11,560 matches
-
o ultimă civilizație latină, care ar fi singura barieră ce putem opune slavismului, care ne submergează și o să ne înece fatal dacă nu ne diferențiem de el. În acest sens, cât de mult pot face literele și artele înflorind. Un geniu care se ivește la un moment dat, schimbă întreg destinul și îndrumarea unui popor; tot de asemenea, mai mult decât armatele sau fortificațiile, o mișcare de artă este o forță pentru o nație. Din imperii puternice dispărute, cu armatele, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nație. Din imperii puternice dispărute, cu armatele, cu palatele și cu toate splendorile lor, nu ne-au rămas astăzi decât gândirea vreunui poet, gravată în câteva versuri pe o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Paris, operând o dificilă schimbare de gust, atât de radicală, încât L. Bachelin consideră că "wagnerita este o maladie la modă, ajunsă în perioada sa cea mai acută"511, iar "wagneromanii" se opun tinerilor muzicieni, care nu emulează cu geniul de la Bayreuth. Ne sunt oferite și două tablouri-decor din "Tannhäuser", în pagina 11. Coperta, cu o litografie în două culori, îi aparține lui Ștefan Luchian, o frumoasă fată în stilul senzualității secesioniste, cu flori albe în păr. În numărul 2
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arahnide și care ține în dreptul sexului un craniu pe un fundal presărat cu numeroase cruci. Acest desen relevă o altă posibilă interpretare a tabloului lui Loghi: pe de o parte, imaginea laureatului postmortem ar reprezenta destinul trist al omului de geniu, pe de alta, craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și ținând un craniu între coapse pentru un poster avertizând împotriva răspândirii sifilisului, era că acelui simbol i s-ar fi putut da
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1920, "Vittoriale degli Italiani", o altă "maison théâtrale" concepută după spiritul și sensibilitatea locatarului ca și casa lui Moreau, reprezentând și un fel de legat testamentar autocelebrativ al scriitorului care încredințează memoriei generațiilor viitoare o imagine deja consacrată a geniului său. Pictorul simbolist francez, Gustave Moreau, își organizează casa-muzeu după același principiu al integrării propriei personalități în locuința amenajată din timp pentru a juca rolul unui alter-ego. Pictorul a întreprins minuțioase adaptări și amenajări ale locuinței pentru a-i da
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în dreapta, prezida bustul de bronz al magistrului, operă de F. Storck, ca o divinitate tutelară a capelei. În schimb, basorelieful, fixat în spătarea de sus a tronului, ca și celelalte două panouri laterale, erau creații de familie. Le desenase Alexis, geniul plastic al salonului. Tot el ar fi lucrat și tronul, și soția sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv al familiei, le modelează din papier mâché, într-o compoziție specială. Dar adevăratul creator al acestor piese este însuși poetul, căci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lustruită, imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea mamei. Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral la genul feminin, geniul artei se însoțește cu o formă discretă de cult melancolic tipic sensibilității simboliste. Rezonând cu această această état d'âme, tabloul lui Artachino, La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în sân o sfidează cu o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă artistică aureolată de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ordoneze și să dezvolte calitățile umane pozitive. Nici talentul nu se manifestă fără ca el să fie stimulat și mai cu seamă dacă nu este cel puțin dublat, dacă nu Înzecit, pentru ca el să dea rezultatele așteptate. J. W. Goethe, atribuia geniului doar un mic procent din creația rezultată, rodul unei munci de excepție, și Întradevăr, fără muncă, nu se poate produce nimic. Cum literatura este rezultatul unei asemenea munci, receptorul Înzestrat cu calitatea de a integra mesajul estetic se dăruie și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica sferelor; cristalul; regnul vegetal; statuile; mortul frumos, visul cadaveric; dublul; magnetismul; geniul; femeia titanică; omul veșnic; speranța; iubirea liberă etc, etc, etc Elemente ale cadrului psihic: somnul; visul; Doma și apa; zborul uranic; halucinații de timp și spațiu; Venera serafică; anatomia femeii ideale; Categoriile estetice care impun un asemenea univers sunt pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație și de sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului ca proiecție subiectivă a spiritului uman, este o concepție preluată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a tot ceea ce reprezintă ca atitudine anticlasică, promotoarea unui raționalism raportat la ceea ce Însemna armonie, echilibru și seninătate. Caracteristicile de natură estetică ale romantismului sunt țesute din negarea trăsăturilor calsice. G. Călinescu neagă puritatea genurilor, speciilor și curentelor. La apariția geniului, spune el, școlile dispar. Un curentul literar definește activitatea literară a scriitorilor, dintr-o anumita perioada de timp, care cultivă aceleași principii estetice, În operele lor. Termenul de curent se leagă de o anumită determinarea social istorică. Toate principiile unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altă parte, curente literare adevărate, cu o estetică bine pusă În pagini, Își făceau treaba prin Al. Macedonski, George Bacovia, Ion Pillat, iar Tudor Arghezi, deși nu era nici simbolist, nici tradiționalist, „Împrumutând din toate” (C. Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari poeți ai vremii. El confirma aprecierea lui G. Călinescu, potrivit căruia, „la apariția geniului, școlile tac.” Din nefericire, azi, literaturii i se acordă o mai mică importanță decât dezbaterilor pe tema conceptelor insuficient
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pillat, iar Tudor Arghezi, deși nu era nici simbolist, nici tradiționalist, „Împrumutând din toate” (C. Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari poeți ai vremii. El confirma aprecierea lui G. Călinescu, potrivit căruia, „la apariția geniului, școlile tac.” Din nefericire, azi, literaturii i se acordă o mai mică importanță decât dezbaterilor pe tema conceptelor insuficient definite, ori negate de cei care le-au pus În circulație. Revenind la conceptul de postmodernism, trebuie făcută precizarea că subiectul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția revistei „Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În descrierea unui voiaj În Țările române, germanul K. (Kunisch) povestește legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, Însă, pe pământ, nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El nare moarte, dar n-are nici noroc” Marin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării problematicii geniului În raport cu societatea, iubirea și cunoașterea. Poemul este un monolog liric, iar dialogul accentuează profunzimea ideilor menite să confere conținutului un caracter filozofic. Este prezentă o viziune romantică, dată de structură, de temă, de relația geniu-societate, de cosmogonii, de alternarea planului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posibil: „Dar se Înalță tot mai sus,c / Ca să nu-l pot ajunge./ Pătrunde trist cu raze reci/ Din lumea ce-l desparte.../ In veci Îl voi iubi și-n veci/ Va rămânea departe...". Puterea de sacrificiu a omului de geniu În numele Împlinirii idealului absolut este ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a lumii: „Ei doar au stele cu noroc / Și prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici timp, nici loc, / Și nu cunoaștem moarte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posibilitatea de a trece din lumea materială În cea spirituală: „Părând pe veci a răsări, / Din urmă moarteal paște,/ Căci toți se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]