprezentant în România al organizației American Jewish Joint Distribution Committee (din 1920); deputat PNL (1927); președinte al Comunității evreilor din București (1931-1933); președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România (1940-1941); conducător al secției române al Jewish Agency. În perioada regimului antonescian, împreună cu șef-rabinul Alexandru Șafran, A. L. Zissu și Mișu Benvenisti conduce Consiliul clandestin evreiesc, organizație ce coordona acțiunile de apărare și întrajutorare ale evreilor din România
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
președinte al Comunității evreilor din București (1931-1933); președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România (1940-1941); conducător al secției române al Jewish Agency. În perioada regimului antonescian, împreună cu șef-rabinul Alexandru Șafran, A. L. Zissu și Mișu Benvenisti conduce Consiliul clandestin evreiesc, organizație ce coordona acțiunile de apărare și întrajutorare ale evreilor din România. Deportat în mai 1943 în Transnistria la ordinul personal al mareșalului Ion Antonescu, se reîntoarce la București după 3 luni, reluând șirul petițiilor înaintate Guvernului în vederea ameliorării situației
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce coordona acțiunile de apărare și întrajutorare ale evreilor din România. Deportat în mai 1943 în Transnistria la ordinul personal al mareșalului Ion Antonescu, se reîntoarce la București după 3 luni, reluând șirul petițiilor înaintate Guvernului în vederea ameliorării situației populației evreiești din România și a repatrierii evreilor deportați în Transnistria. După război își reia pentru scurt timp funcția de președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești (1945-1948), dar în urma relațiilor tensionate cu noile autorități comuniste și a atacurilor venite din partea colaboratorilor evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se reîntoarce la București după 3 luni, reluând șirul petițiilor înaintate Guvernului în vederea ameliorării situației populației evreiești din România și a repatrierii evreilor deportați în Transnistria. După război își reia pentru scurt timp funcția de președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești (1945-1948), dar în urma relațiilor tensionate cu noile autorități comuniste și a atacurilor venite din partea colaboratorilor evrei ai noului regim, este nevoit să părăsească în secret România, stabilindu-se la Paris unde va rămâne până la sfârșitul vieții. 1305 Într-adevăr, în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 945.363 din 31.01.1943. 1398 Monitorul Oficial, partea I, nr. 299 din 17.12.1941. Decretul-Lege Nr. 3415 din 16.12.1941 cu privire la disolvarea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Țară și înființarea Centralei Evreilor din România; Monitorul Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1942. Decretul-Lege Nr. 319 din 30.01.1942 referitor la Regulamentul Nr. 4 pentru organizarea și funcționarea Centralei Evreilor din România. 1399 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1942. Decretul-Lege Nr. 319 din 30.01.1942 referitor la Regulamentul Nr. 4 pentru organizarea și funcționarea Centralei Evreilor din România. 1399 Documentul a fost înregistrat de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România cu Nr. 6566 din 23.01.1943. 1400 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 1401 Generalul Ilie Șteflea. 1402
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în instituțiile civile și militare". Timpul, anul VII, nr. 2109 din 24.03.1943, p. 7. 1490 Monitorul Oficial, partea I, nr. 299 din 17.12.1941. Decretul-Lege Nr. 3415 din 16.12.1941 cu privire la disolvarea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Țară și înființarea Centralei Evreilor din România; Monitorul Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1942. Decretul-Lege Nr. 319 din 30.01.1942 referitor la Regulamentul Nr. 4 pentru organizarea și funcționarea Centralei Evreilor din România. 1491 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1942. Decretul-Lege Nr. 319 din 30.01.1942 referitor la Regulamentul Nr. 4 pentru organizarea și funcționarea Centralei Evreilor din România. 1491 Documentul a fost înregistrat de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România cu Nr. 1583 din 07.06.1943. 1492 Generalul Ilie Șteflea. 1493 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 423.023 din 16.06.1943. 1494 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locotenent-colonel magistrat (din 18.07.1942 cu vechimea din 10.05.1941); colonel magistrat (din 11.05.1944). 1534 Monitorul Oficial, partea I, nr. 74 din 28.03.1941. Decretul-Lege Nr. 842 din 27.03.1941, pentru trecerea proprietăților urbane evreiești în patrimoniul statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți similare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. 1535 Monitorul Oficial, partea I, nr. 240 din 10.10.1941. Decretul-Lege Nr. 903 din 09.10.1941, pentru modificarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
proprietăți similare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. 1535 Monitorul Oficial, partea I, nr. 240 din 10.10.1941. Decretul-Lege Nr. 903 din 09.10.1941, pentru modificarea și completarea unor dispozițiuni din Decretele-Legi privitoare la trecerea bunurilor evreiești în patrimoniul statului. 1536 Monitorul Oficial, partea I, nr. 120 din 27.05.1942. Decretul-Lege Nr. 398 din 26.05.1942, pentru administrarea și lichidarea bunurilor aparținând Centrului Național de Românizare. 1537 Monitorul Oficial, partea I, nr. 58 din 10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
