11,407 matches
-
comemorativa a episcopului martir Anton Durcovici, din 2008; o placheta din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei lui Al. I. Cuza; o placheta unifață Al. I. Cuza din 2007, cât și o alta realizată cu anticipație pentru anul jubiliar 2014, comemorarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și a poetului național Mihai Eminescu și în sfârșit medaliile Spitalului Clinic de Recuperare din Iași din 2008 și 2009. Medalia Studioului de Radio din anul 2001 (tombac, 50mm), impresionează prin mulțimea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
CLINIC DE RECUPERARE - IAȘI / 1993-2001. În cazul de față, asocierea numelui Prof. Dr. Cristian D. Popescu cu cel al instituției este perfect motivată din moment ce a conduso, în calitate de director, opt din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestiva care poate fi receptata ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stanga contemplatorului, ramificata în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
evenimentul care urma să se consume, cum era și normal, în anul 1910, Fany Saraga comandă la un atelier din străinătate un modest medalion cu toarta, pe aversul și reversul căruia sunt doar inscripții - UNIVERSITATEA DIN IAȘI 1860-1910, respectiv, SERBĂRILE JUBILIARE 1910 (fig 41av și 41rv). Un an mai tarziu, așa cum ne informează publicații ale vremii, în perioada 25- 30 septembrie 1911, în prezența familiei regale și a unor înalți demnitari ai timpului, cât și a unor prestigioși oameni de cultură
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
imagini le comunicau în legătură cu istoria învățământului academic ieșean. În stabilirea imaginilor simbol pentru instituțiile de învățământ superior care sau plămădit că secții sau facultăți ale Universității din Iași, au fost căutări și adesea ezitări consumate, după cum vom vedea pe medaliile jubiliare și de protocol ale acestora. Medalistica Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învătământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ce sprijină un fronton cu basorelief{\cîte 59}, operă de excepție a arhitectului Ștefan Emilian, părea a se fi impus că simbol al învățământului academic medical din vechea capitala a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliara și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de dupa 1991, când a căpătat rang de Universitate și numele savantului „Gr. Ț. Popa”. Considerăm că poate fi considerată medalie jubiliara și de protocol întrucât nu poartă anul emiterii. În anul 2004 se realizează o altă medalie care poate fi considerată o replică la medalia anterioară deoarece inițiatorul renunța la imaginea simbol a Institutului de Anatomie și valorifica pe avers (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
George Enescu”. Începând cu al treilea an din actualul secol și mileniu, reprezentările simbol de pe medaliile Universității „Al. I. Cuza” din Iași au suferit schimbări radicale. Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat nouă stema{\cîte 62} a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
academice ieșene. Credem că legendă latină a aversului, în afară de sensul metaforic de mama care da hrană spirituală, sugerează și rolul pe care l-a avut în plămădirea celorlalte instituții de învățământ superior dar și nivelul său academic de excepție. „Medalia jubiliara este o expresie a ideii de adevăr care s-a menținut în permanență în mediul universitar ieșean, pentru care s-au sacrificat personalități ale științei și culturii din universitatea noastră. Ideea de adevăr a cerut eforturi deosebite, a cerut întotdeauna
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
li s-a părut un gest de trufie. Trebuie să avem recunoștință pentru cei care s-au sacrificat în numele ideeii de adevăr și cel puțin generația noastră încearcă, prin această medalie, să exprime acest lucru. În al doilea rând, medalia jubiliara ar vrea să spună ceva despre ideea de valoare pe care Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» a cultivat-o în permanență. În al treilea rând, trebuie să avem răbdarea de a da celor care merită gesturile noastre de recunoștință pentru cei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioadă căutărilor și clarificărilor în medalistica instituțiilor de învătământ superior ieșean. Cât privește medaliile din anii 2005 și 2010 ale Universității de Arte „George Enescu”, putem concluziona că, uzitând de imagini cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Șerban. - Tema muncii În romanul sovietic. În: Flacăra nr. 16 (68), 23 apr. 82. Comentarii și cronici dramatice publicate de Valentin Silvestru În Flacăra În: nr. 10 (62), 12 mart: Reconsiderări În teatru; În nr. 13 (65), 2 apr.: Spectacole jubiliare; În: nr. 25 (77), 25 iun - Despre teatrul tipărit, - nr. 30 (82), 30: Sfărșitul teatrului particular; - nr. 41 (93), 15 oct - O piesă și un spectacol care arată odată mai mult dece luptăm pentru pace (Cronică dramatică). Pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Moritz Zaida; ateliere de manufactură (8) - M. Mascota, Grigoriu Ștefănescu, S. Bicman, Elias Laurer, M. Hersimbaier, Ancel Goldenstein, N. Kleper, Iacob Leventer; ateliere de încălțăminte (4) - M. Sasu, Iancu Rosemberg, F. Vaisman, B. Iacob. În alcătuirea listei prezentată la Expoziția jubiliară din anul 1906, elementele statistice privind sectorul comercial local au o pondere neînsemnată. Informațiile sunt insuficiente pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra vitalității domeniului și nerelevante în ceea ce privește dezvoltarea principalelor debușeuri. Singura certitudine, ce transpare din puținul informației
