13,885 matches
-
Sub aspect semantic, circumstanțialul de finalitate exprimă scopul în care se desfășoară o acțiune verbală sau în care există (sau se obține) o anumită însușire (calitate): „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „A trebuit să facă eforturi supraomenești pentru impunerea adevărului.” • pronume: „În fond pentru asta trăim noi, actorii, mai ales actorii tineri, pentru ca să putem juca o dată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de condiție: „Ai carte, ai parte.” „Banul trebuie să meargă; îl strângi, îl furi.” (N. Iorga, 56) CIRCUMSTANȚIALUL CONCESIV (DE CONCESIE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL CONCESIV (DE CONCESIE)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Determinismul psihologic e atât de mare, încât cu toată iluzia deosebirilor de structuri, sunt incidente de asemănare, amănunte, care te-ngheață.” (C. Petrescu, Procust, 319), • expresii impersonale: Îi era foarte frig în continuare, deși își pusese un pulovăr gros., • sintagma predicatului analitic: „De altfel, oricât ne-am zbate, orice gânduri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și mai făcea iluzii în privința caracterului ei.”, • expresii impersonale: „Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective: „Ei se arătaseră lacomi de învățătură, plăcuți la vorbă și meșteri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
recunoașterea lui de către amândoi protagoniștii actului lingvistic (vorbitorul și interlocutorul). * Sub aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236), „Tinere care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga, 87) b. interpretarea lingvistică a unor conexiuni intrinseci: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
onirică se întemeiază pe sentimentul unui univers metafizic care apasă asupra lumii plane, modificându-i sensul.” (G.Călinescu, U.P., 76) Identitatea atributului de identificare este accentuată de prezența articolului demonstrativ: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad Iluzii ca și frunze pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, 432) Este atribut de identificare atributul realizat prin adjective pronominale, indiferent de articularea sau nearticularea substantivului. De altfel, când sunt determinate de unele adjective pronominale (alt, același, care, orice etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dumnezeu Precum uitarăm toate, Și poate că nici este loc Pe-o lume de mizerii Pentr-un atât de sfânt noroc Străbătător durerii!” (M. Eminescu, I, 185) b. propoziții nondependente: „Ca toamna cea târzie e viața mea acum și cad Iluzii ca și frunze pe undele de vad.” (M. Eminescu IV, 432) c. constituenți sintactici, de diferite dezvoltări, purtători ai unor funcții sintactice deosebite; în enunțul „Se uita la mine nedumerită și întrebător, apoi iute se înroși...” (C.Hogaș, 158), termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai în planul enunțului: „Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii.” (M. Eminescu) „Elementele incidente” rezultă din proiectarea enunțării asupra enunțului. Această din urmă particularitate, care le înglobează, de altfel, și pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea, iar articularea celor două planuri se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un moment dat gruparea era destul de puternică și îmi pare rău că s-a risipit. Membrii ei trebuiau ținuți cu grijă, protejați de toate tendințele mai comerciale ale unora care doreau să vină spre succes. Pentru unii a fost o iluzie că de la mișcarea de amatori pot ajunge imediat la cea profesionistă. La o întâlnire internațională, desfășurată prin 1974, la Budapesta, am avut surpriza, discutând despre pictura naivă, ca din R.D.G. să vină niște specialiști și să demonstreze că la ei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
jucat cu succes de public și de critică, trebuie să o mărturisesc, au jucat Iona Ene, Nicu Roșioru, Florin Zăncescu, Stelian Preda. A fost 95 un spectacol în care Anca Ovanez Doroșenco și decorul lui George Doroșenco au creat o iluzie scenică și montare bine structurată regizoral, iar actorii au fost puși în valoare. La Târgu Mureș, pe scena Teatrului Național, această piesă s-a jucat cu titlul Victima fericită și a fost pusă în scenă de Dan Alecsandrescu, regizor care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
momentul de față. Cred că ar merita ca Festivalul de Comedie de la Galați sau de la București să-i poarte numele. Este un nume emblematic și care a făcut foarte mult pentru comedia și pentru dramaturgia națională. IANCU GRAMA: Trăiesc cu iluzia că poate se va găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
scriitoricesc. Fiecare aleargă pentru viață, pentru hrană, pentru locuință și alte cheltuieli, care mai sunt acum. În pofida acestora, întrevezi totuși apariția următorului volum? Da. Mă gândesc tot timpul că volumul e predat la Editura Corgal Press, care mi-a lăsat iluzia că poate va găsi un sponsor și când mă culc și când mă scol mă întreb: oare se va întâmpla minunea asta? Să sperăm. Totul e să ne audă cei cu bani! Ar fi o chestie extraordinară a treia carte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
momentul în care ochiul intră în jocul acestui dans ideal și reține pe retină și culoarea și mișcarea ei infinită. Rezoluția își pierde importanța în raport cu capacitatea acuarelei de a reinventa realul. În fiecare acuarelă se topesc vechi experiențe vizuale, sentimente, iluzii... Atrasă deopotrivă de celebritatea Balcicului, veche colonie artistică românească de pe malul Mării Negre, dar și, mai ales, de frumusețea inconfundabilă a așezării, Viorica Toporaș a dedicat în exlusivitate locului un număr important de lucrări ce se pot constitui cu lejeritate într-