maior (din 01.10.1929); locotenent-colonel (din 31.10.1939). 1608 Nu a putut fi identificat. 1609 Monitorul Oficial, partea I, nr. 299 din 17.12.1941. Decretul-Lege Nr. 3415 din 16.12.1941 cu privire la disolvarea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Țară și înființarea Centralei Evreilor din România; Monitorul Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1942. Decretul-Lege Nr. 319 din 30.01.1942 referitor la Regulamentul Nr. 4 pentru organizarea și funcționarea Centralei Evreilor din România. 1610 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Comandamentul 6 Teritorial (18.08.1946-24.01.1947); trecut din oficiu în rezervă la 01.09.1947. Arestat de autoritățile comuniste în 1950 sub învinuirea de crime de război, fiind investigat pentru implicarea sa în execuțiile îndreptate împotriva populației evreiești din Odessa. Locotenent-colonel (din 08.06.1940); colonel (din 31.10.1943); general de brigadă (din 24.01.1947). 1631 Vezi documentul nr. 423. 1632 Petre Antonescu (1891-1957), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de artilerie și geniu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Iași, având sarcina de a culege informații despre URSS. Unele mărturii sugerează faptul că a fost agent infiltrat de sovietici în SSI. Locotenent (din 24.03.1918); căpitan (din 15.02.1925); maior (din 27.02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Unele mărturii sugerează faptul că a fost agent infiltrat de sovietici în SSI. Locotenent (din 24.03.1918); căpitan (din 15.02.1925); maior (din 27.02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infiltrat de sovietici în SSI. Locotenent (din 24.03.1918); căpitan (din 15.02.1925); maior (din 27.02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Documente 924 Indice de nume
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1918); căpitan (din 15.02.1925); maior (din 27.02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Documente 924 Indice de nume Indice de localități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Documente 924 Indice de nume Indice de localități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Documente 924 Indice de nume Indice de localități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fură uciși de gloanțe. În aceeași seară, Rădescu lansă un atac împotriva Anei Pauker și a lui Luca, la radio. Îi denunță ca fiind niște "hiene oribile" și "străini fără de Dumnezeu și fără de țară", referindu-se, evident, la originile lor evreiască și maghiară. FND îl numi pe Rădescu ucigaș 208 și în acea seară, la ora 22:00, generalul Vinogradov, șeful sovietic al Comisiei Aliate de Control, îi ceru socoteală lui Rădescu 209. În aceeași zi, Harriman avertiză guvernul sovietic că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o organizație la care România spera să adere în scurt timp342. Comisia Politică și Teritorială pentru România, o subcomisie a CME nu numai că a respins obiecțiile românilor, dar a mers și mai departe. Delegația britanică se temea ca populația evreiască să nu aibă de suferit, avînd în vedere antisemitismul din trecutul istoric al României, motiv pentru care a propus un al doilea paragraf privind nediscriminarea. România nu putea adopta nici o lege care să facă discriminări de rasă, sex, limbă sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1547. În ziua următoare, guvernul sovietic a publicat decretul Prezidiului Sovietului Suprem privind taxele de învățămînt, de unde rezulta că nu exista intenția de a se renunța la acestea. Impertinența sovieticilor i-a înfuriat atît pe congresmenii conservatori, cît și comunitatea evreiască din America. Comitetul Americano-Israelian de Afaceri Publice a lansat un apel către toți liderii evrei din țară pentru a sprijini noul amendament Jackson 1548. Între timp, pe 3 ianuarie, Mills a transmis Administrației că el se menține ferm pe poziție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să "schimbe întregul sistem". El se temea, de asemenea, că poziția adoptată de Jackson ar fi putut "periclita șansele de dezarmare" a Uniunii Sovietice 1588. Deși se bucurau de sprijinul majorității Congresului, al AFL-CIO și al unei părți a comunității evreiești, Jackson și Vanik nu mai beneficiau și de sprijinul lui Wilbur Mills, care fusese impresionat de mesajul trimis de sovietici. Moscova se achitase de partea ei de învoială și pe 19 aprilie, președintele Comitetului de Mijloace și Resurse a declarat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Long a audiat o serie de probleme. AFL-CIO și-au menținut opoziția față de "Clauza națiunii celei mai favorizate", din cauza numărului locurilor de muncă pe care ar fi fost nevoite să le piardă 1726. Rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul limitat de evrei cărora li se permitea să emigreze în Israel. Miller voia ca cei din Congres să-și amîne decizia privind acordul comercial românesc pînă la îmbunătățirea condițiilor de emigrare a evreilor 1727
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care aveau amîndoi, să militeze împotriva încălcării drepturilor omului în România. Dezbaterile din Congres au decurs fără probleme. În Senat, atît Jackson, cît și Ribicoff, au susținut tratatul româno-american. Mai mult decît atît, rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, a trimis Senatului o scrisoare în care arăta că grupul său este în favoarea Clauzei pentru România, avînd în vedere sporirea numărului de emigranți evrei. Pe 25 iulie, Senatul a aprobat tratatul românesc, cu 88 de voturi la 21745
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]