13,415 matches
-
datorează de asemenea multor factori. Unele coaliții sunt "de mărime minimă", adică includ doar un număr minim de partide care sunt necesare pentru ca guvernul să aibă o majoritate în parlament; altele includ partide care sunt apropiate din punct de vedere ideologic, chiar dacă astfel majoritatea depășește nivelul minim necesar în parlament; altele includ toate sau aproape toate partidele reprezentate în parlament și sunt cunoscute sub numele de mari coaliții (Riker, 1962: 149-68; Lijphart, 1984a: 46-66; Luebbert, 1986: 67-89, 233-47). Guverne colegiale Guvernele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Crowther-Hunt, 1980: 211-2). Concluziile care se pot trage cu privire la impactul guvernului asupra vieții sociale și economice sunt așadar limitate. Totuși, dacă avem în vedere doar acest impact, rolul executivelor naționale este perceput într-o manieră prea îngustă. Valorile culturale și ideologice mai largi pe care guvernele le încurajează pot modifica climatul general în cadrul căruia se dezvoltă viața socială și economică, deși un astfel de efect este, desigur, chiar și mai dificil de evaluat. Natura și gradul unei "schimbări în climatul politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
catastrofa primului război mondial; dar glasul acelui eveniment nu a avut, la drept vorbind, un ecou potrivit și în viața noastră personală și socială. Acum, după o a doua catastrofă mai rea decât cea dintâi, după rezultatele îngrijorătoare ale curentelor ideologice care au răvășit lumea, după o perioadă în care societatea a reușit niște transformări, care în alte vremuri ar fi pretins efortul mai multor secole; astăzi, când alte transformări și poate mult mai radicale se întrevăd; dacă astăzi, noi, preoții
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
adecvate pentru exprimarea adevărului istoric nefalsificat de intervenții deformatoare. Și acest viitor presimțit vag atunci a sosit totuși la timp pentru a ne permite continuarea publicării Bucureștilor de altădată, începând cu al doilea volum, în absența oricărei cenzuri și autocenzuri ideologice impuse. Beneficiind de acest nou climat cultural editorial, al doilea tom al ediției de față începe, așadar, cu capitolul referitor la anul 1878, capitol cu care ar fi trebuit să se încheie primul volum pentru a oferi astfel o imagine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
61 Generalul Ion Antonescu, devenit conducătorul Statului, la 6 septembrie 1940, și-a format guvernul sprijinit pe Garda de Fier și pe cîteva persoane foarte apropiate sieși. Horia Sima a fost numit vicepreședinte al consiliului de miniștri. Purtătorul de drapel ideologic al Gărzii de Fier a fost Nae Ionescu, un jongler al ideilor, care a trecut de la catolicism la sindicalism, de la acesta la țărănism, apoi la carlism, ca să debarce, pînă la urmă, la un ortodoxism de paradă. Atributele morale afirmate de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
frig absolut anormal pentru luna aceasta! Sînt plictisit și amărît! Te-ai obișnuit cu plînsul meu! Mi s-a comunicat recent (Gabriela Negreanu) că există serioase probleme cu intrarea cărții mele în tipografie. Cică nu mi se mai fac "reproșuri ideologice", dar s-au luat de stil, că e "pe muchie de cuțit", că e "insinuant", că-s "prea trist" în tot ceea ce scriu. Evident, Trăiască veselia! Dar ce-or fi crezînd deștepții aceia că structura interioară a unui poet poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
direcțiunea a fost preluată de d-l învățător Aurel Cazacu. La religie ne preda preotul Arcadie Repta. În cei doi ani cât am profesat ca dascăl, mi amintesc de ședințele interminabile, care uneori țineau până pe la miezul nopții, de învățământul ideologic, de cercurile de citit din comună și mai ales de pregătirea analfabeților. Trebuia să ne deplasăm la locuințele acestora cu caiete și manuale și să-i învățăm "buchea cărții". Acestea se petreceau după 1952, după absolvirea Liceului "Elisabeta Doamna" din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai mulți scriitori basarabeni care au debutat acum circa patru decenii. Oricât de înzestrați cu har am fi fost, ca și cum "programați" de înnăscut, de ereditar, în precarele condiții culturale rurale, în școli cu dascăli nici pe departe dezmorțiți după șocurile ideologice staliniste, în acele condiții sociale, când conștiințele erau, pur și simplu, contuzionate, noi nicidecum n-am fi putut să ajungem, ca debutanți, ca tineri scriitori, mai deplini, mai împliniți, mai d e z v ă l u i ț i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
