16,589 matches
-
domeniul trecutului, abolirea inegalității bărbatului cu femeia și/sau ignorarea civilizației este omniprezentă cu precădere în aceste țări. Faptul că cei care cred în Coran susțin că totul este scris Acolo și nu mai este nevoie de alte idei și manuscrise, multe „cărți occidentale” fiind arse, denotă pe lângă abolirea dreptului liber la exprimare și opinie, multă ignoranță și intoleranță (xenofobie), iar în concluzie: “... arabii nu au ajuns încă la stadiul de a face diferențierea între real și fantasmă” [Ceaușu, 2005]. Țările
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). * în anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. * 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. * Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
octombrie 1827: “cutremur de pământ”. * 14 decembrie 1827: “Miercuri spre joi seara, la 3 ceasuri și jumătate ale nopții, s-au cutremurat pământul; în acea vreme se mai alinaseră vorbele pentru năprasnica frică despre turci, iar ciuma se speria” (cronică manuscris Tărtășescu). * 23 aprilie 1829, în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. * 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. * 4 iulie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
uitare de sine În celălalt, Înstrăinare (Entfremdung). Deși Marx folosește ambii termeni În germană, fără să facă distincție Între ei, Îl preferă totuși destul de clar pe Entfremdung. În scrierile din tinerețe, mai cu seamă În Critica filosofiei dreptului și În Manuscrise, el studiază alienarea din perspectiva dimensiunilor sale religioasă, economică și politică, reproșându-i lui Hegel idealismul său. Pornind de la constatarea mizeriei care domnește În rândurile proletariatului și inspirându-se din tezele lui Ludwig Feuerbach, pe care de altfel le și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de intuiție pe care contribuțiile ulterioare nu vor face decât s-o aprofundeze. În aceeași idee, Însă Într-un mod mai radical, unii (Kostas Axelos, Herbert Marcuse) lasă să se Înțeleagă chiar că adevăratul Marx este cel care a scris Manuscrisele, În timp ce restul ar fi doar o eroare. Pe scurt, dacă unii Îl laudă pe teoreticianul Marx, alții denunță alunecarea acestuia Înspre „economism”, după cum dovedesc lucrările scrise după 1844. Chiar dacă dezbaterile sunt departe de a fi Încheiate, Îl invităm pe cititor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inspirație marxistă și contracultură. Dintre mijloacele sale de comunicare și de informare alternative, dazibao, de inspirație chineză, va cuceri tineretul prin nenumăratele posibilități oferite pentru exprimarea opiniilor, fie ele individuale sau colective. Acest ziar mural de tip nou, În general manuscris, dar uneori realizat prin serigrafie sau linogravură, se va răspândi pe panourile de afișaj, pe vitrine sau pe zidurile uzinelor, ale universităților și ale multor alte clădiri. Broșurile, graffitti și fluturașii vor deveni vectori ai contraculturii anarhiste, ai situaționismului ai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scârbit, amețit, înjurând această invenție folosită pentru a imbeciliza și mai mult niște oameni și așa limitați, simpli căci „There’s no confusion like the confusion of a simple mind“ (F. Scott-Fitzgerald, The Great Gatsby). Codruț 29 mai 2006 Finalizarea manuscrisului cărții mele (Biserică, Stat, Societate în anii ’30) mi-a adus o mai bună cunoaștere a editurilor și a lumii care le populează. Momentele căutării unui editor, atunci când ești un debutant, sunt mizerabile, cu câteva mici excepții; dar fără „EI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
EI“, noi, furnicile pixului și creionului, nu pot exista. Suntem deci în simbioză, ca rechinul cu peștele pilot, rinocerul și mierla ce-l scarpină pe spate de purici... Interesant este momentul când trebuie să-ți prezinți și să-ți aperi-vinzi manuscrisul. Situația este delicată, seamănă cu cea a interviului de angajare și care se derulează cam pe aceleași arii ipocrite. Toată lumea arde de nerăbdare să știe ceea ce se ascunde înăuntrul coperților cărții, dar toți disimulează cu artă dezinteresul. Câteodată îmi spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Toată lumea arde de nerăbdare să știe ceea ce se ascunde înăuntrul coperților cărții, dar toți disimulează cu artă dezinteresul. Câteodată îmi spun că ar fi fost mult mai bine dacă eram un scriitor comunist, care ar fi produs la comandă un manuscris despre Bumbești-Livezeni și realizările comunismului... cel puțin așa aș fi fost scutit de minunile moșitului literar. Marea majoritate a editurilor pe care le-am vizitat (nu foarte multe!) afișează pe pereți tot soiul de fotografii înrămate șic, cu figuri interbelice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