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul „amețeală", poate apare în cadrul puseelor de hipertensiune arterială, tulburări de ritm și de conducere. * Cefaleea definește prezența unei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o măgură pe care o împodobește ca un amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de strălucitoare clopotnițe care reflectă de departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează din moment ce intri în localitate. Aceleași construcții din scânduri și vălătuci, tot timpul întâlnești animale și păsări care aglomerează ulițele, porcii blânzi se plimbă chiar prin curți și camerele hotelului... trebuie să menționez că turnul pompierilor este un eșafodaj înalt
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
rolul însuși... În viață (cât trăim) suntem mereu expuși mediocrității, care este gata - în orice clipă - să ne înghită și să ne elimine (ca ființă omenească). Cei mai mulți dintre noi, nici nu reușim (sau nu putem) să-i facem față, oricâte iluzii ne-am face. Chiar și aceia care se cred invincibili în fața ei și prea valoroși, pot eșua. Ca facilă (și ispititoare), moda este, poate, cea mai mare, cea mai perversă și cea mai ademenitoare absorbție a mediocrității. Credem că dacă
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
mai multe produse odorante se amestecă pentru a crea un acord. Adâncime. Calitate a parfumurilor obținută prin includerea în compoziție a unor componente aromatice, care creează senzația de profunzime {note lemnoase, animalice, balsamice și de licheni de stejar), în muzică, iluzia de adâncime fizică este creată prin sublinierea discretă a tonurilor joase. Aldehidic. Efectul odorant produs de anumite aldehide alifatice. Notele aldehidice sunt extrem de puternice și de persistente și se asociază de obicei cu note florale și de licheni pentru a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul de a‑și decora coloanele astfel încât să fie ușor bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate 10. Pictura grecească s‑a păstrat până în zilele noastre, doar pe vase care nu aveau alt scop decât păstrarea vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
particularitățile tehnicii sculpturale folosite de 36 În 1873, statuia a fost așezată în sala Academiei din Florența, din cauza intemperiilor. Actuala statuie care se află în Piața Senioriei, este o copie în marmură realizată în 1910. 37 Cf. g balDovin, Contradicțiile, iluziile și virtuțile postmodernismului, Ed. Rhabon, Targu‑Jiu 20042, 202. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 82 Michelangelo, caracterizată mai ales de o neobișnuită îndrăzneală și siguranță în cioplirea pietrei. S‑a ajuns să se spună că Michelangelo atacă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă din cauza construcțiilor vechi care nu puteau fi demolate, așa încât, în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea, papa Sixt al IV‑lea, de unde și numele de Sixtină. 12 Trompe l’oeil - pictura care creează iluzia că plafonul este spart și scenele se petrec în exterior. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 114 încercase să formeze o echipă de pictori cu experiență care să‑i transpună în frescă cartoanele; pentru acest motiv a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
PiCTori renaSCenTișTi... Mona Lisa 129 timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune să îmbine iluzia profunzimii fără să altereze armonia compoziției, de asemenea stăpânea cu abilitate acel sfumato al lui Leonardo conferind figurilor sale blândețe și suplețe. Sosit la Florența Raffaelo se întâlnește cu cei doi concurenți redutabili re‑ spectiv, Leonardo și Michelangelo, dar nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
maestranze, Ed. Education, Firenze 2007. atti C. f., Antiche icone dei musei sovietici, Milano 1984. BaChelard G., La poetique de Vespace, Ed. Presses Universitaires de France, Paris 1974. Balahur p., Problematologie și comunicare, Ed. Performantica, Iași 2006. balDovin g, Contradicțiile, iluziile și virtuțile postmodernismului, Ed. Rhabon, Târgu‑Jiu 20042. barTz g. - König e., Michelangelo Buonarroti, Ed. Könerman, Milano 2000. Birindelli M., Piazza San Pietro, Ed. Laterzza, Roma‑Bari 1981. BlaGa l., Artă și valoare, Ed. Humanitas, București 1996. Breazu m., Realism
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
limita unor „impresii” de rezonanță, făcându-l martor al unui fenomen de dezintegrare a sunetului, unui real proces de descompunere lentă, care uneori pare să își modifice la nesfârșit formele. Pentru Debussy, pedala de rezonanță devine „instrumentul” esențial în fabricarea iluziei, dând la iveală o „alchimie” armonică măiestrită, în care muzica devine „artă a sugestiei”, precum o numea Odilon Redon. În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță, în care tema principală a celor trei sunete
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ascensiune cromatică de acorduri majore, însoțită concomitent de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând tonalitatea de bază a preludiului) va rămâne până la final o simplă iluzie sonoră, invocată cu subtilitate de traseul cromatic ce tinde doar spre rezonarea acestuia. Lipsa acelui finalis așteptat conduce la un deznodământ ce rămâne sub semnul enigmei, al cărei echivoc predispune la o continuare a istorisirii prin puterea de imaginație a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de do major. Distorsionarea acustică astfel creată comunică sugestia vizuală a tulburării, a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]