geniul ei fiind de ordinul purei invenții lingvistice. Promotorii Premiului Nobel ar trebui, de aceea, să fie pregătiți să învețe limba română, dacă vor să includă în criteriile lor și esteticul. Speranța susținătorilor lui Cărtărescu însă este de ordin pur ideologic. De aceea, bietul Cărtărescu este educat abuziv în spiritul "politicii corecte" pe care se silește s-o etaleze în articolele de ziar. Nemții s-au luptat un deceniu ca Herta Müller să ia premiul cel mare, Premiul lui Mango, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
România, o adevărate molimă a premiilor și diplomelor, încât nu cred să se fi emis vreodată în istorie atâtea ca după 1989. De aici s-a născut și obsesia românilor pentru Premiul Nobel, care și acesta se conferă după criterii ideologice, nicicum de valoare, știut fiind că valoarea nu mai e o... valoare în lumea contemporană. Important e să-ți vezi de meseria de scriitor, cu onestitate și dăruire. Vocația nu ți-o alegi, oricât te-ai iluziona de contrariu. Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
e supusă efigia poetului Ștefan Augustin Doinaș, nu mă sfiesc să văd în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate asupra generației lui Doinaș. Tinerii, inclemenții judecători de azi uită că cei mai mulți membri ai Cercului Literar de la Sibiu au fost încarcerați, că acestora li s-a interzis, pentru perioade mai lungi sau mai scurte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a fost posibil ca, în plină dictatură, să apară o revistă în trei limbi, în care se traduceau texte din Heidegger și din marea poezie universală. Cenzura funcționa desigur și atunci, dar oricum lanțul câinelui era mai lung, iar cușca ideologică mai încăpătoare. În plus, eram ogari tineri, puteam visa și croi planuri. Funcționa între noi o prietenie literară ce excludea compromisurile și lipsa de exigență. Îmi face plăcere să constat că toți colegii mei de la "Echinox" au ajuns personalități respectate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
exemplar. Așa numitul "comitet de redacție" era alcătuit din Mihai Drăgan și Emil Haivas, iar Traian Rei era "copistul" care transcria textele admise de comitet. După multe controverse, ne-am oprit la titlul "Cuvântul nostru", foarte ambițios și deloc convenabil ideologic. Nu intru în detalii, care pot fi aflate în volumul meu intitulat Literatură și ideologie (Iași, Editura Timpul, 2005, p. 173-202). Primul așa-zis "număr" a fost terminat de transcris și pus în circulație la 1 martie 1957. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
occidentală de mult timp. Totuși, este de-a binelea stânjenitor să citești laudele peste măsură aduse de cutare numai cărților apărute la aceleași două edituri. Pe care nu le numesc, deoarece apelează la o metodă negustorească fățișă și onestă. Criteriul ideologic bolșevic a fost înlocuit de criteriul comercial. În acest context, la târgurile internaționale de carte pot pătrunde însă oarecum mai lesne și produse românești. Cu toate că nu în măsura meritată. Urmărim cu sufletul la gură conferirea Nobelului pentru literatură, deși distincția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am acceptat. Aici am făcut lucruri de care sunt mândru și azi, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, teatru poetic, manifestări complexe. A însemnat și un contact benefic pentru toți, inclusiv pentru mine, cu personalități artistice. În afară unor constrângeri ideologice, datorate deceniilor de comunism, trebuie să recunosc că am avut și o anume libertate de mișcare, pentru că nu se puteau bagă ideologii partidului într-o activitate pentru care nu aveau cunoștințele și calitățile necesare. Am promovat mulți tineri talentați, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
încărcătură ideatică și au fost de mare folos pentru fiecare. La ședințe au venit ca invitați, printre alții, Mircea Cărtărescu, Augustin Buzura, Ioan Bogdan Lefter, Mihai Sin, Mircea Iorgulescu, Dan Culcer. Nu se discuta nimic altceva decât literatură. Fără servilism ideologic, cu demnitate și spirit european, cu atenție spre valori autentice. Un model de întâlniri așa cum de atunci n-am mai văzut nicăieri, nici înainte de 89 și nici după. A.B.Un alt proiect a fost și înființarea "Studioului Artelor" în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