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților și industriașilor” băcăuani - document prezent și în paginile Anuarului General al României
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vor aduce salutul Comitetului județean de partid, iar inspectorii șefi vor vorbi despre lupta dusă de organele Securității statului sub conducerea și îndrumarea partidului, pentru apărarea orânduirii sociale și de stat a Republicii Socialiste România. 9.Se va institui medalia jubiliară „A XX-a aniversare a organelor securității statului” care va fi acordată generalilor, ofițerilor, subofițerilor, maiștrilor militari, activi și de rezervă, precum și altor persoane care au adus o contribuție deosebită la întărirea organelor de securitate. Un număr de 700-800 generali
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a 30-a aniversări a creării organelor de securitate - eveniment deosebit de important în procesul făuririi statului socialist, al transformării revoluționare a societății românești - adresez tuturor lucrătorilor Ministerului de Interne un salut călduros și cele mai bune urări. În acest moment jubiliar îmi este plăcut să evoc rolul însemnat pe care l-au jucat organele de securitate create de regimul nostru democrat-popular în decursul marilor lupte revoluționare, în vasta activitate desfășurată de poporul nostru în anii construcției socialiste. Făurite de puterea muncitorească-țărănească
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
căile realizării, în condiții superioare de calitate și eficiență, a misiunilor încredințate de partid pentru apărarea securității statului. Cu aleasă cinstire și legitimă recunoștință, în cadrul convocării s-a relevat participarea entuziastă a aparatului de securitate, împreună cu întreaga țară, la aniversarea jubiliară, cu valoare de simbol, a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român - eveniment de însemnătate crucială pentru prezentul și viitorul patriei - care, exprimând voința de neclintit a întregii națiuni, v-a ales în fruntea partidului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vor fi pe deplin niște regizori de marcă, cu mare prestanță și vor fi solicitați, ei, de către scriitori. Deocamdată, însă, suntem mereu o promisiune: filmele sunt o promisiune, regizorii sunt o promisiune-ciudat! Văzând sau revăzând la televizor cu prilejul retrospectivei jubiliare din primăvară, unele filme ale începuturilor cinematografiei noastre, constatam că fiecare cineast, care ulterior a lăsat locul altor promisiuni, a fost la vremea lui o promisiune. Chiar primele filme care s-au realizat la Buftea, în contextul social-politic al acelei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu arma, prefer să revăd, în Skira, superba Au lapin agile a blîndului Utrillo. Și-o iau urgent, pe jos, înapoi, spre oraș. 30 mai ... Și uite-așa, pîș-pîș, cătinel (dar apăsat), înapoi la ceaușism. Răsfoiesc recentul catalog al expoziției jubiliare de la București, atestînd 80 de ani de ființare a breslei artiștilor plastici din România, și ce mă domină e stupefacția. Credeam (ce naivitate!) că ne.am desprins total de farsa generalizată a patronajului puterii privind publicațiile. Atingînd în timpul lui Ceaușescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Plastici n.n.), ce a însemnat idealul pentru care au militat... sindicaliștii (același ideal, completez, cu al fraților din marea vecină și prietenă de la răsărit). Ce-i nefiresc, pot spune unii, în evidențierea patronajului (de partid și de stat) unei expoziții jubiliare de breaslă? Aparent nimic. Dacă n-ar fi vorba de România. Care a trăit drama totalitarismului. Și, vigilentă, nu trebuie să mai îngăduie reapariția derapajelor. În fond, același lucru îl pot face și Juan Carlos, și Chirac, și Berlusconi, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru ignarii dictatori. Ce să crezi? O fi vorba doar de diletantismul postului sau de ceva mult mai grav: de tînjirea pioasă după trista epocă de aur?! Să revin deci, prin deja invocatul diletantism, la pomenitul catalog al pomenitei expoziții jubiliare. Diletantismul e nota dominantă a acestei redactări festiviste: inconsecvență în păstrarea parității datelor personale ale artiștilor expozanți, neglijențe inadmisibile în materie de curriculum, inversări de date personale și de imagini reproduse, stîlciri de nume (și prenume); unele din aceste hibe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
personalități culturale, cum ar fi franciscanul G.B. Martini în Storia della musica (1757) și în Esemplare o sia Saggio ... di Contrappunto (1774). Însă vocea oficială cea mai autoritară a fost aceea a Papei Benedict al XIV-lea. În apropierea anului jubiliar 1750, preocupat de situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1974), Cerf, Paris. Blaj Biblia de la Blaj (1795). BS Biblia sau Sfântă Scriptură (1988) tipărită sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. BVA Biblia sau Sfântă Scriptură, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod (2001), versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. C
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]