doi autori e și profund, și exact. Au ochi bun - aici în patria lu’ Conu Iancu nu se poate altfel - și le pasă. Nu doar individual, ci și în calitate de cetățeni. S-a întâmplat (bun augur!) ca acesta să fie primul manuscris citit în „România europeană“, după formula noii limbi de lemn continentale. Românie care are nevoie de astfel de tineri măcinați de întrebări, atenți, precum interbelicii, la imperativele ceasului istoric. Nimic mesianic, totuși, în text, nimic de genul „veniți după mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
MI. Atkinson, R. (1995), The gift of stories: Practical and spiritual applications of autobiography, life stories, and personal mythmaking, Bergin & Garvey, Westport, CT. Atkinson, R. (1997), Keepers of tradition: What really matters in lives of America’s National Heritage Fellows, manuscris predate pentru publicare. Ben-Ari, A. (1995), „It’s the telling that makes the difference”, în R. Josselson și A. Lieblich (eds.), The narrative study of lives, vol. 3: Interpreting experience (pp. 153-172), Sage, Thousand Oaks, CA. Bertaux, D. (1981), Biography
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
să rezolv această cerere. După ce am găsit cheia, a fost însă o plăcere formidabilă. Au fost, de fapt, cele mai frumoase sărbători din viața mea - Crăciunul și Anul Nou -, pe care mi le-am petrecut singur, față în față cu manuscrisul domnului Foarță. Ș.F.: La un moment dat, Ion Barbu mi-a dat un mesaj pe telefon în care mi-a spus: „Am început să mă îndrăgostesc de Marie-Jeanne“. Și-atunci mi-a venit inima la loc. Merita fata! Patru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
alte cuvinte, o precizare preliminară de tip ontologic impune ca sensul său restrîns să se limiteze la scriere, înțeleasă ca rezultat al creației individuale ori colective, care îi asigură un anumit grad de stabilitate, de fixitate și o delimitare spațio-temporală (manuscris, scriere tipărită etc.). Nu tot ceea ce este scris poate fi considerat însă text, dacă nu corespunde rigorilor textuale pe care le impun rezultatele cercetării, încît se impune o discuție preliminară despre disjuncția text - nontext, pe de o parte, iar, pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizează o metodă nouă de investigare a limbajului (psihomecanica) și o perspectivă inedită asupra relației dintre valorile temporale și mărcile lor ("cronogeneză"), prin luarea în considerare a distincției limbă-vorbire. Cele mai multe studii ale sale s-au publicat postum, iar unele dintre manuscrise rămîn încă needitate: Leçons de linguistique de Gustave Guillaume 1948-1949 (série B). Psycho-systématique du langage. Principes, méthodes et applications, 1. Les Presses de l'Université Laval - Québec, Klincksieck - Paris, 1971; Temps et verbe. Théorie des aspects, des modes et des
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Principes, méthodes et applications, 1. Les Presses de l'Université Laval - Québec, Klincksieck - Paris, 1971; Temps et verbe. Théorie des aspects, des modes et des temps suivi de L'architectonique du temps dans les langues classiques, Honoré Champion, Paris, 1984 (manuscrisul original din 1929). John J. GUMPERZ (1922-2013), sociolingvist american, profesor de antropologie la Universitatea din California. Studiile sale au vizat încă din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea diversitatea lingvistică, iar, mai tîrziu, după 1970, au contribuit la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Iorgu Iordan și G. Ivănescu). A pus bazele Institutului de Filologie Română de la Iași, în 1927, care astăzi îi poartă numele. Între 1897 și 1906 a redactat prima parte a Dicționarului limbii române al Academiei (porțiunea A - dăzvăț, rămasă în manuscris), stabilind bibliografia, principiile și metoda de lucru. Lucrări de referință: Introducere în istoria limbei și literaturei române, Editura Librăriei Frații Șaraga, Iași, 1888; Istoria limbii române. Volumul întîi. Principii de istoria limbii, Tipografia Națională, Iași, 1894; Gramatică elementară a limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistic, distincția dintre lingvistica sincronică și cea diacronică, caracterul arbitrar al semnului lingvistic și multe alte concepte și principii reprezintă achiziții fundamentale pentru evoluția științelor limbii, dar și a altor domenii ale științelor umaniste. Recent, au fost identificate cîteva scrieri manuscrise și publicate cu titlul Ferdinand de Saussure, Ecrits de lingustique