existența mea literară? Vremurile erau în transformare continuă; se băteau cap în cap, într-o succesiune paradoxală, mentalități adverse. De o parte, ideile sincere și prea încrezătoare în integrarea noastră în sfera culturii occidentale, pe de alta, realitățile și tendințele ideologice care aveau să înece prin nocivitate aceste speranțe naive ale occidentalilor, prea ușor și prea repede, mulțumiți de faptul că pe toate planurile câștigaseră războiul. Cu alte cuvinte, credeau cu prea multă certitudine în minciunile asiatice ale "genialului" Stalin cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A venit apoi relaxarea, când ziarul "Scânteia" era mai deschis, erau anii '66, '67, '68, perioada de după Hrușciov, care anticipa Primăvara de la Praga și se simțea în aer relaxarea ideologică. Atunci a venit un nou redactor-șef la ziar, un om pe care îl remarcasem, îl admirasem, dar despre care nu știam mai nimic, pe nume Dumitru Popescu zis "Dumnezeu". Dumitru Popescu avea o foarte bună pricepere în a face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
imaginativă. Sau poate că nu sunt decât un om confuz, vorba domnului Cehov... Critica de direcție nu mai are gloria de dinainte A.B.D-le Radu G. Țeposu, cât de actual este conflictul între generații, ținând cont de mediul ideologic și cultural postdecembrist de la noi? D-na Angela Baciu, conflictele între generații nu sunt apanajul unei anumite epoci. Chiar dacă ele capătă o acuitate mai mare în unele momente istorice, adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, când conflictele s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ignorați și de critică și de presă. Credeți că este normal ce se întâmplă? Poate o să te surprindă, dar vreau să spun că anormal a fost ce s-a întâmplat până în 1989. E semn de libertate precară și de confuzie ideologică să faci din susținerea programatică a unui scriitor un act de virtute, de frondă ori de solidaritate politică. În societățile normale, în care libertatea nu e administrată cu pipeta, fiecare scriitor își este propriul său manager, propriul său agent publicitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență mai degrabă ideologică: colaboratorii generalului Rădescu, grupul generalului Aldea, liderii Partidului Național Țărănesc-grație înscenării fugii de la Tămădău. Ultimul obstacol important a fost regele Mihai I, forțat să abdice pe 30 decembrie 1947. 1948 a fost anul consolidării puterii politice a comuniștilor. România nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lotului de la Suceava vor ajunge la Pitești abia în toamna lui 1949, când Țurcanu își organizase deja contactele și acțiunile. Este de reținut faptul că atât primele încercări ale lui Bogdanovici, cât și cele ale lui Țurcanu au fost strict ideologice, nu au fost determinate de constrângere, fiind pornite din dorința de eliberare. După contactele cu reprezentanții autorităților, au început să fie culese unele informații și să fie realizate caracterizări ale celor închiși, elemente pe care le vom regăsi mai târziu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu instrucțiuni din partea lui Țurcanu, în timp ce restul s-au amestecat printre ceilalți deținuți pentru a obține informații. În primele zile, Pătrășcanu a stat de vorbă, printre alții, cu Alexandru Bogdanovici, care i-a mărturisit că dorește să înceapă o 'reeducare' ideologică la Pitești, după modelul celei încercate la Suceava, dar a lăsat să se înțeleagă faptul că ar fi vorba doar despre o acțiune de suprafață. Pe 22 decembrie 1949 a ajuns în cameră și Țurcanu însuși, căruia Bogdanovici i-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ce a făcut la Pitești 1 și că autoritățile au considerat acțiunea lui drept o răzbunare pe legionarii care l-au trimis în închisoare. Sesizând pericolul ce plana asupra lui, Pătrășcanu a dat vina pe Nemeș, care îi citase argumente ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează 'nenorocitului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ar fi participat la 'reeducare', iar în septembrie 1949 a fost mutat la Pitești, unde, după ce a fost schingiuit ('fusese pus în cunoștință de către ȚURCANU EUGEN despre noua activitate legionară'), a torturat, a strâns informații și a participat la reeducarea ideologică de la camera 4-spital din mai-iunie 1950. La Gherla a activat la camerele 99, 103 și 107, dar ar fi strâns și informații din bucătărie (sic!) și ateliere. Zbranca recunoaște că acțiunea a fost o școală a legionarilor, dar urmărea și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]