générale, Editions Gallimard, Paris 2002 (trad. rom. Scrieri de lingvistică generală, Polirom, Iași, 2004). Jean-Marie SCHAEFFER (n. 1952), filozof francez, specilist în estetică și teoria artei. Împreună cu Oswald Ducrot redactează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mult decât mine“. Erofeev a dezvăluit la Sibiu și incredibila poveste a „sertarului“: „Viața cu un idiot a fost scrisă în timpul URSS, în anii ’80. Am arătat-o unui coleg, care mi-a zis că e o porcărie“. A pus manuscrisul într-un sertar și uitat a fost timp de trei ani. Apoi, la un Revelion, prietenii i-au cerut să citească ceva. A căutat prin casă și a dat peste unicul exemplar al povestirii, „împins de sertar, în spate, făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
interminabilă descriere, proprie stilului nabokovian excentric; apoi se reia narațiunea propriu-zisă Conductorul... mai avea de lucru cu trei vagoane înaintea ultimului, în care călătorea Pnin. înainte să ne delectăm cu încîntătoarele ramificații ale așa-zisei „încurcături pniniene”: unde să păstreze manuscrisul prelegerii. Dacă ținea manuscrisul pentru Cremona asupra lui, la căldura protectoare a trupului său, exista, teoretic, riscul să uite să le transfere din costumul pe care-l purta în cel pe care urma să-l îmbrace. Doi la mînă, dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nabokovian excentric; apoi se reia narațiunea propriu-zisă Conductorul... mai avea de lucru cu trei vagoane înaintea ultimului, în care călătorea Pnin. înainte să ne delectăm cu încîntătoarele ramificații ale așa-zisei „încurcături pniniene”: unde să păstreze manuscrisul prelegerii. Dacă ținea manuscrisul pentru Cremona asupra lui, la căldura protectoare a trupului său, exista, teoretic, riscul să uite să le transfere din costumul pe care-l purta în cel pe care urma să-l îmbrace. Doi la mînă, dacă punea textul conferinței în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lectură mai excentrică - și totuși de o excentricitate firească - aduce „să scoată portofelul, dacă ar fi fost cazul, în așa fel încît să disloce în mod fatal o conferință”. Deci, dacă portofelul trebuia scos în așa fel încît să cadă manuscrisul, și deci să fie pierdut, Pnin era exact omul potrivit pentru asta! Prima secțiune se încheie cu anticipări și cu alte reflecții complexe asupra timpului, pe măsură ce Pnin realizează că s-a urcat în alt tren, și este îndrumat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ei concrete - în naționalități. Individul e osîndit, prin timp și spațiu, de-a lucra pentru acea singură parte căreia el îi aparține [...] el e legat prin lanțuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-a născut“ <footnote Mihai Eminescu, Manuscrisul 2257. footnote> . Aparținînd astfel omenirii, el va sluji civilizația umană, conștient însă că ,,nu există o civilizație umană generală accesibilă tuturor oamenilor în același grad și în același chip, deși în ea intră o mulțime de elemente comune și altor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
martie 1917. footnote> . Conștient de puterea impactului pe care versul îl poate avea asupra cititorului sau a ascultătorului, Goga nu a neglijat deloc acest mijloc de a-și promova ideile. Unele dintre poeziile concepute în această perioadă au rămas în manuscris, altele au fost publicate abia după terminarea războiului, fie în diferite publicații, fie în volumul postum Din larg (De profundis, Hora morții, Ceahlăul, Poveste veche), dar o parte au fost publicate imediat (Pămînt și cer, În nopți de pribegie, Ciorile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel A. Tan-nenbaum, The Handwriting of the Renaissance, New York, 1930. Metodele tehnice de cercetare a manuscriselor (microscoape, raze ultraviolete etc.) sînt descrise în R. B. Haselden, Scientific Aids for the Study of Manuscripts, Oxford, 1935. 9. Asemenea arbori genealogici întocmiți cu meticulozitate găsim în cartea lui R. K. Root, The Textual Tradition of C haucer's
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Money, New York, 1930, vol. II, p. 154. 26. A. V. Lunacearski, citat de L. C. Knights, op. cit., p. 10, după revista Listener, 27 decembrie 1934. 27. Einfiihrung zur Kritik der politischen Okonomie (Introducere la Contribuții la critica economiei politice - 1857), un manuscris lăsat neterminat de Marx și publicat într-o revistă obscură în 1903 [Die Neue Zeit]. Reprodus în Karl Marx-Friedrich Engels, Uber Kunst und Literatur, sub îngrijirea lui M. Lifschitz, Berlin, 1949, pp. 21-22 [în românește: Karl Marx-Friedrich Engels, Opere, voi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]